Page 44 - 1957-02

Pfiçr 4. DRUMUL SOCIALISMULUI U r 676

Interesele popoarelor sovietic şi german

cer o cotitură hotărftă

n relaţiile dintre U. R. S. S. şi R. F. Germană Lucrările Comitetului Politic al O. N. U.

• Organizatorii alianţei nord-atlâ ntlce vor să folosească R. F. Germană • U.R.S.S. îşi exprimă speranţa că în R. F. Germană vor învinge forţele A . A . S O B O L E V : „Rezolvarea justă a problemei
într-un război de agresiune pe ntru interese străine poporului german. naţionale patriotice, care nu vor permite ca ţara lor să fie atrasă în algeriene poate şi trebuie să fie găsită In spiritul timpului,
aventuri militare.
® Remilitarizarea Germaniei occl aentale va îndepărta R. F. Germană în interesele poporului algerian"
de rezolvarea problemei restabilirii unităţii statului democrat german. • Există posibilităţi imense pen tru o dezvoltare largă a legăturilor e-
conomice între cele două ţări.
® Acei care vor să îndrepte R. F. Germană pe calea nefastă a războiu­
• Rezolvarea problemei germane poate fi găsită numai pe calea apro­
lui urmăresc s-o expună contra loviturii atomice şl speră să scoată pierii dintre R. D. Germană şi R. F. Germană.

castanele din foc cu mîinile altuia. „o*. ;

Moscova, Kremlin MOSCOVA (AgerpresJ. — TASS transmite: nu va progresa însă atît timp cît NEW YORK (Agerpres). * jinind cererea cu privire la a- O asemenea rezolvare ar cores­

5 februarie 1957 La 8 februarie A. \A- Smirnov, ambasadorul extraordinar şi var continua încercările de a se In şedinţa din 9 februarie a cordarea independenţei Algeriei, punde intereselor Franţei.
Stimate domnule Cancelar f e ­ plenipotenţiar al U.R.S.S. în Republica Federală Qermană, a ignora faptul că există două Comitetului Politic, în cadrul ea vrea să reglementeze această Din toate cele expuse este clar
vizitat pe cancelarul federal I\. Adenauer şi i-a înmînat urmă­ problemă în oadrul relaţiilor că în Algeria s-a creat în pre­
deral 1 ! state germane. discuţiilor asupra problemei !al­ franco-algeriene. Nu se poate zent o situaţie oare, în confor­
Viaţa confirmă tot mai evident geriene, au luat cuvîmtul repre­ însă treoe cu vederea faptul că mitate cu articolul 14 al Cartei
Ambasadorul nostru se înapo­ torul mesaj al lui N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de zentanţii Siriei, Greciei, Japo­ !actualul guvern Guy Mollet a O.N.U., cere din partea Adună­
iază La Bonn şi îl însărcinez să că rezolvarea problemei germane niei, Iranului şi Uniunii Sovie­
Miniştri al U.R.S.S. .m•¦M.ÍC ? ? ? poate fi găsită numai pe oalea demonstrat că nu doreşte deloc rii Generale examinarea atentă
vă transmită acest mesaj în care ? ? ? m.

sînt expuse unele considerente în apropierii dintre R. D. Germană tice.
In războiul trecut popoarele pedepsiţi în colţuri îndepărtate şi R. F. Germană. Este tot atît Răspunzînd reprezentantului să realizeze un asemenea !acord, a problemei algeriene şi !acor­
legătură cu dezvoltarea relaţiilor
dintre Uniunea Sovietică .şi Re­ sovietic şi german au adus cele ale globului pămîntesc. Ei uită de evident şi faptul că la unifi­ francez, care a !arătat că în cele care să pună capăt vărsării de darea de sprijin în vederea solu­
publica Federală Germană. mai mari sacrificii. Pieirea a însă că în actualul secol de dez­ carea Germaniei nu va contribui două războaie mondiale solda­ sînge din Algeria şi să ducă la ţionării ei echitabile în interesele
milioane din cei mai buni fii şi voltare ia tehnicii nu mai există din poporului algerian în direcţia
A trecut peste un an de cînd fiice, distrugerea a zeci de mii asemenea colţuri inaccesibile. orientarea spre remilitarizarea ţii algerieni au rămas credin­ reglementarea problemei obţinerii de către acesta a in­
între delegaţiile guvernamentale Germaniei occidentale, spre în­ cioşi Franţei, delegatul Siriei, Algeria pe oale paşnică.
de oraşe şi sate, nimicirea unor Sperăm însă că în Republica dependenţei naţionale.
ale Uniunii Sovietice şi Republi­ uriaşe valori materiale şi cul­ Federală Germană vor învinge grădirea drepturilor democratice Tara zi, a subliniat că ei „au Rezolvarea justă a problemei Delegaţia sovietică este gata
cii Federale Germane au avut turale, iată ce au trebuit să plă­ forţele naţionale patriotice, oare ale populaţiei ei şi continuarea sperat că vor fi răsplătiţi pentru algeriene, a spus în încheiere A.
loc la Moscova tratative ample tească popoarele ţărilor noastre nu vor permite ca ţara lor să politicii ostile faţă de statele iu­ lupta lor“. In realitate însă — A. Sobolev, poate şi trebuie să la rîndul ei să sprijine propu­
şi alte popoare. fie !atrasă în aventuri militare. bitoare de pace vecine cu Ger­ — a spus el — s-a dovedit că fie găsită în spiritul timpului, nerile îndreptate spre realizarea
şi sincere în urma cărora între mania.- soldaţii algerieni au fost consi­ în interesele poporului algerian. acestor ţeluri, în conformitate cu
Pot fi oare uitate toate aces­ Nimeni , şi ou atît mai puţin deraţi doar numai „carne de tun principiile Cartei O.N.U.
ţările noastre au fost stabilite tea ? Considerăm că ar fi o cri­ poporul german, nu poate fi in­ Pentru !a apropia ziua unifică­
relaţii diplomatice. Delegaţiile mă să se uite aceste învăţăminte teresat să apuce din nou oalea rii Germaniei vor trebui biruite pentru Franţa“.
ţărilor noastre şi-au exprimat ale istoriei. Iată de ce sîntem duşmăniei cu Uniunea Sovietică, multe greutăţi. Este necesar ca
părerea unanimă că aceasta va ferm convinşi că pentru ca a- aalaa pe oare Germania nu poa­ toate statele interesate să-şi u- Reprezentantul Greciei, Stra­ Bugetul de stat al U» R. S. S.
constitui începutul unei etape ceasta să nu se mai repete ni­ te decît să piardă totul şi să nească eforturile în acest scop. tos, a condamnat colonialismul pe anul 1957
noi în relaţiile dintre Uniunea ciodată, pentru a se asigura pa­ nu cîştige nimic. Nu în zadar în Cu cît aceasta se va face din Algeria. El şi-a exprimat re­
Sovietică şi Republioa Federală cea în Europa, trebuie să se sta­ trecut cei mai clarvăzători oa­ mai repede cu atît va fi mai gretul în legătură cu faptul că
bilească relaţii trainice de prie­ meni de stat din Germania, a- bine. In ce priveşte guvernul
Germană, în interesul păcii şi tenie şi o colaborare paşnică în­ tribuind o mare importanţă În­ sovietic, el este gata să !acorde prin poziţia sa guvernul francez MOSCOVA (Agerpres). — mice suma de 131.553.510.000 ru-
securităţii în Europa. Noi am tre popoarele sovietic şi german. tăririi relaţiilor germano-ruse, au guvernelor celor două state ger­
pornit de la faptul că stabilirea condamnat cu hotărire încercă­ mane ajutor în rezolvarea pro­ a •dus la agravarea simţitoare La Moscova a fost dată pu- ble, deci în total 376.211.878.000
relaţiilor diplomatice normale va Dacă în Europa va fi pace blemei unificării Germaniei. In- a situaţiei în Algeria.- Stratos a blicităţii legea cu privire la bu- ruble.
sau război, aceasta depinde în rile de a semăna discordie în­ găduiţi-mi să-mi exprim covin- subliniat că O.N.U. trebuie să getul de stat al U.R.S.S. pe
contribui la dezvoltarea înţele­ primul rînd de felul în care vor tre Germania şi Rusia. gerea că îmbunătăţirea relaţiilor ajute popoarele dependente să se exerciţiul financiar 1957, apro- Pentru măsurile social-cultu-
gerii şi a colaborării între ta­ evolua relaţiile dintre popoarele dintre ţările noastre v-a fi foarte elibereze de dependenţa colo­ bat de Sovietul Suprem al râie — şcoli, şcoli medii teh-
rile noastre şi la rezolvarea pro­ noastre. Iată de ce cele două gu­ Guvernului Republicii Federale utilă şi în această privinţă. nială. nice, instituţii de învăţămînt
blemelor nereglementate ale verne ale noastre trebuie să fie îi este cunoscut că baza politicii
perioadei postbelice, care inte­ pătrunse de conştiinţa răspun­ guvernului sovietic o constituie Aş dori, de asemenea, să vă Delegatul japonez, Kase a U.R.S.S. La capitolul venituri superior, instituţii de cercetări
resează atît Uniunea Sovietică derii atît pentru soarta popoare­ pacea şi colaborarea cu toate atrag atenţia asupra propuneri­
şi Republica Federală Germa­ lor ţărilor lor, cît şi pentru statele, indiferent de sistemele lor din 17 !noiembrie 1956 ale cerut insistent să se dea dova­ sînt prevăzute 617.155.967.000 ştiinţifice, biblioteci, cluburi, teâ-
nă, eît şi alte state. soarta păcii în Europa. Gr, se lor politice interne. Sîntem ferm guvernului !sovietic în problema dă de „cumpătare“ în problema ruble şi la capitolul cheltuieli — tre, presă, radiodifuziune şi: alte
poate spune, aceasta are o im­ convinşi că toate problemele, li­ dezarmării şi a micşorării în­ !algeriană. 604.580.653.000 ruble cu un măsuri în domeniul învăţămîn-
Aş dori să vă spun, domnule portanţă hotărîtoare pentru men­ tigiile şi divergenţele internaţio­ cordării internaţionale, propuneri excedent al veniturilor a- tului şi culturii, spitale, creşe,
Cancelar Federal, cu aceeaşi ţinerea păcii în lumea întreagă. nale pot fi rezolvate prin trata­ oare au fost adresate guvernu­ Delegatul Iranului, Entéziam a supra cheltuielilor în sumă sanatorii, alte instituţii pentru
sinceritate care a caracterizat con­ cerut să se sprijine proiectul de de 12.575.314.000 ruble. ocrotirea sănătăţii şi cultură
Apreciind minuţios situaţia rezoluţie În problema algeriană
vorbirile noastre la Moscova, că prezentat de ţările Asiei şi A-
!atît colegii mei cît şi eu per­
fricii. Cheltuielile pentru finanţarea fizică, pensii şi indemnizaţii —
sonal nu sîntem satisfăcuţi de

felul în care !au evoluat rela­ creată, colegii mei şi cu mine tive între ţările interesate, pe lui Republicii Federale. La sfîrşitul şedinţei a luat economiei naţionale — dezvolta- se.vor cheltui 188.398.022.000

ţiile dintre ţările noastre după ajungem la concluzia că intere­ oale paşnică şi n u ' prin război. Aceste propuneri prevăd, după cuvîntul reprezentantul U.R.S.S., rea continuă ia industriei grele ruble.
stabilirea relaţiilor diplomatice cum se ştie, o serie de măsuri A. A. Sobolev, oare, relevînd că industriei de construcţii, indus- Pentru plata cîştigurilor popu-
şi înfiinţarea ambasadelor. MESAJUL LUI N. A. BULGANIN printre oare măsuri privind Ger­ Adunarea Generală a O.N.U. dis­ triei uşoare şi alimentare, agri- Laţiei şi pentru amortizarea obli-
CĂTRE K. ADENAUER mania. înfăptuirea !acestor mă­ cută pentru a doua oară pro­ culturii; transportului, economiei gaţiilor împrumuturilor de stat
Avem impresia că multe po­ suri ar avea după părerea gu­ blema algeriană, a subliniat că comunale .şi a locuinţelor şi a se vor cheltui 15.400.000.000
sibilităţi favorabile pentru dez­ vernului sovietic o importanţă poporul .algerian, însufleţit de
voltarea înţelegerii şi a colabo­ hotărîtaare pentru însănătoşirea
sele fundamentale atît ale po­ In relaţiile sale cu R. F. Ger­ situaţiei în Europa. exemplul popoarelor 'din Egipt, celorlalte ramuri ale economiei ruble.
rării nu au fost folosite. porului sovietic, cît şi ale po- Sirta, Sudan, Maroc, Tunisia şi !naţionale — au fost stabilite la Alocaţiile pentru Ministerul
Nu voi ascunde nici faptul că potplpi german, cer ca în rela­ mană, ca şi cu alte ţări, Uniu­ Credem că lia'1sbsit a'cunr •trm‘ din celelalte ţări arabe, luptă tot suma de 244.658.368.000 ruble
ţiile dintre U.R.S.S. şi R.F. Ger­ mai activ pentru lichidarea de­ şi, în !afară de aceasta, pe seama Apărării al U.R.S.S. au fost sta-
urmărim nu fără îngrijorare mană să se facă o cotitură hotă- nea Sovietică respectă ferm a- pul ca, în deplină- conformitate plină a regimului colonial, pen­ mijloacelor proprii ale întreprin- bilite în bugetul pe exerciţiul fi
cum în Republica Federală Ger­ cu hotărîrile adoptate de comun tru independenţa sa naţională. nanciiar 1957 la suma de
mană îşi intensifică activitatea! rîtă de la neîncrederea reciprocă ceste principii. Sîntem convinşi acord în timpul tratativelor de
fiind sprijinite din afară, acele şi chiar de la o anumită duşmă­ ciaejoMr o(jsQcUogvaţgdrjinaj1e9n55o,asg{urevesrgnejlae
forţe care caută să împiedice nie la încredere şi prietenie, şi că măreţia Germaniei şi ade­
îmbunătăţirea relaţiilor dintre că posibilităţile necesare pentru nîgsurj concrete în direcţia îm-
ţările noastre şi vor să împingă vărata înflorire a geniului orea- După ce a arătat că Franţa derilor şi organizaţiilor econo- 96.721.542.000 ruble.
Republica Federală pe drumul aceasta există, nefiind nici pe bunătăţirii simţitoare p relaţiilor
periculos al aventurilor militare. tor al poporului german nu pot dintre Uniunea Sovietică şi Re- duce în Algeria un război sin­
garos, cu sprijinul N.A.T.O., A.
Judecind după cele declarate fi realizate decît pe oalea dez-

voltării paşnice. u A. Sobolev a spus :

departe epuizate. Nu vom exagera dacă _vom Păşind pe oalea acţiunilor
Numai o asemenea cotitură în
de delegaţia R. F. Germane în spune că există posibilităţi imen- publica Federală Germană, ba­ războinice pentru înăbuşirea miş­
timpul tratativelor de la Mosco­ sc pentru o dezvoltare largă a zîndu-se în aceasta pe experien- cării de eliberare naţională a

va, puteţi afirma că în Germa­ relaţiile dintre ţările noastre legăturilor economice multilate- ţa deja acumulată, ce-i drept ex- poporului !algerian, guvernul
nia occidentală nu există forţe poate garanta că două popoare r-ale între Uniunea Sovietică şi trem de modestă, dar totuşi u- francez a ignorat cu incăpăţî-
şi oameni politici care să do­ mari — sovietic ,şi german — Republioa Federală Germană tiiă, a dezvoltării legăturilor re- ruare iniţiativa conducătorilor a-
rească un război de agresiune. nu vor mai fi niciodată nevoite în *avantajul reciproc al celor ciproce în diferite domenii,
Noi vedem însă rolul pe care să-şi irosească forţele şi bogă­ două părţi. cestei mişcări în vederea regle­
Ar putea fi în special exami- mentării problemei !algeriene,
organizatorii alianţei nord-a- ţiile, slăbindu-se reciproc. Republioa Federală dispune de nate probleme atît de actuale ca încă la 26 mai 1956 o delegaţie

tiantice îl rezervă Republicii Ştim că există forţe care îm­ o industrie multilateral dezvol- sporirea considerabilă a schim algeriană, vorbind la Cairo în R. P. Bulgaria: Oraşul minier Rudozem, fondat în anii 1951—1952
Federale Germane şi forţelor piedică în fel şi chip dezvoltarea burilor comerciale dintre cele numele armatei naţionale de eli­ cînd s-au făcut descoperiri de bogate straturi miniere în Rodope.
sale armate. Ei vor să foloseas­ relaţiilor normale dintre Uniunea tată şi poate conta pe obţinerea două ţări şi încheierea unui tra­ berare, a declarat absolut clar
că R. F. Germană într-un răz­ Sovietică şi Republica Federală de comenzi mari şi avantajoase tat comercial: încheierea unei că reprezentanţii poporului al- M A G A ZIN
boi de agresiune pentru interese Germană. Urmărind interesele clift partea Uniunii Sovietice. La convenţii cu privire la colabora­ gerian sînt gata să înceapă tra­
străine poporului german. lor egoiste înguste, !aceste forţe rîndul ei Uniunea Sovietică dis­ rea culturală şi !tehnico-ştiinţifică, tative cu reprezentanţii francezi.
instigă Republioa Federală şi o pune de asemenea de largi po-
De asemenea noi nu împăr­ împing pe calea duşmăniei îm­ silibităţi de a vinde R. F. Ger- Precum şi a unei convenţii con- Este puţin probabil ca cineva
tăşim părerea unor cercuri din potriva Uniunii Sovietice, într-un mane mărfuri oare interesează suiare care sa determine dreptu- să poată nega existenţa unor
Germania occidentală potrivit nou conflict militar cu ea şi cu rile părţilor în ce priveşte apă­ relaţii speciale, istoric create,
căreia crearea unor mari forte celelalte ţări socialiste. O dova­ industria şi agricultura acesteia. rarea intereselor cetăţenilor lor între Franţa şi Algeria şi orici­
armate şi înzestrarea ier cu ar­ dă suficient de grăitoare sînt Ridicăm problema dezvoltării şi să uşureze rezolvarea proble­ ne ar saluta realizarea unui a-
ma atomică va întări situaţia cererile permanente adresate R. melor în legătură cu repatrierea cord între cele două părţi în in­
Republicii Federale Germane pe F. Germane de a grăbi crearea legăturilor comerciale cu Repu­ cetăţenilor. teresele popoarelor lor. In ce pri­
plantţl politicii externe. După unor mari forţe armate, de a blica Federală şi pentru că^ Uni­ veşte Uniunea Sovietică, spri-
părerea noastră lucrurile stau spori cheltuielile pentru înarma­ unea Sovietică consideră că dez­ Totodată aş dori să subliniez
tocmai invers. Orice nou miliard voltarea acestor legături consti­ că noi, desigur, considerăm că
cheltuit pentru înarmare, orice tuie o bază sigură pentru îmbu­ nu este just să limităm relaţiile
nătăţirea şi a relaţiilor politice noastre exclusiv la problemele

nouă divizie nu vor face decît să re şi pentru întreţinerea trupe­ dintre state. de colaborare economică, cultu­ Mareşalul S.K.Jukov JOI 14 FEBRUARIE 1957
complice situaţia externă a Re­ lor străine. In acelaşi scop a Aş dori să subliniez că vor­
publicii Federale, să sporească fost necesar să se statueze ca rală şi tehnico-ştiinţifică. Acor­ a plecat în Birmania SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
neîncrederea şi suspiciunea al­ trupele străine să rămînă pe te­ bind despre necesitatea şi avan
dăm o mare importanţă glasu- DEVA: îndrăgostiţii (film italian ); Othelo (film sovietic) j BARU MARE:
tajele stabilirii unor bune relaţii ]u; poporului german în discu-

tor state fată de ea şi în spe­ ritoriul Republicii Federale timp între ţările noastre, pornim în tarea principalelor probleme in- DELHI (Agerpres). — TASS CALAN: In zori de zi (film sovietic Argentina-Mexic (film cehoslovac) j
cial a vecinilor ei. Toate aces­ de multe decenii. Mai mult, în mod invariabil de la faptul că ternaţionale. Am şi discutat şi transm ite: colorat) ; HAŢEG: O aventură în ALBA-II3LIA: Urme pe zădapă (film
tea vor îndepărta Republica Fe­ ultimul limp se fac pregătiri di­ dezvoltarea unor asemenea re- am ajuns la o înţelegere cu gu- marea Garaibelor (film anglo-german); sovietic) j SE B E Ş: Dansează, mică

derală Germană şi de rezolvarea recte în vederea folosirii terito­ laţii nu poate şi nu trebuie să vernul Republicii Democrate La 10 februarie, mareşalul PETROŞANI: Unde nu zboară vulturii doamnă (film englez) ; SIMERIA
riului Germaniei occidentale Germane asupra unor probleme Uniunii Sovietice, G. K. Jukov, (film englez) ; ZLATNA : Moştenire în- Cazul fruntaşului Koceatkov (film so-'
nroblemei principale a întregu­ drept oap de pod pentru un răz­ aducă nici un prejudiciu relaţii- de cea mai mare importanţă ministrul Apărării al U.R.S.S., sîngerată (film sovietic) ; ILIA: Zvă­ vietic) j T E IU Ş: Cavalerul fără lege “
lui popor german — restabili­ boi atomic. Se fac încercări de lor Uniunii Sovietice sau Re- cum sînt dezarmarea, asigura­ precum şi generalii şi ofiţerii păiata (film sovietic) ; APOLDU DE (film italian ); LONEA: Drumuri şi
rea unităţii statului democrat a camufla toate acestea prin re­ rea securităţii în Europa şi asu­ sovietici oare îl însoţesc, au SUS : Othelo (film so v ietic): BRAD : destine (film sovietic).
german. feriri Ia o pretinsă agresivitate a publicii Federale cu alte state. pra altor probleme în a căror re­ părăsit Delhi plecînd spre Ran­ îndrăgostiţii (film italian) ; ORĂŞTIE:
Uniunii Sovietice. Aceasta nu zolvare sînt interesate atît po­ goon.
Vă scriu despre toate acestea este însă decît un paravan. Re­ Dimpotrivă, sîntem convinşi că porul sovietic cît şi poporul ger­
în mod sincer nu pentru că ţa ­ publica Federală Germană este man. Considerăm că apropierea Pe !aeroport, mareşalul G. K.
ra noastră se teme de armata împinsă spre agresiune, pe o relaţii bune de prietenie între Jukov a fost însoţit de Jagjivan
care se creează din nou în Re­ cale nefastă pentru ea. Această punctelor de vedere ale Uniunii Ram, ministrul Căilor de Comu­
publica Federală Germană, ci cale nu are nimic comun cu ade­ U.R.S.S. şi R. F. Germană n-ar Soviet!ce şi Republicii Federale nicaţie, generalul Srinageş, şeful
pentru că sîntem animaţi de văratele interese naţionale ale statului major al armatei şi de
sentimentul grijii şi răspunderii poporului german, care nu pot li putea decît să contribuie la Qermane asupra acestor pro- !alte personalităţi, precum şi de SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
pentru destinele păcii în Eu­ numeroşi generali şi ofiţeri ai
ropa. lărgirea continuă a legăturilor bleme ar fi extrem de utilă.
Sperăm că considerentele ex-
Cînd ne-aţi spus la Moscova internaţionale ale celor două ţări Programul I. 6,00 Jocuri populare Concert de muzică din opere; 16,20
pUSe maj sus vor fj examinate romîneşti: 6,30 Tehnica radio în aju­ Solişti şi formaţii de amatori din re­
în interesul general al întăririi torul ascultătorului: De ce este nece­ giunea Bucureşti; 16,50 Ciclul „Con*
sară priza de pămînt ? ; 6,35 Muzică cerţi grossi opus 6“ de H aendel; 17,35
păcii.^ ^ _ uşoară ; 7,10 Muzică populară romî- Muzică uşoară; 18,15 Emisiunei li­

întărirea încrederii şi sta 11-

rea unei^ colaborau prieeneş.i

că poporul german se gîndeşte despărţite de interesele păcii şi între ţările noastre ar contribui ^ g UVernuj federal în spiritul forţelor armate indiene. nească; 9,30 Emisiunea „De la stră­ terară ; 18,55 Sfatul medicului: Regi­

cu groază ia război şi la conse­ securităţii în Europa. Nu este fără îndoială şi la rezolvarea colaborării prieteneşti şi cons- ? moşi pentru nepoţi": Războiul inde­ mul alimentar în obezitate; 19,30 Ve­
cinţele sale destructive, că su­ greu de înţeles că acei care vor prinoipalei probleme naţionale a tructive.
MAREŞALUL^ Uniunii So­ pendenţei cîntat de poeţii noştri; 11,45 chi melodii populare romîneşti; 19,45
prema fericire pentru el este pa­ să îndreple Republioa Federală poporului^ german^ unificarea Este de la sine înţeles că atît vietice G. K. Jukov, ministrul „Radio Prichindel“ ; 12,00 AAelodii popu­ Răspundem ascultătorilor: Suprave­
cea, am înţeles acest lucru pen­ Germană pe oalea războiului Germaniei. Oamenii sovietici îşi eu cR !.j colegii mei — membrii Apărării al U.R.S.S., a oferit la lare j 12,30 Pe teme conjugale; 14,00 gherea activităţii comisiei de litigiu ;
tru că ştim foarte bine ce sufe­ sînt cel mai puţin îngrijoraţi de dau bine seama că germanii din guvernului sovietic — vom fi 9 februarie o mare recepţie la Arii şi duete din operete; 14,45 Con­ 19,55 Emisiunea „Noapte bună, copii" :
rinţe a îndurat .şi ce sacrificii a soarta ei, de interesele poporu­ răsăritul şi din apusul Germia- bucuroşi, domnule cancelar, să palatul din Haiderabad. La re­ cert de estradă; 15,30 Muzică popu­ „Cum a rămas lupul fără blană"
adus poporul german în cele lui german. niei sînt profund preocupaţi de studiem cu atenţie propunerile,
două războaie mondiale. Noi în­ Ei scontează în mod evident problema restabilirii unităţii na- pe care, la rîndul dv. veţi con cepţie !au participat J. Nehru, lară romînească; 17,30 Emisiunea „Co­ basm popular coreean; 22,00 Cîntă
ţelegem ura sa faţă de război, ţionale a ţării lor. Simpatizăm sidera că este posibil să le ex­ prim-ministru şi ministru al Apă­ legi de şcoală“ ; 19,33 Opera „Ivan clarinetistul Trăiau Lăscuţ Făgărăşany.
năzuinţa sa spre o viaţă paşni­ să !abată de la sine contralovi- în mod sincer cu aceste aspiraţii puneţi în scopul întăririi aces­ rării al Indiei, vicepreşedintele
că. Poporul german ştie de ase­ tura !atomică şi să expună Re­ juste şi sîntem gata, ca şi pînă tor relaţii.în conformitate cu in­ Radhakrishnan şi alte persona­ Susanin" de M. I. Glinka, interpre­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,30; 7,00-;
menea bine ce lipsuri şi sacri­ publica Federală Germană aces­ acum, să acordăm poporului ger­ teresele vitale ale popoarelor ce­ lităţi oficiale, reprezentanţi ai tează corul şi orchestra Teatrului Mare S, 15; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
ficii imense a avut de suportat tei lovituri, sperînd că vor reuşi man !tot !ajutorul în îndeplinirea lor două ţări. opiniei publice indiene — în to­ Academic de Stat din Moscova, di­ 19,00; 22,00; 23,52 (programul I).
poporul sovietic în primul şi îp să scoată castanele din foc cu principalei sale sarcini naţionale. tal 1.300 de persoane. rijor Melik P aşaev; 22,30 Muzică ;
special în cel de al doilea răz­ mîinile altuia şi, profiţind de Problema unificării Germaniei Cu stimă
condiţiile geografice, să stea ne- 23,25 Muzică uşoară. Programul II. — 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 21,00 şi
boi mondial. N. BULGANIN
14,05 „Prietenii cîntecutui" ; 15,15 : . 23,00 (programul II).

Redacţia şi administraţia ziar ului str. 6 Martie nr.9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T.T.R. nr. 236320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.