Page 45 - 1957-02

^ SOLETAR! DIN TOATE ŢARILE, UNIŢI-VĂl
© AGENŢIILE DE PRESĂ
IN 11 Z I L E :
449 tone fontă peste plan
Âsigurînd desfăşurarea ritmi­
că ia procesului de producţie,
muncitorii, inginerii şi tehnicie­
nii secţiei furnale a uzinei
„Victoria“ — Călan reuşesc să
obţină realizări de seamă în
îndeplinirea sarcinilor de plan,
în sporirea producţiei de metal.
Aşa de pildă, în perioada 1—
11 februarie, furnaliştii de aici
au dat peste prevederile pla­
nului de producţie nu mai pu­
ţin de 449 tone fontă de cali­
tate superioară.
Pe agregate planul a fost de­
păşit a stfe l: colectivul furna­
lului nr. 1 a dat peste pla­
nul celor 11 zile, 128,5 tone
de fontă şi a redus declasatele
la zero, iar colectivul furnalu­
lui II şi-a întrecut planul, cu
320,5 tone fontă, reducînd- de­
T u rn ătorii din Călan
La turnătoria uzinei „Victoria“
— Călan, munca se desfăşoară
în ritm normal. Turnătorii îşi
pregătesc formele, miezurile,
toarnă şi dezbat piesele, le ve­
rifică şi le trimit mai departe,
spre secţiile .de asamblare.
Din mîinile acestor oameni
ies diferite bunuri de larg con­
sum şi an u m e: vane pentru
băi, cazane pentru băi, cazane
de spălat rufe, vase de bucătă­
rie etc., necesare populaţiei.
Colectivul acestei secţii, an­
trenat în întrecerea pentru spo­
rirea producţiei dc piese turnate,
a reuşit să depăşească planul
global de producţie al secţiei la
piese turnate pe perioada 1—11
februarie cu 39,4 la sută. La u-
O nouă victorie
Hunedoara. Prim topitorul o-
ţelar Florian Haiduc mai privi
odată prin sticla de cobalt cum
fierbe oţelul în cuptorul electric. ficul zilei de 11 februarie o nouă
Toate fazele fuseseră executate
la timp, conform prescripţiuni-
lor procesului tehnologic. S-a
luat apoi ultima probă a şarjei.
Laboratorul şi-a dat avizul t
şarja este bună, se poate începe
evacuarea.
O nouă şarjă de oţel a înce­
Graficul ofelarilor
Metoda elaborării şarjelor ra­
pide s-a dovedit a fi cea mal
eficace metodă de sporire a pro­
ducţiei de oţel. Avînd experienţa
anului trecut, încă din primele
zile ale lunii ianuarie, oţelarii
care deservesc cuptoarele Sie­
mens Martin ale Combinatului
siderurgic din Hunedoara, s-au
angajat să elaboreze pînă la
sfîrşitul anului 640 şarje rapide
pe fiecare schimb'.
La cîteva zile după luarea
angajamentului, în faţa secţiei
oţelărie a apărut un grafic. Azi,
graficul constituie oglinda acti­
vităţii oţelarilor hunedpreni.
Cooperativă meşteşugărească pentru zugravi,
zidari şi instalatori
Zilele trecute, în oraşul Orăş-
tie s-a deschis încă o coopera-
tivă meşteşugărească. Noua coo-
perativă meşteşugărească nu-
mită „Aurel Vlaicu, are ca obi-
După o lungă absenţă de pe scenă,
colectivul Teatrului de stat de estradă
din oraşul Deva, va prezenta în pre­
mieră, sîmbătă 16 februarie a. c. în
sala cinematografului „Filimon Sîr-
bti" din Deva, comedia muzicală în
3 acte „O noapte în Cuba". Imbrăţi-
şînd o temă actuală, spectacolul va
avea un bun răsunet în sufletul iubi­
torilor de teatru, cu atît mal mult cu
. rit la lucrarea piesei Interpretate, au
? colaborat şi doi din autorii noştri Io-
( caii — tovarăşa Emma Romano-Dragu
i şi George Dragomlr. * i
clasatele cu 96 la sută sub pro­
centul admis.
Productivitatea muncii pe, în­
treaga secţie a crescut în aceas­
tă perioadă.
Aceste succese au fost posi­
bile datorită aplicării metodei
A. Filipov, ceea ce a dat posi­
bilitate furnaliştilor din Călan
să obţină indici înalţi de utili­
zare a volumului util al furna­
lelor şi o producţie sporită de
fontă. Fruntaşi în întrecerea în­
tre agregate sînt echipele de fur-
nalişti conduse de maiştrii
Gheorghe Bîra de la furnalul
nr. 1 şi Ioan Moraru de la fur­
nalul nr. 2, oare au dat peste
plan 72 şi respectiv 118 tone
de fontă.
nele sortimente, cum ar fi ra­
diatoarele, planul a fost depă­
şit cu 53,8 la suta, la tuburi de
scurgere cu 4,9 la sută şi la
articole sanitare cu 7,2 la sută.
Cele . mai bune rezultate au
fost obţinute în această perioa­
dă de echipa tovarăşilor Miron
Ciocîrlan şi Lazăr Tudor, cea
mai bună echipă de utemişti,
oare şi-a depăşit planul cu 95
la sută. Rezultate însemnate au
obţinut şi tovarăşii Iosif Novac,
de la sortimentul cochile şi Vio-
rel Crişan de la piese mecani­
ce, care şi-au depăşit planul cu
peste 34 la sută.
ALFRED HATZINGER
corespondent
put să curgă pe rină. Cu aceasta,
oţelarii din schimbul condus de
tov. Haiduc au înscris pe gra­
victorie: 44% peste plan.
La rîndul lor oţelarii din
schimbul tineretului şi din cel
condus de tov. Marian Iorda-
che şi-au îndeplinit sarcina de
plan aferentă acelei zile în pro­
porţie de 103% şi respectiv
109%.
Pînă la 11 februarie, cele 3
schimburi de oţelari au elabo­
rat 133 şarje rapide. In fruntea
întrecerii se situează schimbul
tineretului — cu 58 .şarje rapide,
urmat de schimburile maiştri­
lor Jcsan şi Munteanu care au
elaborat pînă la această dată 41
şi respectiv 34 şarje rapide.
Dintre echipele de oţelari care
deservesc cuptoarele Siemens
Martin fruntaşe pe oţelărie se
situează cele conduse de prim-
topitorii Aurel Stanciu, Alexan­
dru Petrovici, Gheorghe Chihaia
şi Ştefan Ol ah.
> ţinerea’ acestor rezultate. Printre
ect principal de producţe re-
pararea şi întreţinerea imobile-
ior. Cei 27 de membri înscrişi
pînă acum sînt muncitori zidari,
zugravi şi instalatori.
Anul IX . Nr. 677
In întîmpinarea „Zilei ceferiştilor" Hotărîrile partidului şi guvernului
=Şt?i se transformă în fapte
ln întîmpinarea „Zilei ce­
feriştilor", mecanicii, foc-
hiştii şi lucrătorii de Ia de­ rl
poul C.F.R. din Teiuş, obţin reali­
zări însemnate. Printre cei fruntaşi
în aceste zile, este şi tnecanicul la-
cob Otoi, de pe locomotiva 230.024,
care a realizat în afară de planul
de transport şi însemnate economii
de combustibil convenţional.
Cu planul pe unitate
depăşit
Ceferiştii staţiei Teiuş', îşi a-
duc contribuţia la sărbătorirea
zilei de 16 februarie cu succese
frumoase în muncă. , In luna
trecută, regularitatea circulaţiei
s-a asigurat sută la sută, staţi­
onarea la încărcări şi descăr­
cări a fost redusă cu 4%, iar
la încărcarea şi descărcarea
vagoanelor planul a fost de ase­
menea depăşit. Planul global pe
întreaga unitate a fost' depăşit
cu 6,3%,
Sînt numeroşi cei care prin
străduinţa lor au asigurat ob­ i. lăturat datorită vigilenţei a- In primul trimestru al anului
aceştia' se numără impiegatul de
mişcare Ioan Gecan, revizorul
Sabin Pătrînjan, acarul Iosif
Stoian, şeful de manevră Ioan
Pilţu, care şi-au depăşit sarci­
nile de plan cu peste 50 la sută.
TRANSMIT i
• A fost aleasă Comisia econo­
mică a Sovietului Naţionalităţilor
ai U.R.S.S.
Joi, 14 februarie 1957 4 pagini 20 bani
• Sovietul Suprem a aprobat po­
litica externă a guvernului sovietic.
• Parlamentari britanici se opun
experimentării armei cu hidrogen.
o Greva docherilor din New York
continuă.
• Actualităţi din U.R.S.S.
<x >o o o o <x ><x >o o <x > o c « o < x > o o c k > o < x ><><x x x ><x ><><><><><x ><>o <><x > < > c >o o o < )
oooooooooooooooooooooooooooooo
Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 şî recentele hotă-
rîri ale guvernului în legătură cu îmbunătăţirea sistemului de contrac­
tări şi achiziţii, sînt discutate şl cunoscute pînă în cele mai îndepărtate
cătune din regiunea noastră. Peste tot ţăranii muncitori le-au primit cu
satisfacţie şi îşi manifestă dorinţa să le transforme în fapte.
Peste 10.000 kg. lînă telemea, întreaga producţie de
lapte realizată în acest an de la
contractată cu cooperaţia 10 vaci şi alte produse.
într-o singură lună Voi sprijini prin fapte
Intr-o perioadă de aproape o hotărîrile partidului
lună, un mare număr de ţărani
muncitori din raionul Sebeş au E greu de crezut că în ţara
încheiat contracte pentru a vin­ noastră ar exista un ţăran mun­
de cooperaţiei peste 10.000 kg. citor care citind rezoluţia ple­
lînă. Numărul contractanţilor narei C.C. al P.M.R. din decern-1
creşte în fiecare zi. brie 1956, să nu-şi fi luat faţă
de propria-i conştiinţă fermul
Cooperativa din Loman a con­ angajament de a întări-prin con­
tractat peste 3.400 kg. lină. Con­ tribuţia lui puterea economică a
tractanţii au primit numai sa statului nostru.
avans de la cooperaţie suma de
35.000 lei. Din anul 1948 şi pînă în
1956, mi-am predat cu regulari­
Ţăranul muncitor Ion Pătraş- tate cotele obligatorii către stat
cu din această comună a con­ la toate produsele. Nu m-am în­
tractat 80 kg. lînă în valoare de trebat niciodată de ce este nece­
2.240 lei din care a primit ca sar să predau cote, pentru că
avans 896 lei. Ţăranii muncitori yiaţa însăşi a fost aceea care
Miron Gligor, Matei Gavrilă. mi-a arătat însemnătatea colec­
Nicolae Filimon şi alţii din Ro­ tărilor. Noile uzine, fabricile,
man, au contractat de aseme­ şantierele ce cuprind sute de mii
nea însemnate cantităţi de lînă. de muncitori, pretenţiile mereu
oreseînde ale oamenilor muncii,
In comuna Poiana, au fost în­ m-au făcut să-mi dau seama că
cheiate de asemenea numeroase pentru a asigura pîinea fraţilor
contracte între cooperaţie şi noştri de la oraşe, era necesar
crescătorii de oi. Ţăranul munci­ să predăm cote către stat.
tor Dumitru Grişă (552) a con­
tractat cu cooperaţia 145 kg. Desfiinţarea cotelor la majo­
lînă în valoare de peste 4.000 ritatea produselor nu mă va lă^
sa pasiv nici pe mine şi desigur
lei. Ca avans la încheierea con­ nici pe alţi ţărani muncitori.-
tractului el a primit suma da Fiecare în ramura ocupaţiei sa­
1.600 lei. Dumitru Bîja din Jina le şi-a făcut, sînt sigur, o soco­
¦»t—>i—>r*— —»/—u—*;—*/¦ a contractat 120 kg. lînă în va­ teală pentru a vedea ce produse
va putea preda statului prin a-
L Acarul loan Bălosu loare de 5.280 lei, primind un chiziţii ori pe bază de contract.
l Eu, încă de la apariţia rezolu­
Í avans de 2.1.12 lei. ţiei, m-am şi gîndit cu ce a-si
putea contribui la realizarea
de acar pare destul de simplă; Colectiviştii vînd statului
întorci macazul după dispozi­ fondului centralizat al statuluL
t Staţia Coşlariu. O zi ceţoa­ ţia dată de impiegat, mai ungi însemnate cantităţi
Nu ştiu în mod precis ce can­
lr să ca multe altele. Pîcla dea­ » de produse
să, greoaie, ascunde împreju­ tităţi ”de pro'duse voi putea vin-'
Mai este mult timp pînă la
Í rimile nelăsînd să se vadă de- pe ici pe colo cîte ceva şi te strîngerea recoltei, dar cu toate de anuî acesta statului, dar a-
învîrteşti prin cabină cît îi acestea, membrii gospodăriei co­
l cit la cîţiva paşi. De undeva, ziulica de mare. Dar nu-i aşa. lective din Cîlnic s-au înţeles ce cum am stabilit' în familie să
l din această întunecime, se Acarul răspunde atît pe linie cantităţi de produse vor vinde
l de serviciu cît şi în faţa conş­ în acest an. Ei au stabilit, de vînd pe bază de contract şi la
Í aud zgomote, voci, iar din spre tiinţei sale, de siguranţa cir­ pildă, să vîndă statului peste
Sîntimbru fluieră o locomoti­ 5.000 kg. cereale, iar coopera­ achiziţii 600 kg.- grîu, 400 kg.
l ţiei o cantitate de peste 5.000
X vă ce se apropie. kg. cereale. Tot cooperaţiei vor porumb, 300 kg. oartofi. Voi con­
L Impiegatul de. serviciu tele­ vinde întreaga producţie de car­
tofi timpurii rezultată de pe o tracta de asemenea d bivoliţă,
l fonează acarului de la cabina culaţiei. ¦¦¦!}¦ suprafaţă de 2 ha. teren.
X 10 să dea cale liberă trenului un porc, o însemnată cantitate
. De cînd îndeplineşte func­ In afară de cereale, colectiviş­
X ¦ce vine pe linia a 9-a. Dej a ţia 'de acar, şi sînt aproape 18 tii din Cîlnic au contractat pen­ de lapte şi alte produse.
l celălalt capăt al firului,- aca ani de atunci, tov. Bălosu a tru a vinde statului 8 boi graşi,
l rul Ioan Bălosu îi răspunde evitat provocarea multor acei- 1 300 kg. lînă. 1.000 kg. brînză CONSTANTIN COSTA R.
t in servi- I
l că linia indicată eocupata. făran muncitor cu gospodărie
i
l dar e liberă linia a 10-a. Pri­ individuală din Băieşti
rc ciu, el pune în practică cele
l mind încuviinţarea, acarul se ce predă la cursul seral al raionul Ha|eg
r îndreaptă uşor şchiopătînd, spre cărui propagandist este, în-
demnînd prin exemplul perso­
E macazul respectiv şi-l pune pe
t
Í liber. Puţin mai tîrziu, loco­ nal ca şi cursanţii să fie la ţel.
Í motiva, trăgînd un tren de
t
l marfă, nes,fîrşit, parcă, gon.eş- I noi pentru
l
I Consiructii r.
te mai departe spre Ieiuş.-[ . .. J . r r
l
L Un accident posibil a fost în- 1 HTlTierii d i n V a le ti J iului
Í
l carului. Impiegatul uitase de- (. 1957, minerii din Valea Jiului
sigur ca„ pe. lima a 9„-a se a- rL vstorrucpţnrimDi eînpif[doăloisi,naţăLunpoeinicovna-
' Lf. Spicuiri din planurile de producţie
flau cîteva vagoane izolate ce ( fi terminată o creşă cu 88 de lo- ale gospodăriilor colective
Í aşteptau locomotiva de ma­ [¦euri. Pînă în prezent s-au ter-
t
f nevră. [ minat toate lucrările de finisa-
[ re, rămînînd doar să se execute
«»
L La prima vedere, meseria r lucrările de canalizare. Tot la
L Lupeni, va fi terminat un cămin
pentru tineri necăsătoriţi, cu 170 Odată cu ţinerea adunărilor rile de producţie pe anul 1957.
generale de sfîrşit de an în Cu această ocazie, s-au luat
locuri. gospodăriile agricole colecti­ hotărîri menite să ducă la dez­
ve din regiunea noastră, s-au
Pentru tinerii din Vulcan este prelucrat şi aprobat şi planu­ voltarea şi întărirea gospodă­
riilor colective.
în curs de terminare un cămin
cu 340 locuri, iar la Lonea se
va termina construcţia unui
bloc cu 9 apartamente pentru Consfrucfii noi
familişti.
In clişee (de la stingă la dreapta) : Expoziţia Gospodăria agricolă colecti­ producţiei Ia ba., ei au prevăzui
Actorii Gabriela Predescu şi Ştefan vă din Turdaş a luat fiinţă nu­
Halmagiu intcrpretînd o idilă cuba­ „Faptele vorbesc“ în planul de producţie mărirea
neză. mai în luna martie a anului tre­
Zilele acestea, Comitetul regi­ cut. Deşi tînără, ea a reuşit să numărului de animale. Pentru
Tot într-una din idiiele spectacolu­ onal A.R.L.U.S., a deschis în repartizeze colectiviştilor — la
lui, sînt surprinşi actorii Tamara Ca- Deva, o expoziţie intitulată „Fap­ zi-muncă — produse (în valoa­ creşterea şi îngrijirea lor în bu­
lancea şi Puiu Nicolae. tele vorbesc“. Cele 21 de pano­ re) de 68 lei. Acest •iiL.ru a fost
posibil datorită recoltelor mari ne condiţiuni sînt necesare însă
Actorii Lucian Raduiian, Vlad An- uri expuse pe strada K. Marx, obţinute la ha. (1.750 kg. grîu,
dreanu şi Puiu Neagu au reuşit să în faţa poştei, oglindesc reali­ 1.900 kg. ovăz, 2.320 kg. po­ grajduri. De aceea, ei au ho-
alcătuiască o bună partidă în „Trio zările obţinute de oamenii mun­ rumb boabe şi 19.000 kg. car­ tărît ca în acest an să constru­
del Mondo“. * cii pe calea dezvoltării economi­ iască un grajd pentru 30 de
ei patriei noastre. Aci se pot ve­ tofi). Demn de remarcat este capete bovine, un grajd pentru
(Jos) — lntr-o pauză de repetiţii, dea măreţele construcţii ale pri­ faptul că s-au repartizat colec­ 30 de porci şi un saivan pentru
regizorul George Dragomir, discută mului cincinal, dezvoltarea pro­ tiviştilor în cursul anului trei 300 de oi. Au mai hotărît ca tot
cu artista Emma Romano-Dragu în ducţiei de oţel, cărbune, energie avansuri băneşti. Două din avan­ în acest an să construiască o
rolul iui Dorothy Lane şi cu actorul Aurel electrică, maşini-unelte, con­ suri s-au asigurat numai de la magazie pentru cereale cu o ca­
Doroga, în rolul ducelui de Mantua. strucţii social culturale precum ferma de oi. pacitate de 30 vagoane, un pă-
şi creşterea producţiei de bunuri tul pentru porumb de 10 va­
de consum popular. Toate aces­ Convingîndu-se că animalele goane, un sediu, o remiză pen­
te succese s-au făcut sub condu­ le aduc importante venituri bă­ tru atelaje,, atelier de fierărie şi
cerea Partidului Muncitoresc neşti şi că bălegarul obţinut de rotărie. Saivanul şi patului pen­
Romîn şi cu ajutorul prietenesc la ele contribuie ia ridicarea tru porumb vor fi construite din
acordat de marea tară a socia­ resurse locale.
lismului, Uniunea Sovietică.
Aplicarea îngrăşăminfelor naturale
şi chimice asigură recolte bogata
Seara literară Asigurarea unor recolte spo­ lor de cereale a devenit o obiş­
rite la ha, constituie una din pre­ nuinţă.
_ Azi la ora 18,00, în sala clu­ ocupările de ’bază ale colecti­
viştilor din Pricăz. Din proprie Pe lingă faptul că ei cultivă
bului „Cooperatorul“ va avea experienţă ei ştiu că aplicarea în fiecare an suprafeţe mari de
de îngrăşăminte naturale şi chi­ teren cu leguminoase, (în acest
loc o seară literară' închinată mice, precum şi cultivarea de an ei au însămînţate 55 ha', cu
trifoi şi lucernă), plante bune
comemorării a 100 de ani de la plante leguminoase aduc spo­ premergătoare culturii de grîu,
ruri de 500—600 kg. la ha. De ei au hotărît să aplice în acest
moartea marelui compozitor rus, an culturilor peste 9.000 kg. în­
aceea, pentru colectiviştii din grăşăminte chimice şi să îm ^
M. I. Glinka. praştie bălegar de grajd pe o '
Pricaz, aplicarea de îngrăşămin­ suprafaţă de 24 ha.
Seara literară organizată de
te naturale şi chimice culturi­
Comitetul regional A.R.L.U.S.i
în colaborare cu Biblioteca re­
gională, va fi urmată de filmul
sovietic ,;Glinka“( -•