Page 43 - 1957-02

Nr. 676
V IA Ţ A D E P A R T ID
Din experienţa muncii
unor com Hele comunale de partid
Constituirea comitetelor comunale de
partid a dus la îmbunătăţirea muncii
de partid în satele regiunii noastre.
Ca organe de 'curînd înfiinţate, comi­
tetele comunale de partid se străduiesc
să găsească metode de muncă din cele
mai potrivite, specifice fiecărei comune,
care să asigure realizarea multiple­
lor sarcini pe care le ridică murtca
de partid la sate.
Generalizarea experienţei pozitive a
unor comitete de partid săteşti este
necesară deoarece va ajuta activiş­
tilor şi membrilor de partid din ca­
drul acestor comitete sa se orienteze
mai uşor în activitatea pe care o
desfăşoară. Trebuie, arătat că multe
din comitetele comunale de partid au
cîştigat o bogată experienţă, reuşind
să-şi îmbunătăţească stilul de muncă.
Dacă se studiază de pildă, expe­
rienţa comitetului de partid din co­
muna Mihalţ, raionul Alba, se va a-
junge la concluzia că membrii comi­
tetului se străduiesc să realizeze sar­
cinile ce le stau în faţă. Daca în cele
5 organizaţii de bază din comună,
membrii de partid nu participau în
trecut în mod activ la adunările ge­
nerale, după constituirea comitetului
de partid din comună, ei participă cu
regularitate, dezbătînd probleme din
cele mai importante ce privesc munca
de partid din cadrul comunei. Cu o-
cazia unei analize, comitetul de partid
a ajuns la concluzia că participarea
slabă a membrilor de partid la adună­
rile generale, s-ar datora faptului că
aceste adunări nu luau în discuţie pro­
blemele ce frămîntă pe membrii de
partid şi pe cetăţenii din comună, şi
că se discutau de fapt probleme „în
general", iar hotărîrile adoptate erau
lipsite de importanţă practică. Cons-
tatînd aceasta, comitetul de partid a
propus atunci organizaţiilor de bază
să analizeze în adunări generale viaţa
satului şi să vadă în ce constau lip­
surile.
Cum a procedat în această direcţie
organizaţia de .baza din satul Mihalţ î
Se ştie că de obicei, discuţiile în or­ zite ale ţăranilor Individuali din
ganizaţiile de bază se poartă în jurul
unui raport prezentat de un membru
al biroului organizaţiei de bază sau
un alt membru de partid. Aici, de data
aceasta, s-a renunţat la această me­
todă. In adunarea generală, după ce
s-a arătat ordinea de zi, s-a cerut
membrilor de partid să explice în mod
liber tot ceea ce consideră că-i fră­
mîntă pe cetăţenii din sat. Discuţiile
au devenit astfel interesante, axate pe
problemele cele mai importante. Mem­
brii de partid au arătat în majorita­
tea lor că pe cetăţeni îi preocupă lipsa
celor 3 poduri peste pîraie ; groapa
lui „Onilig", care trebuie ocolită în-
totdeauna cu carele ce merg la cîmp ;
repararea fîntînilor în sat şi altele. 7
După discutarea acestor probleme
s-a cerut ca fiecare membru de partid
să-şi spună părerea şi despre viaţa
internă a organizaţiei de bază, cau­
zele neparticipării la adunările gene­
rale, a. urtor membri de partid etc.
Rezultatul discuţiilor s-a oglindit în
hotărîrile pe care organizaţia de bază
le-a adoptat în unanimitate. Astfel,
prin membrii comitetului comunal de
partid, cu sprijinul sfatului popular
comunal, membrii de partid au mobi­
lizat cetăţenii din sat la munci vo­
luntară, reuşind să execute la timp
cele 3 poduri şi să astupe groapa lui
„Onilig".
Exploatările carbonifere răm ase
în urmă trebuie ajutate mai mult
Pline de încredere în forţele lor, co­ bonifere care au rămas în urmă. Printre
lectivele de muncitori, ingineri şi teh­
nicieni de la exploatările carbonifere din Aninoasa care, în luna ianuarie, au ră­
Valea Jiului şi-au sporit eforturile reu­
şind, încă din primole zile ale lunii ia­
nuarie, Să-şi depăşească sarcinile de
plan.
In fruntea luptei pentru mai mult căr­
bune se află colectivul minei Lonea ca­
re, în luna ianuarie, a dat peste preve­
derile planului cu 8,9% mal mult cărbune
urmat de colectivul minei Petrila care
a dat peste plan cu 8,8%, Şi-au rea­
lizat planul şi exploatările miniere Vul­
can şi Uricani care au dat peste plan
între 418 şi 979 tone cărbune. Pe întreg
bazinul carbonifer Valea Jiului s-au ex­
tras peste plan 4.299 ione cărbune.
Rezultatele, obţinute de colectivele a- mult timp preţios din producţie şi în
cestor exploatări se datoresc în primul
fînd faptului ca s-a îmbunătăţit în mod
simţitor asistenţa tehnică din partea
corpului tehnico-ingineresc dală grupe­
lor de mineri.
Prin măsurile tehnîco-organizaforice
luate s-a îmbunătăţit transportul, fer
lipsa de materiale şi vagonete goale se
face tot mai rar simţită. Numai astfel
se explică făptui că la miha Petrila,
care rămăsese în urmă la începutul lu­
nii Ianuarie, toate sectoarele şi-au rea­
lizat şi depăşit sarcinile de plan pe
această lună.
Cu toate rezultatele obţinute, în Va­
lea Jiului mai sînt unele exploatai; car­
ANDREI CERVENCOV1C1
şeful secţiei organe de partid
a Comitetului regional al P.M.R
După o lună de zile organizaţia de
bază a analizat felul în care s-au rea­
lizat hotărîrile adoptate şi a evidenţiat
pe membrii de partid ce s-au situat
în frunte. In acest fel membrii de par­
tid au primit încredere în forţa orga­
nizaţiei de bază, ceea ce a dus la o
mai vie participare la adunări şi la
discuţii mult mai interesante.
Despre faptul că membrii de partid
participă activ la viaţa organizaţiei
de bază atunci cînd adunările generale
dezbat într-adevăr problemele ce fră­
mîntă masele, ne vorbeşte şi expe­
rienţa comitetului de partid comunal
Ighiu din acelaşi raion.
Prin membrii săi, acest comitet a
asigurat ca în adunările generale să
fie discutate problemele concrete ce
frămîntă locuitorii comunei. Datorită
faptului că hotărîrea de a se construi
un pod în satul Ighiel era corespun­
zătoare cu interesele marii majorităţi
a cetăţenilor, organizaţia de partid a
chemat cetăţenii să sprijine sfatul
popular la construirea podului. Chema­
rea a găsit sprijinul a peste 80 de
cetăţeni, care cu braţele, căruţele etc.,
în trei zile au terminat podul.
Tot prin astfel de metode orga­
nizaţia de bază a reuşit să mobilizeze
peste 250 cetăţeni la repararea dru­
mului Ighiu-—Ighiel, precum şi la alte
lucrări cu caracter obştesc.
îmbunătăţirea metodelor de muncă
pentru transformarea socialistă a agri­
culturii stă de asemenea în centrul
preocupărilor comitetului comunal de
partid. Merită scos în evidenţă faptul
că pe lîngă alte metode, comitetul de
partid comunal Ighiu, a organizat vi­
Ighiel, la colectiviştii din Ţelna, şi in­ propus, cîştigînd în felul acesta pres­
vers, reuşindu-se în urma muncii de­
puse, ca în toamna anului 1956, să se
creeze o gospodărie colectivă în Ighiel
cu 26 de familii şi 50 ha. de pămtnt.
Pentru lărgirea sectorului socialist
din agricultură, comitetul de partid
a instrui! agitatorii de a munci cu ţă­
ranii ce aveau pămînt în jurul peri­
metrului întovărăşiţilor din cadrul co­
munei, iar pentru a demonstra supe­
rioritatea lucrării pămîntului în co­
mun, s-au expus panouri compara
tive. cu privire l a . rezultatele obţinute munal de partid Ighiu, care în cursul
în sectorul socialist şi cel individual,
s-a organizat o expoziţie agricolă cu
produsele obţinute în cadrul unităţilor
socialiste din raza comunei, iar în
cadrul căminelor culturale s-au făcut
expuneri, pe înţelesul ţăranilor, cu da­
te comparative, care demonstrau fo­
loasele lucrării în comun a pâmîn-
tului şi cu mijloace mecanizate. In
urma acestei munci, s-a reuşit ca în
anul 1956 suprafaţa de pămînt a sec­
torului socialist al comunei Ighiu să
fie mărită cu 241 ha.
Metode eficace în munca de coope­
rativizare a agriculturii a folosit şi
comitetul de partid comunal Ilia, care
pe lîngă faptul că a expus grafice
comparative ce scoteau în evidenţă
rezultatele din sectorul socialist, a
organizat şl popularizarea prin sta­
ţia de radioflcare a rezultatelor obţi­
nute de colectivişti.
In munca de lămurire ce s-a desfă­
şurat în rîndurile ţăranilor muncitori
comitetul de partid a folosit pe mem­
acestea se află exploatările Lupeni şi
mas datoare patriei cu 3.040 şi respec­
tiv 1.084 tone de cărbune. Această ră-
mînere în urmă se datoreşte faptului
că nici conducerile acestor exploatări şi
nici şefii de sectoare din cadrul acestora
nu au luat cele mai potrivite măsuri
care să asigure îndeplinirea şl depăşi­
rea planului de producţie.
Slaba organizare a muncii în ceea ce
priveşte aprovizionarea grupelor de mi­
neri cu vagonete goale şi material lenv
nos a făcut ca mulţi muncitori să pă­
răsească looul de muncă în căutarea de
materiale cu toate că este ştiut faptul
că sarcina şi răspunderea aprovizionă­
rii o are şeful de sector şî maistrul mi­
ner — principalul organizator • al pro­
ducţiei. Din această cauză s-a pierdut
acelaşi timp însemnate cantităţi de căr­
bune.
Unii ingineri, ca Ovidtu Dula, şeful
sectorului IV B de la mina Lupeni, nu
se străduiesc să mobilizeze întregul co­
lectiv de muncitori şi tehnicieni la lupta
pemlrii ¦realizarea pianului. Mai mult,
acesta nu vrea să ţină seama de pro­
punerile venile din masă pentru îmbu­
nătăţirea procesului de producţie, a-
vind în acelaşi timp o atitudine aro­
gantă faţă de muncitori.
Pe lîngă toate acestea sînt încă mari
brii întovărăşirilor şi gospodăriei co­
lective din Comună, cărora le-a încre­
dinţat sarcină de a se ocupa de un
grup de ţărani muncitori pe care sS-i
atragă în sectorul socialist.
Tlberiu Robinson şl Nistor Sebas-
tian, ţărani întovărăşiţi din Ilia, prin
munca de lămurire dusă în rîndul
ţăranilor Individuali privind avanta­
jele pe care le oferă lucrarea, pămîntu-
luf 'în- comun, au atras fn întovărăşire
7 noi familii.
?
Analizînd condiţiile şl posibilităţile
existente în regiunea noastră în ceea
ce priveşte colectivizarea agriculturii
se poate spune că era posibil să «e
cuprindă un număr mai mare de ţă­
rani muncitori în gospodăriile agricole
colective, sau alte forme de lucrare în
comun a pămîntului, dacă din partea
tuturor comitetelor de partid comunale
ar fl existat o mai mare preocupare
în găsirea metodelor şi formelor ce­
lor mai corespunzătoare în direcţia re­
zolvării acestei sarcini.
A devenit clar că acele comitete
de partid comunale care nu organi­
zează temeinic munca politică, care
se preocupă numai „în general" de
munca de transformare socialistă a
agriculturii, nu pot obţine rezultate
şi adesea se situează pe poziţia gre­
şită de a justifica neputinţa lor prin
văicăreli, prin aşa-zlsele greutăţi ce
le întîmpină, sau alte cauze presu­
pus obiective. Asemenea atitudini tre­
buie eliminate din munca comitetelor
comunale şl în mod deosebit în comu­
nele „Filimon Sîrbu" şi Hărău din ra­
ionul Ilia, Geoagiu, Romos, Cioara
din raionul Orăştle şi altele.
Sarcina comitetului de partid comu­
nal este de a-şi fixa obiective precise
în rezolvarea acestor, probleme, an-
trenînd comuniştii, mobilizînd forţele
satului pentru rezolvarea obiectivului
tigiul de îndrumător şl conducător
recunoscut, pe care oamenii să-l ascul­
te în toate •împrejurările.
Pentru desfăşurarea cu mai mult
succes a muncii politice de masa, co­
mitetele de partid comunale trebuie să
se preocupe în primul rînd de întă­
rirea vieţii interne de partid, să atra­
gă în partid pe cei mai buni colec­
tivişti, întovărăşiţi şi fruntaşi al recol­ citoresc — de cîtva timp
telor bogate. Un exemplu bun în a-
ceastă privinţă ni-1 oferă comitetul, co­
anului 1956 a primit 18 candidaţi şi
S membri de partid, orientîndu-se în­
spre cele mai înaintate elemente.
O grijă deosebită trebuie acordată
organizaţiilor U.T.M. pentru ca aces­
tea să organizeze în zilele de repaus,
manifestări cultural-educatlve în care
să dezbată problemele legate de via­
ţa cultural-sportivă a satului, de fo­
losirea timpului liber al tineretului
etc.
Comitetele raionale de partid tre­
buie să se preocupe şi să ajute mai
mult ca pînă acum comitetele de par­
tid comunale, pentru ca acestea să cu­
prindă întreaga lcr muncă, destul de
complexă, să caute să generalizeze
experienţa bună a unora dintre ele,
pentru ca în felul acesta munca de
partid de la sate să se îmbunătăţească
continuu, achitîndu-se cu cinste de sar­
cina trasată de cel de-al II-lea Con­
gres al partidului cu privire Ia munca
de transformare socialistă a agricul­
turii în cel de-al doilea cincinal.
pierderi de aer comprimat din cauză
că montarea conductelor se face super­
ficial ceea ce dăunează randamentului
brigăzilor de mineri din abataje şi a-
ceasta în special la mina Lupeni, iar
conducerea exploatării (director Aron
Cristea), deşi cunoaşte acest lucru nu
a tras în suficientă măsură ia răspun­
dere pe cei vinovaţi şl în specia! pe me­
canicul şef al minei.
O cauză principală a rămînerii în ur­
mă a exploatărilor Lupeni şi Aninoasa,
este lipsa de control şi îndrumare din
partea corpului tehnic din cadrul Com-
Dinatului carbonifer, care ajută condu­
cerea exploatărilor doar „din fuga ma­
şinii" şi în special iovarăşii de la ser­
viciul producţiei (şeful producţiei ingi­
ner Dumitru Băbâlău).
O altă cauză care a frînat şi conti­
nuă să frîneze desfăşurarea normală a
procesului de producţie constă în faptul
că transportul în subteran nu a ajuns
să fie pus în concordanţă cu ritmul lu­
crărilor de abatare şi ca o consecinţă
a acestui lucru grupele de mineri nu
sînt aprovizionate în suficientă măsură
cu vagonete şi materiale,
La rămînerea în urmă a acestor două
exploatări carbonifere a contribuit în
mare măsură şi slaba muncă politică
de rnasă dusă la locul de muncă, acolo
unde se hotărăşte soarta producţiei. A-
cest lucru se Oglindeşte şi prin felul
cum sînt repartizaţi membrii şi candl-
DRUMUL SOCIAL fSMULUI *Fgr á
In î n t â m p i n a r e a ,alegerilor
~ organelor conducătoare U .T.M . C E I M A I T I N E R I
^=.CEFE R IŞ T i ~
Printre tinerii de la şcoala tul anului şcolar şi pînă la sarcinile ce revin tineretului din
sfîrŞitul lunii ianuarie, au fosl hotărîrile plenarei C.<3. al
profesională de mecanici prezentate 5 recenzii de cărţi P.M.R, din 27—29 decembrie
agricoli din Praştie şi s-au organizat multe seri de 1956, furnaliştli şi turnătorii de O generaţie tînăra a intrat în toamna anului trecut
ghicitori literare. In aceeaşi pe­ la Uzina „Victoria" din Călan, pe porţile şcolii profesionale de ucenici de pe lîngă
V iitorii. mecanici agricoli, a- rioadă au fost citite din biblio­ depun eforturi sporite pentru atelierele C.F.R. Simeria, Vlăstare ale muncitorilor şi
cum elevi ai şcolii profesionale teca şcolii peste 450 Căiţi, iar a-şi îndeplini şi depăşi sarcinile ţăranilor au venit încrezători să-şi creeze lin viitor, să
din Orăştie, se străduiesc să-şi din biblioteca raională 125 vo­ de plan. înveţe.
lume de către cei 48 de tineri Schimbul de tineret de la tur­ Foto reporterul nostru a surprins cîteva aspecte din
însuşească temeinic cunoştinţele care participă la concursul „Iu­
biţi cartea". nătorie condus de tovarăşul Au activitatea celor mai tineri ceferişti,
profesionale şi de cultura gene- rel Tîmplaru şi cel de la fur­
rală. ..
Îndrumaţi de către organiza­ La mobilizarea şi îndrumarea nale condus de utemistul Vasile m %m m m m m
ţia U.T.M., elevii obţin rezultate elevilor, o contribuţie deosebită Boicu, printr-o muncă organi­
tot mal bune. Procentul celor o aduce gazeta de perete a or­ zată şi prin antrenarea tuturor, !
promovaţi la. încheierea primu­ ganizaţiei de bază U.T.M., care tinerilor în întrecerea socialistă, ,v
lui semestru este cu 30 la sută e împrospătată cu articole în îşi depăşesc zilnic pianul de
mal mare, raportat la situaţia de fiecare săptămînă. De asemenea, producţie între 15—90 la sută. II
mmm
la începutul anului şcolar. Me­ au fost create cercuri de politică Aşa de pilda, brigada utemistu-
ritul pentru aceste rezultate re­ curentă, cuprlnzînd 93 utemişti lui Tudor Lazăr de la turnato­
vine organizaţiei U.T.M. pe şl elevi. rie, reuşeşte ca în fiecare zi
şcoală şi celor din clase, care Amenajarea sălii de gimnasti­ să obţină o depăşire de plan
au ştiut să antreneze la învă­ că a fost un prilej de afirmare de 90 la sută. La fel utemiştii
ţătură întregul colectiv. Rezul­ a spiritului gospodăresc al ele­ Vasile Sîngiorzart şi Romeo Cre
tatele sînt burte şi- în ceea ce vilor, care au dat un remarca­ ţu îşi depăşesc planul între 15— La ora de cursuri. Ce se predă ? Algebră, limbă ro
priveşte disciplina elevilor. A- bil sprijin prin muncă volun­ 59 la sută. Rezultatele obţinute
tunci cînd au fost cazuri de in­ tară la instalarea aparatelor şi de utemiştii din schimburile de
disciplină, utemiştii au creat o a altor lucrări de amenajare,
opinie sănătoasă, cerînd transfe­ scutind astfel sute de braţe de tineret de la furnale se datoresc
rarea unor elevi ca Nicolae muncă. în bună măsură folosirii me­ mînă sau electro-tehnică ? N-are importanţă. Cu aceeaşi
Roşea şi Petru Florân, care au In această acţiune s-au evi­ todei sovietice a maistrului Fi- ' atenţie, ucenicii anului I, urmăresc explicaţiile profe
avut abateri de la disciplină. denţiat tinerii Schur Frantz, Au­ lipov, precum şi faptului că în­ sorilor, orice materie S-ar preda. Totul e nou pentru el
Merită apoi subliniată preocupa­ rel Moisin, Waiter Hening, treaga lor muncă se desfăşoară Să nu-i tulburăm. Cunoştinţele ce se predau acum tre
rea permanentă pentru aprofun­ Gheorghe Hedrlch d'itl anul ÎI1 pe baza unui plan concret care
darea cunoştinţelor elevilor, din B, Ioan Punguţă anul III 0, are ca obiectiv principal ajuto­ baie însuşite temeinic, iar vizitatorii le-ar putea dis
partea profesorilor Cornel Ţin­ Grigore Budin anul III A, Emil trage atenţia.
tea, Marin Trăşculescu, Ioan Ursu din anul II B şi Ioan Io- rarea tuturor tinerilor din schimb l
Ciolna şi ing. Ioan Boiatiţu. rmşcu din anul II A. rămaşi în urmă.
îndrumaţi de organizaţia de Schimburile de tineret In activitatea lor, tinerii din
tineret, elevii şcolii desfăşoară de la Călan muncesc cu aceste schimburi sînt ajutaţi dc
o activitate multilaterală şl pen­ către organizaţiile de partid din
tru a-şi îmbogăţi nivelul de cu­ însufleţire secţii şi de către comitetul
noştinţe generale. De la începu­ Hotărîţi să traducă în viaţă U.T.M.
La un restaurant modern
S-a început tn oraşul mun­ garderobele. Din această ca­ o baie cu duşuri şi o spălăto­
meră se dă în două terase
construcţia complexului res- restaurant, p e marginea căro­ rie mecanică, magazii pentru
taurant-cofetărie-berărie. O ra sini plantaţi stîlpi lumi­
curiozitate vie mă împingea noşi. depozitarea alimentelor, nu­
să vizitez această capodopera Din sala restaurant se ra­ meroase camere pentru cu­ In atelierul de practică. Ucenicii Adrian Tihodor, Gh.
a Hunedoarei noi... mifică două scări din mar­ răţatul acestora, dotate cu di­
moră albă şi roşie. Una in
M-am oprit în faţa clădi­ spirală urcă la etaj, într-o ferite maşini, frigorifere şi 7 Negru, Octavian Potopea şi Nicolae Marcoci vor să
rii. Privirea mi-a fost reţinută sală pardosită cu mozaic pe­
mai întîi de tum ul ascuţit, a- riat, în faţa căreia se întinde ascensoare care vor uşura confecţioneze compase de grosime din tablă. Dar la
o terasă de vară unde se a- munca personalului de ser­ foarfecă nu pot lucra cu toţii. Atunci au găsit un alt
semenea unei săgeţi ce se flă o fintînă arteziană. Sala viciu. Ele vor ridica mîcăru- procedeu; cei care n-au loc la foarfecă, taie tabla cu
smulge din acoperiş, apoi de este prevăzută cu scaune ca­ rile şi băuturile pînă în sala dalta.
arhitectura pitorească, maies­ pitonate cu pluş. Cealaltă restaurantului. Tot aci Io
scară duce în sala cofetăriei
tuoasă care oferă un tablou pardosită cu mozaic veneţian- subsol la o adîncime de 9
îndntător. Lambriurile de stejar vopsite
în viei au menirea să proteje­ metri se găseşte sala de ca­
La intrare, pe scări, am tn- ze pereţii.
tîlnit un om înalt, spătos şi zane. In spatele ei în exte­
Am ajuns în sala de beră­
cu privirea ageră. Am făcut rie. Aici, lucrează de zor mar- rior există un platou numit
cunoştinţă;'cu el: Era tovară­ morierii Ioan Kaşler şi Ioan
şul -Andrei ¦'Tamaş, - ¦maistru Botar, brigada de zidari a lui locul de deservire şi de aştep­
zidar. A m intrat în discuţie şi Adalbert Kun şi cea de vop­
i-am mărturisit ce curiozitate sitori a lui Ioan Pătraş. A- tare — parcare.
m-a adus pe alei. Din spusele ceşti oameni muncesc zi şi Această construcţie ridicată
lui am aflat că lucrează aci noapte pentru a termina fini­
de cînd s-a bătut primul sarea principalelor lucrări. după ultimul cuvtnt al teh­
ţăruş.
împrejmuită cu pergală şl nicii se deosebeşte cu mult fa­
A răspuns cu plăcere do­ prevăzută cu calorifere îm ­
rinţei de a mă însoţi în in­ brăcate în casatoare, încă­ ţă de celelalte restaurante. El
cinta localului. De altfel, era perea este şi aci înzestrată
şi firesc, întrucît cunoştea bi­ cu lambriuri de stejar. In ocupă o suprafaţă de 1-800
ne toate ungherele. Am pă­ partea dreaptă se află bu­
truns în restaurant. Sala a- fetul de unde se Va servi m.p. şi este cel mai m odem
ceasta spaţioasă, ¦luminoasă, berea. Deasupra pe un perete
străjuită de două galerii, are va fi prinsă o grindă de lemn nu numai prin mărimea sa,
un tavan în casetă vopsit în sculptată, înfăţişînd diferite
ulei alb — platinat. Pardo­ buchete de flori, farfurii cu dar şi prin construcţia arhi­
bucate şi diferiţi peştişori.
seala e din marmoră, bolta de In spaţiu vor fi instalate m e­ tectonică, prin accesoriile şi
la intrarea principală fiind se de stejar pe care se va
lucrată cu mult sim ţ artis­ consuma berea. condiţiile optime în care vor La maşina de găurit. Ucenicul Stanciu Aurel, şi-a i
tic. Pe fondul ei, o frescă de lucra un număr de 150 oa­ luat deja locul la manivela cu ajutorul căreia ridică j
marmoră în ulei, înfăţişa cas­ Noul restaurant, întruneşte meni, cit va cuprinde perso­
telul huniazilor, combinatul
siderurgic, grupuri de mun­ nalul de deservire. sau lasă burghiul. Din tablă, începe să lasă un şpan mă- )
citori şi ţărani. In ambele
părţi ale holului Se găsesc Abia după ce l-am vizitat runt, fierbinte. Atenţie băieţi! parcă spune faţa ucenicului >
în întregime, mi-am dat sea­ Nicolae Popa. Să nu rupem cumva burghiul.
ma că într-adevăr o aseme­
nea operă de mare proporţie
nu este uşor de realizat. A )
necesitat şi necesită o mun- \
că perseverentă, răbdătoare şi )
migăloasă. Cînd va fi term i­
nată finisarea complectă şi
cînd va fi dată în folosiri'
această clădire, hunedorenii
vor fi minări pe drept cuvînt
eu acest locaş de un confort
şi o frumuseţe nemaiîntîlv.ită
V. DRAGOMIR
¦
daţli de partid pe locurile de producţie pentru a imprima în acest fel simţul
tn subteran. De exemplu la mina Lupeni
din 139 locuri de muncă sînt încadrate de răspundere personală la şefii dc sec­ ¦ La polizor. Ucenicii CorneHu Ostap şi Tiberiu Po-
cu membri şi candidaţi de partid numai
40. iar la Anitioasa din 75 locuri de toare şi maiştrii mineri, făcîndu-i să în ­ f povici au tăiat ceva cu dălţile şi cum aceste unelte au
muncă numai în 9 sînt membri şi can­ v
didaţi de partid. Acest lucru face ca ţeleagă că a lor este sarcina de orga­ 0 fost călite prea tare, s-au rupt. Polizorul nu e departe
majoritatea locurilor de muncă să fie
lipsite de control şi îndrumare politică lnizare a locurilor de muncă, de apro­ ¦ şi cei doi ucenici repară, foarte preocupaţi defectul. Un )
din partea otganizatiilor de bază şi a
comuniştilor în lupta pentru realizarea vizionare a acestora cu cele necesare bun meseriaş trebuie să ştie cutii să înlăture un nea- (
şl depăşirea pianului de producţie
în vederea asigurării îndeplinirii rilmi- Y juns ivit în procesul de producţie. )
Pentru lichidarea rămînerii in urmă a
exploatărilor carbonifere Lupeni şi Ani­ ce a planului de producţie. ^
noasa, esté necesar Ca conducerea com­ De asemenea, este necesară luarea de ^
binatului. Carbonifer să exercite un con­
masuri urgente în problema organizării
trol mai riguros asupra felului cum sînt
aplicate în practică măsurile' tehnico-or- •transporturilor atît în subteran cil şi la
ganizatorice elaborate pentru fiecare ex­ suprafaţă, în aşa fel, ca transportul în
ploatare în parte, măsuri care de altfel
sînt menite să ducă la realizarea şl de subteran să fie pus în concordanţă cu
păşirea tuturor Indicilor de plan. ritmul lucrărilor de abatare pentru a a-
Este nedesar să sc la măsuri de în­ sigura in acest fel locurile de muncă cu
tărire a asistenţei tehnice ce trebuie
acordată exploatărilor şi în special gru­ vagonelele goale necesare.
pelor de mineri asigiirînd totodată a- Comitetele de partid de la mine tre­
provizîonarea exploatărilor cu material
lemnos şi piesele de schimb necesare buie să analizeze periodic cele mai im­
De asemenea, este necesar ca aparatu;
de control şl îndrumare să-şi exercite portante. probleme ale producţiei luînd
funcţiunile şi în schimburile 11 şi 11!
(schimburile de noapte), pentru ca în totodată hotărîri menite să ducă la li­
ielul acesta să se întărească simţul de
răspundere personală a cadrelor tehnice chidarea lipsurilor constatate, să ajute & Bătrînul maistru Gherman Reirms, a dat primele no­
din exploatări. ţiuni practice la zeci de generaţii de ucenici. Noua ge­
şi să îndrume mai concret organizaţiile V neraţie Care a păşit în toamnă pragul atelieruiui pe
Conducerile exploatărilor carbonifere care-1 conduce, ascultă explicaţiile maistrului de felul
de bază în vederea repartizării membri- Y cum trebuie prinsă o piesă în menghină, fără să sară
trebuie să analizeze în mod serios ati­ afară cînd o prelucrezi. De la oameni virsinici şl cu
lor şi candidaţilor de partid la toate ^ experienţă — aşa cum e moş Gherman — ai inlodea-
tudinea de nepăsare a unor ingineri şi una de învăţat.
tehnicieni faţă de sarcinile ce ie revin, locurile de muncă, în aşa fel, îneît nici Â
luînd totodată, măsurile cele mai potri­ un ioc de muncă din subteran să nu 4 Peste un an-doi, cei mai tineri ceferişti de azi, voi
ieşi lucrători formaţi. Cei care se ocupă de ei, profe­
vite pentru trezirea lor la realitate şi 'ie fără membri şicandidaţi de partid. ^ sorii şi maiştrii, se străduiesc să Ie îmbogăţească cu­
noştinţele. in atelierul de practică, şi la cursuri, uce-
In acestfel organizaţiile de bază, T I nîcii acumulează din experienţa celor vîrstnici. Şi ei,
cei mai tineri ucenici — viitori meseriaşi, vor să în-
membrii şi candidaţii de partid vor pu- I timpine ziua ceferiştilor, care-i şi ziua lor, cu realizări
l mari in învăţătură. Să le urăm succes.
tea desfăşura o susţinută activitate po- ^
litică şi vor putea mobiliza prin exem- 4
piui lorpe toţi muncitorii mineri la 4
lupta pentru traducerea în viaţă a ho- f
tărîrilor partidului şi guvernului, ceea ^
ce va duce in mod nemijlocit la spori ?
rea producţiei de cărbune, la creşterea
productivităţii muncii şi la reducerea $
f
preţului de cost. ^
E. PLEŞA *