Page 47 - 1957-02
P. 47
u K u n u iL jjc/iTfţiLfşiYţţfi ţrj .4
mmmmm
u zin e i f O mLa cabinetul tehnic V Să asigurăm o elf mai bună aprovizionare a p&pulaţisi
Mişcarea inovatorilor, care de nicianului din Hunedoara, a [ile comerţului de stat şi cooperatist
la an La an a cuprins mase 'tot participat cu diferite machete,
mai largi de oameni ai muncii prototipuri, desene, fotografii ale trebuie să-şi îmbunătăfească activitatea
a cunoscut o deosebită dezvol inovatorilor şi inovaţiilor lor.
tare şi în combinatul nostru. In colaborare cu A.S.I.T.-ui, Sub îndrumarea comitetelor e- zionării prin cereri verbale şi ratişt şi dacă aceştia se achită
Inovatorii combinatului, oameni cabinetul tehnic a organizat un xecutive ale sfaturilor populare, numai cu articole cu desfacere cu cinste de sarcinile ce le re
cu avansate cunoştinţe tehnice ciclu de eonlerinţe pentru ridi lucrătorii din comerţul de stat rapidă sau cu produse' trjmisp vin: Pe lîngă multe exemple
în domeniul lor de activitate, carea nivelului profesional al întîmplător de depozite. Astfel pozitive de comportare şi deser
prin munca lor, prin propunerile muncitorilor, tehnicienilor şi in şi cooperatist depun o activitate s-a reuşit ca în prezent cererile vire, organele de control au gă
de inovaţii şi raţionalizări, au rodnică în vederea bunei apro de mărfuri să fie depuse în sit şi lipsuri, Astfel, s-a consta
adus o contribuţie de seamă în ginerilor, unde profesori uni vizionări a populaţiei. scris şi să cuprindă sortimentele tat că gestionarul Circu de la
versitari şi ingineri au analizat cerute de cumpărători, sortimen magazinul O.C.L. Alimentara
dezvoltarea tehnicii. şi disputat probleme legate de Activitatea desfăşurată de lu tele care, îq general, există îiţ de fa* mina Barza, nu elibera
Bilanţul anului trecut, deşi a înibunătăţinea procedeelor teh crătorii din comerţ în luna ianu depozitele comerţului socialist. bonuri de vînzare la cumpără
nologice din domeniul de ex
consemnat un anumit regres fa ploatare al furnalelor, oţelăriei arie s-a soldat cu rezultate bune. Măsurile ce s-au luat în unele tori, ci îşi întocmea bonurile
ţă de anul 1955 în ceea ce priveşte Astfel, T.A.P.L. Petroşani a de centre, pe lîngă faptul că au dus după ora de închidere
numărul propunerilor de inova etc. păşit planul de casă cu 7,9%, la complectapeg unor gajuri dc cînd punea de acord casa cu
ţii, totuşi, din punct de vedere In activitatea noastră au e- moment în aprovizionare, au a- . vînzările.
al economiilor, realizările obţi O.C.L. Alimentara Petroşani cu vut şi menirea să întărească De asemenea, acelaşi gesti
xistat însă şi lipsuri, lipsuri ce 4,5% iar O.C.L, Aprozar-Petro-
nute în urma aplicării inovaţii explică scăderea numărului de şani cu 31,3%. Rezultate bune colaborarea între comerţul de onar nu punea în vînzare unele
lor sînt superioare anilor pre inovaţii depuse în companaţie au obţinut şi colectivele O.C.L.
cedenţi. Valoarea economiilor cu anul 1955. Astfel, rezolvarea Aproziar-Hunedoara -—care şi-iau stat şi cooperatist, Astfel, cons- mărfuri din magazin sub pre
depăşit planul de casă cu 23,6%
realizate în anul 1956 de pe ur greoaie a dosarelor datorită La cabinetul tehnic al autobazei t.R.T.A. din Alba Iulia se L şi O.C.L, produse industriale— tatîndurae lipsa produselor din text că-i lipsesc unităţile de mă
ma inovaţiilor este cu 573 la complectănii ou întîrziere a da Deva, care a realizat plănui de tutun în sectorul comerţului de sură (avea în stoc 200 1. ulei
sută mai mare decît economiile telor tebnico-economioe de că ţin cu regularitate diferite consultaţii tehnice. \ casă în proporţie de 100%. U- stat din Zlatna, s-a luat legătu
realizate în 1951 şi cu peste tre şefii secţiilor şi a contabili niunea regională a cooperative din care nu vindea). Conducerea
956.000 lei mai mare decît eco tăţilor de secţii, lipsa de preo In clişeu: o consultaţie tehnică despre vilbrochen la cărei lor de consum a depăşit planul ra cp cooperaţia care dispunea
cupare a Direcţiei tehnice şi a de desfacere cu 3%. de asemenea produse şi ş-a asi O.C.L. Alimentara a luat mă
nomiile realizate în 1955. Uflu parte mepanicul Nicolae Opreanu, conducătorul auto foan i gurat desfacerea, iar comerţul de
suri de lichidare a acestor aba
l Bîrgoz, strungarul Matei Depgel şi lăcătuşul mecanic Ana Ulici. \ teri.
Anul oare a trecut a adus re conducerii combinatului faţă de Aceste realizări se datoresc stat a sprijinit cooperaţia în In organizarea desfacerii, dez
cunoaşterea unanimă a capa această problemă, a dus la re atît muncii lucrătorilor din uni centrul Teiuş cu alte produse
cităţilor creatoare ale colectivu zolvarea cu întîrziere a dosare tăţile menţionate cît şi munci ce lipseau momentan, ca ulei şi voltarea reţelei şi crearea de
lui de muncitori, tehnicieni şi lor. Vina o poartă şi colectivul organizatorice a conducerilor a săpun de rufe.
ingineri din combinat. Oameni cabinetului tehnic deoarece a cestora care au ştiut să mobili condiţii din ce în ce mai bune,
ca Ioan vGhiran, Mircea Popes- manifestat o stare de mulţumire zeze merceologii pentru impui Sînt însă şi cazuri cînd cele
cu de la O.S.M., Victor Novins- faţă de situaţia de fapt. Redp- sionarea aprovizionării unităţi două organizaţii comerciale nu organizaţiile comerciale au pri
ehi de la energetic-şef, Mircea oerea personalului cabinetului lor cu mărfurile necesare. se ajută reciproc şi la timp. De
Delapeta de la C.T.E.-2, Ioan tehnic şi-a spus şi ea ouvîntul pildă, în oraşul Brad s-a cons mit un ajutor substanţial şi
Flatz, Adalbert Laszlo de la în deficienţele semnalate, negli- La obţinerea acestor rezulta tatat lipsa de sare în sectorul
Uzina cocsochimică, Mihai Bi- jîndu-se prin aceasta în bună te a contribuit şi acţiunea iniţi cooperatist. Dar deşi s-a inter din partea marilor întreprinderi
mel, Petru Petriceanu de La fur măsură munca pe teren. ată de Comitetul executiv al venit pe lîngă conducerea O.C.L.
nale, Eftimie Davidescu, Remus Sfatului popular regional prin Alimentara din Deva pentru a din regiunea noastră, pe pildă,
Cismaş de la aglomenator, pre Noul an a pus în faţa inova trimiterea pe teren, la fiecare ra trimite la Brad 2 autocamioane
cum şi alţii, prin valoroasele lor torilor sarcini deosebite, avtn- ion, a unui colectiv format din întreprinderea minieră Barza
du-se în vedere necesitatea spo delegaţi ai secţiunii comerciale cu sare, totuşi, nici pînă în zi
propuneri au devenit fruntaşi în ririi pe mai departe a producţiei Cupa „16 Februarie" la, !schi regionale, O.C.L. şi U.R.C.C., ua de 4 februarie sarea nu a va pune la dispoziţia comerţu
mişcarea inovatorilor. şi productivităţii muncii. In sco cunoscători ai problemelor, care fost trimisă la destinaţie.
pul sprijinirii muncii inovatori au mobilizat aparatul secţiuni lui, pînă la 10 februarie, un local
Printre cele mai importante lor, cabinetul tehnic are trecut lor comerciale raionale, al In afară de asigurarea apro
inovaţii aplicate şi recompensate în planul său de muncă luarea Sîrnbătă şi duminică, a avut fosil Kragel (Energia Aninoa- O.C.L.-urilor şi al cooperaţiei, vizionării, colectivele ce s-au pentru magazin alimentar şi un
se numără cea a tov. Ioan Ghi- unor măsuri hotărîte, oare să loc pe muntele Straja, un con sa), locul II Gheorghe Lupaş şă controleze şi să îndrume ac deplasat la raioane au analizat
ran şi Faroaş Zaharia — „mo ducă La dezvoltarea pe mai de tivitatea unităţilor comerciale. şi în ce măsură reţeaua de des chioşc pentru tutungerie la Gu-
dificarea sistemului de evacuare parte a mişcării de inovaţii. curs de schi în cadrul cupei „16 (Energia Lupeni), locul III E- Dacă pînă nu de mult unele ţi facere este suficientă şi bine am
a zgurii de sub cuptoarele Sie Februarie“. Probele au fost eşa meric Fekeje (Energia Petro rabarza şi pentru un chioşc ali
mens Martin“, oare a adus com Astfel, planul tematic oare lonate pe două zile. Sîrnbătă s-a şani)). pitaţi îndepărtate nu fuseseră, plasată, S-au luat unele măsuri
binatului o economie de 134.773 cuprinde 44 teme noi repartiza desfăşurat proba de slalom spe controlate şi îndrumate îndea pe loc, iar o serie de propuneri mentar la Dealu Fetii.
le i; inovaţia colectivului de ino te pe toate sectoarele de activi cial băieţi şi fete, iar duminică 5 km. fond (fete) locul I. Ma proape de aparatul de la centru, au fost prezentate secţiunii co
vatori condusă de inginer Mir tate din combinat, a fost în aşa probele de fond şi coborîre, Tim de data aceasta ele au fost aju merciale regionale pentru a le In Valea Jiului, reţeaua de
cea Popescu de la O.S.M. — fel întocmit încît să ducă la sti pul favorabil a permis desfă rja Dragau (Energia Lupeni), tate concret în muncă. avea în atenţie la dezvoltarea şi
„a.ijtom'at.izafea inversării focului mularea mişcării de inovaţii. Vor şurarea concursului în condiţii locul II Terezia Koto (Energia reprofilarea reţelei pe anul 1957. desfacere se va dezvolta şi prin
la cuptoarele S.M.“, care a adus fi organizate cel puţin trei bune din punct de vedere at Lupeni), locul III Elena Vorp- Cu această ocazie s-a insis
în 1956 economii de 292.610 le i; concursuri de inovaţii şi anume: mosferic. Iată rezultatele tehni vent (Energia Petrila). tat asupra lichidării lipsurilor, Această acţiune a dat posi darea în folosinţă de noi loca
cea a tov. Ion Zidaru de la sec în cinstea zilelor de 1 Mai, 23 ce înregistrate: combătîndu-se practica aprovi bilitatea de a cunoaşte mai bine
ţia laminoare — „recondiţiona- August şi 7 Noiembrie. Coborîre (băieţi): locul I Ioan salariaţii ce muncesc în secto luri pentru comerţ la parterul
rea paletelor de cuplare la ci Slalom special (băieţi) : locul Satant (Energia Lupeni), locul rul comerţului de stat şi coope-
lindrii dinţaţi“ ; a colectivului In scopul ridicării nivelului I Simion Cioflica (Energia Lu- blocurilor muncitoreşti noi con
de cunoştinţe tehnice a colecti II Simion Cioflică (Energia Lu
peni), .locul ÎI Adalbert Kate pani), locul III Ioan Morar şi struite. Un asemenea sprijin a
(Energia Lupeni)., locu) III Ioan Adalbert Koto (Energia (Lu
Moraru (Energia Lupeni). peni) . fost primit şi din partea Com
Slalom special (fete): locul I Coborîre (fete) locul I Viori binatului siderurgic din Hune
Viorica Griinwald (Energia Lu
ca Grfinv/ald (Energia Lupeni), doara, U.M.C. Cugir, etc.
peni). locul II Viorica Zlatki locui II Viorica Zlatki (Ener
(Energia Petroşani), locul II! gia Lupeni), locul III Constan Măsurile tehnico.-organizatori-
ta Mihu (Energia Lupeni).
Constanta Milui (Energia Lu ce luate de către secţiunea co
Cupa „16 Februarie“ a fost
peni). mercială, prin planul de măsuri
10 km. foncj (băieţi) : Jocul I cîştigată de colectivul sportiv
pe anul 1957, vor duce la obţi
Energia Lupeni.
nerea de noi succese în realiza
rea şi depăşirea sarcinilor de
plan, în sectorul circulaţiei de
mărfuri. gh. busuioc
vului de inovatori, în colabora „Săptăm îna C ă rţii“ la sa te Extinderea zonei legumicole - sarcină importantă
re cu A.S.I.T.-ul vor fi orga
condus de mg. Gheorghe Rădu- nizate conferinţe axate pe teme Hotărîrea Consiliului de Mi suprafeţe noi şi vor executa toa trecut, în anul acesta s-au ob
mai apropiate producţiei şi la niştri privind contractarea de le te obligaţiunile contractuale, li ţinut succese importante în mun
iescu — „pulverizarea păsuirii gume, zarzavaturi, fructe şi se se vor reduce impozitele agricole ca pentru pregătirea bazei le
cu aburi supraîncălziţi la 300— minţe de legume stabileşte că pentru suprafeţele contractate cu
400° C. prin supraîncălzitori In scopul stimulării interesu un bogat sortiment de cărţi gospodăriile agricole colective, 30 la sută la contractele înche gumicole. Pînă în prezent s-au
pentru sale, punînd un accent cooperativele agricole de pro iate pe un timp de 1 an şi cu efectuat reparaţii la răsadniţele
lui pentru carie în rîndul ţăra ducţie, întovărăşirile şi asocia 50 la sută la contractele înche
nilor muncitori, se va organiza deosebit pe documentele plena vechi pe o suprafaţă de 9.382
m.p. şi s-au construit 359 m.p.
între 21-27 februarie, „Săptămî rei C.C. al P.M.R. din 27-29 de ţiile de producători agricoli, pre iate pe 2 sau mai mulţi ani
montaţi în camerele regenera .care să participe un mare nu cum şi producătorii individuali Unităţile contractante vor în de noi răsadniţe. Multe din uni
toare“ . Pe. întreg combinatul srau măr de muncitori. In afara a- na cârtii“ la sate cembrie 1956. care vor încheia contracte pen tăţile agricole socialiste şi chiar
plătit oa recompense inovatori cestor conferinţe, avem prevăzut Organele care au sarcina de tru cultura şi livrarea de legu lesni producătorilor contractanţi mulţi ţărani muncitori indivi
lor, suma de 122.335 lei. Va în plan ţinerea lunară a două La toate căminele culturale me, zarzavaturi, cartofi timpurii, procurarea la preţurile de des duali au şi însămînţat în ră
loarea economiilor realizate prin conferinţe (începînd din martie), a se ‘ocupa de buna reuşită a se va expune conferinţa : „Car fructe şi seminţe de legume, vor facere cu amănuntul a materia sadniţe pentru a putea produce
aplicarea inovaţiilor se ridică pe teme de producţie. Acestea acestei acţiuni (secţiunea cul tea, prieten drag al omului“, beneficia de împrumuturi anuale lelor, îngrăşămintelor chimice şi legume timpurii.
la suma de 11.490.525 lei, pe turală a sfatului popular regio care va ti urmată de programe prin Banca Agricolă pentru pro
combinat în 1956. vor fi organizate de cabinetul nal, C.L.D.C., U.T,M, bibliote artistice sau vizionări de Filme. curarea seminţelor şi materiale seminţelor necesare asigurării Se poate spune că sînt creata
tehnic. ca regională, întreprinderea re Cu această ocazie, cooperative lor necesare producţiei. De ase producţiei contractante. Pentru toate condiţiile necesare pentru
In cinstea zilei de 7 Noiemb gională cinematografică, secţi le împreună cu bibliotecile să menea, cei care vor încheia con prevenirea atacului de dăunători producţia dc legume şi zarzava
In cursul anului se vor orga teşti vor organiza standuri de tracte cu o durată mai mare de asupra culturilor, producătorii turi suficiente Este necesar în
rie, din iniţiativa comitetului de unea învăţămîntî !au luat deja cărţi, de unde ţăranii munci 3 ani pe lîngă împrumuturile de contractanţi vor primi la timp să ca în această perioadă, lucră
niza mai multe schimburi de ex tori îşi vor putea cumpăra căr mai sus, vor primi împrumuturi torii din cadrul O.C.L. Aprozar
întreprindere s-a organizat un o serie de măsuri care vot duce ţile care îi interesează mai mult. suplimentare pentru amenajarea contra plată insecto-fungicidele şi cooperaţiei de consum să-şi
perienţă cu oelelalte cabinete la desfăşurarea unor bogate ma de suprafeţe noi irigate şi pro necesare, prin unităţile contrac
concurs de inovaţii în scopul re nifestări cultural-educative. V. MUREŞAN curarea utilajului şi instalaţiilor tante, iar producătorii contrac intensifice eforturile pentru a
tehnice din Hunedoara. Mupoa tanţi care aduc produsele la încheia cît mai multe contracte
zolvării a 13 teme jzvorîte din U.R.C.A.D., împreună cu corespondent centrele de recepţie vor primi cu producătorii. La noi în re
pe teren în vederea studierii plata transportului, conform ta giune există mari posibilităţi de
necesităţile producţiei. In urma C.L D.C., vor aproviziona coo
proceselor tehnologice suscepti perativele săteşti şi librăriile cu
acestui concurs s-au depus cî bile la îmbunătăţiri va fi inten In Editura de stat pentru necesare grădinăritului. rifelor în vigoare pentru distan a se contracta cultivarea de le
teva inovaţii deosebit de impor sificată, iar popularizării inova literatura politică Restituirea împrumutului su ta ce depăşeşte 5 km. socotită de gume şi zarzavaturi, Acest lu
tante dintre oare merită a fi torilor i se va da toată atenţia. la comuna sau satul pe al cărui
plimentar se va face în al doi teritoriu se află cultura contrac cru ni-1 dovedeşte însuşi faptul
lea an de executare a contractu că pînă la data de 5 februarie,
menţionate cea a tov. ing. Em-h Faptul că în prima lună a ROLUL FORŢELOR CONŢRAREV OLUŢIONARE IN EVENIMENTELE lui, eşalonat în rate pe termene tată. cooperaţia de consum a încheiat
Tatu — „perie mecanică auto noului an s-iau depus 17 pro ¦DIN UNGARIA DIN LUNA OCTOMBRIE, de livrare a produselor contrac Avînd în vedere faptul că în contracte pentru 115,65 ha., iar
mată pentru curăţirea lingouri- puneri de inovaţii, mă îndrep tate. O.C.L. Aprozar numai pînă la
lor“ şi a tov. Tudor Baloan de tăţesc să afirm, că activitatea (Editată dfi Birou) de informaţii al Consiliului de Miniştri ai Repu anul trecut, în unele perioade,
blicii Populare Ungare). Pe lîngă aceste avantaje se în multe din oraşele regiunii data de 1 februarie a încheiat
acordă reducerea impozitelor a- noastre nu au fost legume şi convenţii pentru 142,37 ha.
la fabrioa de aglomerare — „e- cabinetelor tehnice se va îmbu Broşura relatează doar cîteva tapte, date şi evenimente, petrecute în gricole pentru suprafeţele con zarzavaturi în măsura nevoilor Realizări frumoase în munca
ţanşarea benzilor K. II. 50“. decurs' de cîteva zile, cînd pe străzile Budapestei, în oraşele de provincie tractate, cu 25 la sută la contrac de contractări au obţinut pînă
nătăţi simţitor în anul 1957. şi- în multe sate, erau dezlănţuite for ţele contrarevoluţiei. Broşura va con tele încheiate pe un an şi eu şi cerinţelor sporite ale popu în prezent lucrătorii cooperaţiei
La expoziţia de inovaţii din IOS1F PRUSEK tribui la lămurirea celor întîmplate în zilele lui octombrie în Ungaria şi 40 la sută la contractele înche laţiei, se impune ca încă de pe
capitală organizată în cinstea la cunoaşterea adevărului de către opinia publică din ţara noastră. iate pe 2 sau mai mulţi ani. acum să se ia toate măsurile de consum din raioanele Alba şi
zilei de 7 Noiembrie, Casa teh- şeful cabinetului tehnic de la pentru asigurarea unei puterni Sebeş. Puţin s-au preocupat în
Combinatul siderurgic Hnnedoara Producătorilor care vor iriga ce baze legumicole.
să cei din raioanele Haţeg, Orăş-
Aprovizionarea insuficientă a tie şi Hunedoara.
populaţiei cu legume şi zarza
O jumătate de veac de la sîngeroasele şi în rîndul ţărănimii transilva In urma înfăptuirii reformei a- vaturi în anul trecut, s-a dato Dat fiind faptul că planul de
ne ; ea a constituit o pildă vie grare, în 1921, din cele 600 ju rat pe de o parte reducerii su contractări al cooperaţiei de con
evenimente ale anului 1907 de luptă în mişcările ce au avut găre ale mangnatului Fay Bela, prafeţelor legumicole şi recolte sum s-a mărit (asa cum era şi
loc în anul următor, chiar pe iabia snau dat ţăranilor 100, ca lor s]abe obţinute. Pe de altă normal), se cere ca lucrătorii
Se împlineşte o jumătate de BENIAMIN BASA scopul s ă u : eliberarea din ro pămîntul hunedorean. aşa cum litatea cea mai rea. parte, unităţile contractante cooperaţiei să muncească cu mai
veac de cînd ţărănimea din Ro- sînt. mişcările în legătură cu re (cooperaţia şi O.C.L. Aprozar), multă perseverenţă pentru reali
mînta s-ia ridicat Ia lupta împo — pFpfesor — bie, Guvernul liberal !a. înăbuşit forma agrară de după primul Din nou ţăranii s-au plîns ofi nu şi-au respectat decît în mică zarea planului de contractări.
triva asupririi moşiereşti. In is in singe, luptele ţăranilor, trimi- război mondial, sau răscoala ţă cialităţilor, care i-.au îndemnat să măsură obligaţiile faţă de pro
toria luptelor ţărănimii noastre, Dijma în produse şi muncă si ţînd armate întregi pentru a le ranilor din Criş (1926) meargă acasă, să stea liniştiţi şi ducătorii cu care au încheiat Slab s-a ocupat de încheierea
răşeoajia din 1907 constituie cea lea ţăranul să-şi dea şi ultima reprima. Sate întregi au fost rui să aşiepte rezolvarea plîngerii contracte. Aceste unităţi, pe lin de convenţii, lucrătorii din ca
rugi şîngeroaşă pagină scrisă cu bucată de pîine. Impozitele gre nate fără milă. 11.000 de ţărani Printre aceste acţiuni se nu lor. Aşteptarea le-a fost zadarni gă faptul ca nu au asigurat la drul centrelor Aprozar din Geoa-
sîngele vărsat de cei 11.000 de le, împrumuturile şi claca, rui au căzut ucişi de gloanţele mi mără şi lupta pentru pămînt a că. Apropiindurae arăturile de timp producătorii cu materiale giu (care n-au realizat decît 10
ţărani ucişi ¦de burghezie. nau ţărănimea şi o aruncau în tralierelor şi un număr imens de ţăranilor djn satul Biscaria, primăvară, ţăranii au ieşit cu de care aveau nevoie pentru la sută din plan), Ilia şi Hune
ghearele mizeriei. Sărăcia şi bo ţărani au fost închişi şi schin producerea legumelor contrac doara Rezultatele slabe obţi
Cauzele care au determinat lile se întindeau ca o plagă pes In 1912, din totalul de 1,000 plugul la arat. Din nou au fost tate, au neglijat în multe locuri nute de O.C.L. Aprozar în unele
una din cele mai puternice iz te lumea satelor noastre. Sufe giuiţi. jugăre de pămînt. 600 erau în alungaţi cu jandarmii, bătuţi şi şi preluarea la timp a produse centre, se datoresc şi faptului că
bucnirii revoluţionare ale ţărăni rinţa nu mai avea margini. Se Prin glasul veteranului Furtu proprietatea urmaşilor grofului ameninţaţi că se va trimite ar lor. organele agricole şi ale sfaturi
mii noastre — răscoala din 1907 ¦auzeau tot mai multe voci din Fay Bela, cuprinzînd cel mai mata împotriva lor. lor populare comunale şi chiar
— rezidă în trecutul plin de su popor, care strigau : „Vrem pă nă au vorbit miile de ţărani asu bun pămînt, în apropierea satu In scopul unei mai bune apro raionale au sprijinit într-o mă
ferinţe şi mizerie al acesteia şi mînt“. Acest popor oropsit, s-a priţi ; „Ne-am tot plîns, neram lui. Comuna era strînsă ca in Şi aşa, ani de-a rîndul ţăra vizionări cu legume şi zarzava sură insuficientă lucrătorii de
ridicat Ia luptă, şi în răsăritul tînguit... dar auzitu-ne-a cineva? tr-un cerc de fier neputîndu-se nii din Biscaria au suferit umi turi, Direcţia agricolă regională la aceste centre în problema în
în tradiţia.de lupt?- pentru pă- ţării — în Moldova — sra a- Datu-ne-a cineva dreptate ? ' în dezvolta cu nici o palmă în nici lirile, bălăiie şi sărăcia, pînă a elaborat încă din luna decem cheierii de contracte.
mînţ şi libertate. prins focul răscoalei. Faptul nu o direcţie! Păiriînlul puţin al cînd pe pămîntul patriei noa brie a anului trecui planul le
este întîmplător : ecoul revolu ioc de pămînt ţăranii au primit oamenilor era Ia orare de stre s-ia înfăptuit reforma agra gumicol pe anul 1957. Faţă de S-a observat că acolo unde e-
Iri preajma răscoalei. Ia în ţiei ruse din 19.05, a avut răsu gloanţe şi în loc de dreptate a- părtare de sat şi supus inunda ră din anul 1945. Atunci „cer anul trecut, în acest plan s-a xistă interes din partea sfaturi
ceput de veac, Romînîa burghe- net şi în vecinătate. Din Moldo cul de fier“ din jurul satului s-a prevăzut mărirea suprafeţelor ce lor populare şi a organelor de
zo-.moşjerească, păşea în faza va mişcarea s-a răspîndit şi în supriri“. ţiilor. In 1912 ţăranii s-au răz rupt, ţăranii de pe întreg cu trebuie cultivate cu legume. Pla partid se pot obţine rezultate
imperialistă, Capitalismul pă Muntenia şi Oltenia. Ţăranii vrătit cu toţii şi au pornit să o- prinsul ţării şi-au primit pă- nul s-a defalcat pe raioane şi frumoase. Ca urmare a acestui
trunsese şi în !agricultură, păs- Jertfa celor 11.000 de ţărani cupe pămîntul grofului. Acesta, oraşe, desfăşurînrlu-se pînă la fapt, în comuna Gurasada, nu
trînd însă puternice rămăşiţe fe şi-au făcut singuri dreptate, îm căzuţi în lupta pentru apărarea amintind Prefectura din Deva, au mîntu! muncit de ei veacuri de-a comune, pe unităţi agricole. S-au mai în decurs de 4 zile srau în
udale, Nedreapta împărţire !a părţind pămînturile şi devastînd libertăţilor a stîrnit una înverşu sosit jandarmi oare au scos a- stabilit zonele legumicole în fie cheiat convenţii pentru 3,60 ha.
pămîntului a ruinat .masele ţă conacele boiereşti. In ajutorul nată a poporului faţă de călăii fară pe ţărani, bătîndu-i. rîndul. care sat şi s-au îndrumat gos De aceea, se cere din partea or
răneşti sărăcite de marii lati ţăranilor au venit şi fraţii lor, asupritori. Ecoul răscoalei a a- podăriile colective, gospodăriile ganelor de partid şi a sfaturilor
fundiari, care acaparau cele mai muncitorii. Dar clasa muncitoare vqt un larg răsunet în toată Moşia a fost arendată ţărani Azi, urmaşii celor ce au că anexe şi de stat să mărească populare să acorde o mai mare
bune, mai fertile şi mai mari din ţara noastră în acea vreme tara şi peste hotare. Fraţii arde lor prin contract. In anul 1920 suprafeţele de legume. atenţie acestor probleme.
suprafeţe de pămînt arabil Pen fiind lipsită de o ideologie pro leni ai celor ce au luptat în oamenii au fo.sl scoşi din nou zut la 1907 şi !a răzvrătiţilor de
tru a-şi !asigura traiul de pe prie revoluţionară şi de un par 1907, se aflau sub acelaş jug şi Gospodăria anexă din Lăpuş- Sub îndrumarea organizaţiilor
o zi pe alta, ţăranul trebuia să tid al său, nu s-a putut situa în încă mai greu, a' unei duble a- cu forţa armată de pe moşie. pe moşia grofului iau primit satis nic, de pildă, a mărit planul de partid, staturile populare şi
lucreze în arendă pămîntul mo fruntea acestei lupie. Cu tot a- supriri : una lăuntrică, exercita legumicol cu peste 30 ha. faţă organele agricole au' datoria să
şieresc, ajungînd astfel depen vîntul puternic al răscoalei, ţă tă de grofi şi boieri, şi una din Rezistenta lor a fost dîrz? cu facţia. Bătrînii satului : Ioan de anul trecut, iar gospodăria
rănimea nu şira putut ajunge afară, impusă de ocupaţia regi anexă din Mintia va cultiva şi intensifice îndrumarea legumi
dent economiceşte de moşier. mului absolutist austro-ungar. toate bătăile cu biciul şi caz Avram, Nicolae Virbin, Petru în acest an peste 130 de ha. cu
legume şi zarzavaturi. Spre cultorilor, pentru ca în acest an,
Situaţia de iobăgie a ţărănimii nele la care au fost supuşi. Cu Crişan şi mulţii alţii din Bis deosebire de anul trecut, în a-
din Transilvania nu era cu ni cest an vor cultiva legume şi fiecare unitate agricolă socialis
mic mai bună ca aceleia din Ro- toate acestea, folosindu se de vi caria îşi amintesc de vremurile
unele întovărăşiri !agricolei tă, fiecare ţăran muncitor să se
mînia. Răscoala fraţilor de peste cleşug, groful a obţinut dreptul de umiiinţă de altădată şi tare
Carpaţi a avut un adine răsunet Trebuie spus eă faţă de anul străduiască să producă şi să tri
asupra moşiei pe care o declară greu le vine a crede că acum,
mită oamenilor muncii dc la ora
„fermă-model“, scotînd-o de sub peste moşia grofului s-a tras
brazda nouă de tractor, iar în şe cit mai multe legume şi zar
urmările legii agrare. tovărăşirea din satul lor creşte
şi dă roade îmbelşugate. zavaturi.
