Page 46 - 1957-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 677

3nd^ăaaM ţii 5 |

- i. — — —— mmm ¦

D IR EC T O R U L D E S P IT A L Comunele Galda de Jos şl mijlocul lunii septembrie au fost tovărăşiţii din Cricău n-au folo­ O nouă producţie a studiouri­ e cam a tuturor“. Astfel şîfit
Cricău din raionul Alba sînt cărate la cîmp circa 72 tone sit sub arătura de însămîntare
Doctorul Ioan Moza este cunoscut aproape în întrega regiune. Ca direc­ învecinate. Prin anul 1952 mai bălegar de grajd, care a fost gunoi de grajd, deşi de la co­ lor cinematografice italiene fil­ prezentate perechi — perechi de
tor al Spitalului unificat din qraşul Deva, ca şef al secţiei chirurgie şi ca mulţi ţărani muncitori din aces­ împrăştiat uniform şi îngropat
vestit şi priceput chirurg, el îşi pune cu abnegaţie capacitatea de muncă în te comune şi-au unit de bună imediat sub arătură de însămîn- masarea terenului nu s-au mai mul „îndrăgostiţii“ rulează pe îndrăgostiţi. Pretutindeni legă­
slujba omului. voie pămînturile, formînd 2 în­ tare. întovărăşitii au semănat dat de loc îngrăşăminte. Este a-
tovărăşiri agricole. De la bun apoi grîul cu atelajele proprii. devăraţ că în primăvară s-a îm­ ecranul cinematografului „Fili- turi sentimentale, care sfîrşesc
in cei 18 ani de activitate medicală, chirurgul comunist ioan Moza a început, fiecare din cele două Seminţele au fost alese cu grijă prăştiat pe întreaga suprafaţă
executat peste 12.000 de operaţii şi cele mai multe dintre ele au fost deo­ întovărăşiri şi-a propus să obţi­ dintr-urt soi al unei populaţii va.- cultivată cu grîu o cantitate de mon Sîrbu“ din Deva în zilele, uneori rău şi uite ori bine.
sebit de dificile; intervenţii pe glan dele tiroide, bazedow, ficat, căi biliare nă de pe pămîntul comasat re­ loroaş.e rezultat din soiurile 5.400 kg superfosfat. Dar, pentru
etc. colte cît mai bogate de cereale; Bankut şi Odvos. Cu mult îna­ că acest îngrăşămînt a fost de 14-18 februarie a.c. Cînd unei fete i se spune de
pentru aceasta au. hotărît să lu­ inte de semănat întovărăşitii au împrăştiat pe timp ploios el nu „îndrăgostiţii“, este un film către adoratorul ei că „va avea
Conştient de misiunea sa de apărător al sănătăţii publice el rfljljtează creze pămîntul cu maşinile şi trimis mai multe probe ia labo­ a mai avut efectul, dorit asupra
activ pe acest nobil front. Medicii generaţiilor mai tinere, cărora el le îm­ tractoarele S.M.T. şi să aplice rator de control şi au tratat grî­ culturii. Buruienile din grîu realizat cu multă iscusinţă şi de toate“ dacă va consimţi să
părtăşeşte cu mult zel din cunoştinţele şi experienţa şa văd în el pe cu stricteţe regulile agrotehnice. ul împotriva mălurei. care se bucură de o distribuţie se mărite, răspunsul e valabil
drept cuvînt un exemplu de muncă încordată şi stăruitoare, văd în per­ n-au fost plivite decît o singură
soana sa tipul intelectualului nou, crpscut în lumina învăţăturii de partid, In toamna anului 1955, cele La desprimăvărare, încă în dată dar şi atunci cînd ele erau minunată — jocul artiştilor fiind pentru toiată fauna de ţineţi şi
devotat sincer cauzei celor ce muncesc. .două întovărăşiri vecine au în- luna martie, întovărăşitii au dat deja mari, deoarece fiecare în­
sămîntat grîul în terenuri asemă­ 800 kg superfosfat ceea ce a a- tovărăşit a lucrat individual, cît se poate de firesc şi de cap­ tinere: „Nu vo} avea însă dra­
Respectul şi stima de care se bucură în regiunea Hunedoara i-au fost nătoare. Totuşi, rezultatele obţi­ jutat mult la dezvoltarea griu­ cînd a vrut şi cum a putut. tivant. Toată povestea îndrăgos­ goste“. In lumea lor dragostea
din plin demonstrate prin.faptul că la 3 februarie a fost ales deputat în nute au fost diferite. Astfel, în­ lui. Cînd buruienile au început tiţilor se desfăşoară într-un car­
Marea Adunare Naţională. tovărăşirea „Progresul“ din co­ să apară în grîu s-a trecut la La toate acestea s-a adăugat tier de margine al unui mare o- primează- A „avea de toate“ e
muna Galda de Jos a obţirţuţ în plivitul lor. De două ori a fost şi faptul că S.M.T. nu a făcut raş. Casele sîrjt mi,ci, nevoile mai puţin, deci decît a ayea
anul trecut de pe cele 11,42 ha făcută această lucrare. Drept re­ lucrări de bună calitate. Pe o sînt mari. Acolo, aşa cum ni dragoste şi .. inutile sînt strădu­
însămînfate cu grîu o producţie zultat la treieriş, întovărăşitii suprafaţă de 7 ha ce trebuiau inţele frizerului care pînă la
medie de 1.660 kg. la iţectar. din Galda de Jos au obţinut un Însămînţate cp grîu, arătura
Fată de sectorul individual din giîu curat, bob şi bob. fiind de proastă calitate a tre­ se spune de către crainic, casele urmă, e nevoit să se resemneze.
comună, întovărăşitii au obţinut buit să fie refăcută.
o recoltă mai mare cu 560 kg Dacă astfel au muncit întovă­ „sînt vîrîte una într-alta“. Cei In această periferică parte a
la ha. întovărăşiţi! din Cricău, răşitii din Galda de Jos, nu la Intovărăşiţii din comuna Gal­ care trăiau la periferie, erau oraşului, lumea duce lipsuri ma­
de pe cele 31 ha au obţinut 1.200 fel s-au petrecut lucrurile la în­ da de Jos au obţinut cu 460 kg obligaţi să se mulţumească cu teriale — e drept —, dar trăieşte
kg grîu la hectar.. tovărăşirea „Vasile I^paită“ din grîu la hectar mai mult ca cei te miri ce, să facă o muncă oa­ intens, frenetic — fiecare stare
comuna Cricău. Aici, întovără- din Cricău pentru că lucrînd în recare învăţînd adică fiecare de suflet. Se poate spune că
Aceste deosebiri de recoltă ale şitii fac în comun doar arăturile comun au putut aplica la timp meserie şi fireşte, avînd cîte o sub aparenţa lor uşuratică, oa­
celor două întovărăşiri obţinute cu tractoarele S.M.T. iar celelal­ şi mai bine, lucrările agrotehni­ legătură sentimentală.
în aceleaşi condiţii de climă şi te lucrări le fac fiecare separat, ce înaintate. Di'n felul' cum au menii iau totuşi viaţa în serios.
sol se datoreşte felului cum au ca şi individualii. In toam­ lycrat pămîntul cele două înto­ In acest timp subiectul se re­ Filmul reuşeşte să prindă un
lucrat întovărăşitii. Trebuie spus na anului 1955, întovărăşitii vărăşiri se vede bine cine a ie­ duce la înfăţişarea cîtorva legă­ asrujţt al sensibilităţii sufleteş­
de la început că membrii întovă­ din Cricău au însămîntat cu şit mai cîştig.at. La întovărăşi­ turi sentimentale, ale cîtorva pe­ ti a celor ce locuiesc la periferie
răşirii „Progresul“ din comuna grîu de toamnă o suprafaţă de rea din Cricău .lucrurile s-au rechi de îndrăgostiţi. Iată cîţi- a oamenilor simpli — despre
Galda de Jos fac toate lucrările 31 de hectare. Ca plante pre petrecut astfel. Lucrînd indivi­ va băieţi născuţi şi crescuţi a ic i: care burghezia, susţinea că nu
în comun. Pe cele '1,42 ha îrj- mergătoare au fost tot porumb dual, întovărăşitii din Cricău Nando, Otello, Franco, Luciane, sînt capabili de sentimente şi e-
sămînţate cu grîu au avut ca şi grîu. Desmiriştitul însă nu s-a n-au reuşit să îngrijească cum sau fetele şi femeile (Adriana şi moţii şi că acuitatea lor psihică
plante premergătoare 2 ha cu făcut imediat după seceriş, ci se cuvine cultura. Dacă ei ar fi celelalte) — care trăiesc, se fră- este discutabilă, Dar ei sînt oa­
respectat regulile agrotehnice, mîntă şi }ubesc, care cunosc bu­ meni care... trăiesc, iubesc şi
porumb, iar restul cu grîu. Ime­ abia la o lună de zile. De ase­ ar fi muncit în comun toate luc­ curii şi dezamăgiri, care speră gîndesc.
rările şi întovărăşitii din Cricău şi disperă aidoma celor dinain­
diat după seceriş, tractoarele de menea, pregătirea terenului pen­ ar fi putid să obţină în plus tea lop. Pe bună dreptate obser­ Rezumînd cît mai fidel subjec-
14.000 kg grîu ceea ce ar fi
la S.M.T. Alba Iulia au desmiriş- tru semănatul griului s-a făcut fost un cîştig pentru fiecare în­ vă crainicul filmului: — „Oame­ ¦tul, în film trebuie să vedem
tovărăşit.
ilill tit terenul printre clăi iar spre tîrziu abia la 20 octombrie. In- nii se iubeau“ şi „povestea lor, biruinţa firescului şi a moralei.

In urma acestei operaţii executată cu îndemînare şi pricepere de ranmafBŞBBBa de la Haţeg ne sezisează
către chirurgul Ioan Moza, încă un bolnav va fi redat sănătăţii.
Doi ani şi mai bine
'Xv&&:jXvbX'>\';;vbX\v>r)vXvX'Î
\^ > r v ,, Se împlinesc în curînd doi ani
şi mai bine de cînd tovarăşa dr.
Eieonora Ignat, de la dispensa­ Toviaa-ăşiuil Conistant-iin Ba-
beş, agent agricol la Si&sţuH

'* Şl autobuse rul medical din Unciuc, nu a popular al comunei Berthelot,
mai trecut prin comuna Rîu de stă tot tim pul în birou şi nu

-- Iv^WXvi^Xv Povestea începe din toam­ totdeauna merg „ca ceasul“ Intr-o altă zi, mergeam tiriaţie din cauză că şoferii Mori, care aparţine acestei cir­ cunoaşte stadiul real al mun­
na anului trecut, cînd pe ru­ şi că încet, încet, deficien­ cu autobusul de la Deva la nu respectă programul de cumscripţii medicale. De remar­ cilor agricole de prim ăvară '¦
W' ta Deva—Hunedoara şi re­ ţele vor fi lichidate. Hunedoara. La volan se gă­ circulaţie, iar în al doilea cat că aceasta nu se deplasează
tur, au fost puse în circula­ sea şoferul Petru Ludoşan. rînd pentru că unii şoferi — „Cum merg lucrările de
S í Ss' S De atunci însă au trecut nici atunci cînd este chemată prim ăvară ?“•
-'1 O special la unii pacienţi (aşa cum

Lingă patul bolnavilor, doctorul Ioan Moza şe interesează îndea- ţie două autobuse noi, tip luni şi săptămîni, iar situa­ Aceeaşi neseriozitate. Călăto­ nu ţin cont de normele de a fost cazul tov. Petru Drînga — „Merg foarte bine, ca pe
proape de starea sănătăţii lor. „Mao Ţze-dun“. Mai tîrziu, ţia în loc să se îmbunătă- rii îi atrag atenţia. sfo a ră !“.
am aflat că pentru îmbună- ţească, a început să se com- circulaţie, dînd naştere la din cătunul Gureni). Ea, se ve-
tăţirea transportului muncito­ plice. — Ai grijă, tovarăşe, dum­ Ştiţi pentru ce la el merg toate ?
rilor hunedoreni, au mai fost neata transporţi oameni, nu avarii şi accidente. Se pune . de, are principiul e i : „toţi pa­ Pentru că el stă şi zi şi noapte.
puse în circulaţie alte 4 au­ Intr-una din zile, mergeam cartofi, — a spus un călător. întrebarea : Oare organele ce cienţii pentru consultaţii — la
tobuse, noi-nouţe, de aceeaşi spre Deva cu autobusul conduc această unitate de dispensar“. Oare tovarăşii de -A-
marcă, pe rută locală. condus de şoferul Grlstea.. — Vi-i frică, ai ? răspun-
Fără nici o grijă călătorii se el ironic. transport din regiunea noas- la secţia sănătate a Sfatului Sătenii din Bretea Streiul.pi!
tră, nu au nimic de spus ? popular raional sînt de acord au denut întreprinderii „6 Au
Emoţiile luau amploare, să fie oare adevărat că a- cu asemenea principiu ?.

Absenţe nemotivateBucuria cetăţenilor a fost s-au urcat încredinţîndu-şi Şoferul gonea îngrozitor. ceste organe nu cunosc sta- gust“ din Petroşani, şă le de:
ţigUa şi căi’ă’.nida de la o juca­
nespus de mare, deoarece viaţa acestui şofer. Dar nu­ Deodată însă, întîlneşte o rea de lucruri, de neiertat,

aceste măsuri veneau şi între- mai după cîteva minute de basculantă pe care nu a mai în ce priveşte buna întreţi- Deseori, preşedintele Nicolae ră oare s-a dărîm.at, ca să-şi
Pătrînjanu şi secretarul Ludo­ pcnştiraiiiaşcă un cămin cu ltu ­
geau ansamblul măsurilor la pornire, şoferul a şi înce- avut timp s-o ocolească. Au- nere şj funcţionare a auto- vic Covaci de la Sfatul popular ral. Conducerea întreprinderii
din Bretea Romînă lipsesc de la a reifluaait, preferind ca m ate­
. ." âilg lS lr' t luate de partid şi guvern. în put „exchibiţiile“, căutînd să tobusul ° izbeşte, desfigu- buselor din oraşul Hune- servici. rialele respective să se iro­
sească fără nici un r o s t:
•< s v í »» x vederea satisfacerii din ce în depăşească tot ce exista îna- rîiid faţa maşinii. doara ? Mereu, tovarăşii sînt „pe te­
ren“, la „şedinţe“, etc. De-i Or fi apînd şi ei dreptate,
ce mai bine a condiţiilor de intea autobusului. Călătorii Iată pe scurt cîteva fapte Dacă conducerea I.R.T.A, cauţi însă la şedinţă la sfatul De-aceea nu le caut vină
popular raional, ei sînt „pe teren Că se scumpesc m ult la tărîţe
¦x. . ........V. '.... 'Í '• ' ? viaţă ale oamenilor muncii au început să-i atragă aten- demne de orice dispreţ. Deva ar vedea toate aceste în comună“, de-i cauţi „pe te­ Şi sînt prea ieftini la fă in ă !
ren“ ei s în t,.. la pădure ş.a.m.d
din Hunedoara. ţia. Şoferul încăpăţînat, n-a Autobusele, noi-nouţe, fă- lucruri, ar fi imposibil să Din cauza aceasta, se simt lip­ 'k
suri mari în aprovizionarea cu
S-au fixat itinerarii locale, vrut să ţină cont de îngri- cute cu atîta trudă pentru nu sară în sus pentru fap- lemne a cetăţenilor, a căminului MagB'zianarvll Septirpiu O-
cultural şi chiar a sfatului nofrei de la Şcoala profesio­
m W wwm precise, cu ore de plecare şi jorarea călătorilor şi drept interesul oamenilor muncii, tul că două autobuse zac în popular. Tot din această cauză nală .din Ougir refuză să dea
mm.. se manifestă deseori lipsuri şi elevilor pufoiace din m aga­
sosire. A fost amenajat un rezultat, autobusul s-a oprit se găsesc acum sparte, fără noroi în faţa fabricii de pîb în celelalte domenii de actiyi- zie ;
tate.
birou de coordonare a bunu- In nişte căruţe, geamuri, parcă ar fi de-un ne din Hunedoara, că toate Cînd e frig şi viscoleşte,
E timpul să mm termine cu O pufoaică te-ncălzeşte.
lui mers al autobuselor etc. Nu după mult timp, ace- veac- autobusele sînt sparte, că „terenul“ şi „şedinţele“ şi să-şi Lui atîtea-i trec prin mînă
vadă de treabă. Şi.,, tot „rece“-o să răm înă!
Dar totul s-a oprit aici. laşi şofer, încredinţează au- Şi nimeni după cum se şoferii nu respectă progra-

Chiar din primele zile ale tobusul unuia din salariaţii vede nu se sezisează de a- mul de circulaţie şi multe

dUbm mmm r ' punerii în funcţiune a auto- I.R.T.A., ce vroia să se a- ţeastă stare de lucruri. alte nereguli.

_ ¦ - ’! Î L . . . S .... $ É H ! ; 'I buselor, s-au observat defi­ rate „mărinimos“ faţă de o In prezent, un cetăţean Oamenii din Hunedoara
cienţe şi în primul rînd a- fată pe care o conducea spre care vrea să călătorească cu sînt nerăbdători. Nu ştim
Cînd nici un caz grav nu-l chea mă în sala de operaţii, doctorul Ioan eupra respectării programu­ casă. Drept urmare, auto­ autobusele din Hunedoara, însă cît va mai răbda a-
Moza împărtăşeşte din experienţa sa tovarăşilor săi de muncă. lui de transport. Oamenii au busul s-a oprit în trotuar, riscă din două motive: m ceastă situaţie conducerea
spus pe atunci că sînt lu­ accidentînd doi cetăţeni. primul rînd, pentru că nu
cruri de început care nu poate ajunge la timp la des- I.R.T.A. Deva.

C. BACIU

ce priveşte cooperativizarea a- tau cele 12 familii care aveau muncitori care şi-au depus ce- ’ In nr. 658 al ziarului a fost
In comuna Streisfngeorgiu munca de cooperativizare griculturii. In satele Streisîn- cereri să constituie o, întovă­ reri de înscriere, etc. care să ^ or iiicat diiire-otqţiujL Căminului
georgiu, Băţălari şi în altele, răşire, iar dacă alţi ţărani mun­ desfăşoare o largă şi perma-1 cultural din comuna Pîrţou
nici un membru de partid nu citori din acelaşi sat şi-ar fi nentă muncă politică în rîndul * Mare, raionul Orăştje, car© a
este lăsată să se desfăşoare de la sine şi-a făcut cerere de înscriere în manifestat dorinţa, să facă coo­ ţăranilor muncitori. Din cei 3Q * dus aparatul de ra.dfo ©1 c ă ­
întovărăşire sau în alte forme perativă agricolă de producţie, de deputaţi ai sfatului popular{ ruianului, la el acasă. Problem a
de cooperare în producţia a- aceştja puţeau fi ajutaţi să se comunal numai 3 şi aceştia la * a fost .rezolvată într-un mod
gricolă. Aceasta, din cauză că constituie în cooperativă de pro­ întîmplare, se preocupă de tran- { oi; totul arbi-trţar. Tov, AUT®1
Documentele Congresului a! sformării socialiste a agricultu­ întrebare: ce fac organizaţiile organizaţiile de bază din care ducţie. Muncind un timp oare­ sformarea socialistă a agricul- { Filiipesau, secretarul sfatului,
Il-lea al P.M.R., precum şi al­ rii. de bază şi sfatul popular din a- fac parte, nu au fost ajutate care în comun, chiar şi acei ţă ­ turii. Organizaţiile de tineret,' a pus în aplicare proverbul:
ceastă comună ? E de ajuns să „Cînd doi se (toartă, a l treilea
te documente ale partidului nos­ Există în regiunea noastră stai cîtva timp în comună ca să-şi trăiască viaţa ; ele nu ţin rani muncitori care au intrat în comisia de femei, corpul didac- {
tru ne arată că rămînerea în ur­ numeroase organizaţii despar­ să-ţi poţi da seama că organi­ regulat adunările generale, nu întovărăşire şi-ar fi dat seama tic, căminele culturale, consti-( d ştigăV A şa că a duş apara­
mă a producţiei agricole-marfă tid şi sfaturi populare care în- zaţiile de bază, cu excepţia ce- repartizează sarcini precise pe de superioritatea cooperativei tuia o mare forţă care ar putea 1
creează greutăţi în dezvoltarea ţelegînd măreţia acestei sarcini, leea din satul Chitid, nu au fiecare membru de partid şi nu agricole de producţie şi ar fi să aducă ’ o contribuţie însem-1 tul de radio la sfa-tui popular :
celorlalte ramuri ale economiei duc o muncă sistematică în ve­ nici o preocupare faţă de pro­ urmăresc îndeplinirea hotărîri- cerut să între în aceasta. Pro- nată la cooperativizarea a g ri-'
naţionale şi constituie o frînă derea cooperativizării agricul­ blema transformării socialiste lor; nu se străduiesc să îmbu­ cedîndu-se în felul arătat în sa­ culturii în comună, dar aceas-1 Problema s-a rezolvat.
în calea îmbunătăţirii continue turii. In acele comune şi sate a agriculturii Organizaţiile de nătăţească învăţămîntul de par­ tul Valea Sîngeorgiului nu a tă forţă este neglijată. Aparatul l-am ridicat
a traiului populaţiei. Aceasta se văd şi rezultate. Zeci de fa­ bază din satele Streisîngeorgiu, tid şi să orienteze conţinutul a- putut lua fiinţă nici întovărăşi­ 1 De la cel criticat
înseamnă că în faţa organelor milii de ţărani muncitori, con- Băţălari, Valea Sîngeorgiului, cestuia înspre realizarea uneia re şi nici cooperativă agricolă Şi l-am sechestrat la sfat!
Strei-Săcel, sînt complect străi­ In comuna Streisîngeorgiu e - 1
de partid şi de stat stă o sar­ vingîndu-se de superioritatea ne de munca de cooperativiza­ din cele mai de seamă sarcini de producţie. xistă condiţii şi forţe pentru a ' aboM fîSor noştri
cină permanentă şi de mare muncii în comun, se unesc în re a agriculturii. Ele nu au nici
răspundere: folosirea tuturor întovărăşiri agricole sau intră se putea obţine succese ţnsem -! Intrucţţ zjarul nosţrti, îpcepînd cu
măcar un agitator care să ce stau în faţa . partidului — Faptul că în comuna Streisîn­ nate în munca de cooperativi-1 da'ta 4e 24 ianuarie a. c., apare zil­
transformarea socialistă a agri­ georgiu s-a mers pe panta gre­ zarea agriculturii Pentru acea­ nic, iar costul abonamentelor, este
mijloacelor de sporjre a pro­ în vechile întovărăşiri şi gos­ popularizeze, pe bază de fapte culturii. Slaba activitate a or­ şită de a se crea de-a dreptul sta este necesar însă ca orga­ de 5 Iei penţru abonamentele indi-
concrete, rezultatele gospodă­ ganizaţiilor de bază se datoreş­ forme superioare de cooperare nele de partid şi de stat raio­ vicjtfale şi 4 ţei pentru cele colec­
ducţiei agricole. podării colective. te în primul rînd faptului că bi­ în producţia agricolă şi de a nu nale să-şi îmbunătăţească me­ tive, abonamentele contractate şi a-
riilor colective şi ale întovără­ chitate pe anul 1957 şe modifică
Practica a dovedit că oricît Este necesar şa se arate în­ şirilor din raion şi regiune, să după cum urmează ţ
popularizeze statutul G.A.C., al
ar fi de harnic şi de experi­ să că mai există comune unde cooperativei agricole de produc­ rourile şi secretarii acestora nu se da importanţă formelor mai todele de îndrumare şi spriji­ Cei care au achitat costul abonar
ţie şi al întovărăşirilor. Aceste iau fost ajutaţi să-şi înţeleagă accesibile ţăranilor muncitori, nire a organizaţiilor de bază meritului pe irim. I 1957 (f!upP ve­
mentat ţăranul muncitor cu sarcina transformării socialiste organizaţii de bază nu s-au in­ chiul tarif) vor primi riprn! pîp.i ia
teresat să confecţioneze lozinci sfârşitul lunii februarie: cel ea*1? au
gospodărie individuală, oricîtă a agriculturii este privită ca o şi panouri comparative prin ca­ sarcinile. Tovarăşa Ma-ria Po- precum şi faptul că a existai din satele comunei şi a sfatu­ achitat abonamentul pe şemeştrul 1
re să se ilustreze, pe bază de vor primi ziarul pînă la sfârşitul lu­
voinţă ar avea, el nu va putea problemă ce se va rezolva de calcule, veniturile. mari ale în- povici, secretara organizaţiei de tendinţa de a se crea întovărăşiri lui popular comunal. Organiza­ nii martie, iar cei care au achitat
tovărăşiţilor din satele apropi­ abonamentul pe întreg apu| 1957 v9r
Qhtine o creştere continuă a la sine. O astfel de tendjnţă ate în comparaţie cu ale ţărani­ bază din Streisîngeorgiu nu se cu un mare număr de membri, ţiile de bază trebuie ajutate în primi ziarul pînă la şfîrşi'tul luni
lor muncitori individuali. Gaze­ mai.
producţiei agricole atîta vreme : greşită, dăinuie de mult timp tele de perete sînt ca şi inexis­ interesează cîtuşi de puţin de a îngreunat mult munca de coo­ mod concret să-şî formeze acti­
tente, deoarece la acestea nu se Pentru a putea primi neîntrerupt
cît îşi are pămîntul împărţit în şi în comuna Streisîngeorgiu publică articole care să răspun­ îndeplinirea sarcinilor ce-i re­ perativizare în această comună- ve largi în jurul lor cu ajutorul ziarul „Drumul snţialismului“, re-
dă cerinţelor şi frămîntăriior înnolţl-vă din timp abonamentele!
zeci de parcele, atîta vreme cît din raionul Hunedoara. Felul de zi cu zi ale ţăranilor mun­ vin, de îmbunătăţirea activită­ Era mult mai uşor dacă se cărora să desfăşoare o vie mun­
citori. La gazetele de perete nu
îl lucrează cu mijloace rudi­ defectuos în care se munceşte pot fi văzute niciodată articole ţii organizaţiei de .bază, iar co­ creau întovărăşiri mai mici şi că politică de masă. Sfatul
în care să se explice ţăranilor
mentare şi după reguli înapo­ în această comună, în vederea mitetul comunal de partid tole­ mai multe, care apoi să fie a- popular trebuie ajutat să an­
iate Experienţa a dovedit că creării, de întovărăşiri a mai muncitori ce avantaje au dacă rează asemenea neglijenţe. jutate să se lărgească şi să se treneze pe toţi deputaţii, comi­
se constituie în întovărăşiri
numai în gospodăriile colecti­ fost. criticat în ziarul „Drumul gricole sau în gospodării colec­ Sfatul popular a întreprins dezvolte treptat înspre formele sia de femei, căminele cultura­
tive.
ve, in cooperativele agricole de socialismului“. In urma criticii unele acţiuni, foarte palide de superioare —¦ cooperativa agri­ le, corpul didactic, în munca de

producţie şi în întovărăşiri, un­ făcute, redacţia a primit un răs­ altfel, pentru crearea de înto­ colă de producţie şi gospodăria cooperativizare a agriculturii.

de munca este mai bine orga­ puns în care tovarăşii de la vărăşiri. In satul Valea Sîngeor­ colectivă. Activiştii de partid şi ai sfa­
nizată, unde dispar răzoarele, sfatul popular îşi făceau auto­
unde există condiţii favorabile critica şi-şi luau angajamente. giului s-a muncit mult timp pî­ Una din cauzele principale tului popular raional, au dato­
pentru folosirea agrotehnicii Dar acestea au fost formale. Si­ nă au fost convinse 12 familii care au făcut ca în comuna ria să lucreze prin organiza­
înaintate, şi a utilajului mo­ tuaţia a rămas aceeaşi în co­ şă-şi facă cerere .de intrare în Streisîngeorgiu să se obţină re­ ţiile de bază şi prin sfatul popu­
dern, se poate realiza o spori­ muna Streisîngeorgiu. In cele întovărăşire. Cu aceste familii zultate slabe în munca de coo­ lar comunal şi nici decu-m nu
re continuă şi simţitoare a pro­ 7 sate care compun comuna, e- putea să ia fiinţă cu multă vre­ perativizare a agriculturii, o au dreptul să se substituie a-
ducţiei agricole. Deci, pentru a xistă ¦doar o singură întovără­ me în urmă o întovărăşire. Dar constituie şi faptul că munca cestora. Sarcina antrenării tu­
lichida înapoierea agricultu-: şire agricolă — în satul Chi- unii activişti ai comitetului ra­ se duce numai de către activiş­ turor factorilor existenţi în co­
rii, pentru a asigura o produc­ tid — cu acelaşi număr de ional de partid au recomandat tii camitetului raional de partid mună să desfăşoare o vie mun­
ţie agricolă în stare să satis­ membri şi cu aceeaşi suprafaţă să nu se facă întovărăşire ci şi de către preşedintele sfatului că politică de masă, d grea şi
facă nevoile mereu crescînde . cu care a luat fiinţă acum doi să se ducă munca pentru crea­ popular. Nu a existat preocupa­ cere multă răbdare, dar după ce
rea unei cooperative agricole de rea pentru a se forma colective s-a reuşit să se facă acest lu­
ale populaţiei, trebuie desfăşu­ ani. Trebuie arătat că mai există producţie cu rentă. Era mult largi compuse din cei mai buni cru, se vor obţine fără îndoială
rată o intensă muncă poîiţico- In faţa unei astfel de situaţii unii membri de partid care nu maj bine dacă tovarăşii de la membri de partid, deputaţi, fe­ rezultatele dorite.
organizatorică în vederea¦tran- nu poţi să'nu-ţi pui următoarea sînt exemplu demn de urmat în comitetul raional de partid aju­ mei, tineri, învăţători, ţărani
T. MARIAN

,.i