Page 49 - 1957-02

In înfîmpinarea „Zilei ceferiştilor PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI

FERO VIA R II SIMER1E N I

Asigură buna funcţionare a locomotivelor '1
3
1
1
D

La depoul C.F.R. a fost redus cu planul de producţie ) 1

din Simeria, întrece­ 13,80% şi s-au făcui cu 35%. In acelaişsi l

rea în cinstea „Zilei economii de com­ timp productivitatea 1 Ânu3 DL Nr. 678 Vineri, 15 februarie 1957 „ 4 pagini 20 bani
ceferiştilor" a început bustibil în valoare muncii a crescut cu
de 110.120 lei. De a- 37%. 3
încă din ianuarie şi 1

realizările au fost ce­ semenea, parcursul Evidenţiaţi în re­ 3 Gata pentru bătălia însămînţăriîor
le scontate: planul între două reparaţii ducerea consumuri­ U
3
global pe prima lună generale a crescut cu lor specifice şi prin 1
a anului a fost înde­ 3,49%, iar tim pul de aceasta in realizarea 1
plinit în proporţie de imobilizare a loco­ de mari economii de î Mecanizatorii de la S.M.T. Orăştie au înţeles să se achite
102,54%, productivi­ m otivelor cu ocazia combustibil, sînt me­ 3 şi în acest an cu cinste de una din cele mai de seamă sarcini
tatea muncii a cres­ spălării, a fost redus canicii de locomotivă 1 ce le stau în fată — pregătirea maşinilor şi tractoarelor pen­
cut cu 7,8%, preţul cu 27%. losif Albu, Ioan Su­ Succesele minerilor de ia Vulcan tru muncile agricole din acest an.
de cost a fost redus san şi losif Blaga. ]
cu 0,75%, parcursul Muncitorii de la Pe atelier, tovarăşii 3 Lucrînd în întrecere socialis tă ei au reuşit să repare pînă
mediu-zi-călători a atelierul depoului au j în prezent aproape toate tractoarele, plugurile de tractoare, ma-
fost depăşit cu 7,45%, căutat ca prin munca Gheorghe Niţu şi 3 In prima ’deaadă ia şi Andrei Vizi au dat în • şinile de semănat, cultivatoarele etc. Echipa a IV-a condusă de L
consumul specific de lor să asigure o bună Andrei Crişan, s-au [ IOAN BIRZA 1
funcţionare a loco­ situat în fruntea în­ L mecanic de locomotivă de la depoul 3 lunii februarie, minerii această perioadă 627 to­ Nicolae Cristea a realizat planul de reparaţii cu 50 de zile în- >
combustibil pe 100 to­ motivelor. Muncind ainte de termen.
trecerii. Teiuş, este fruntaş în muncă şi rea- 1 de la Vulcan au reuşit, ne de cărbune peste
ne brutto kilometri bine, ei au depăşit i
ţ Uzează importante economii de 3 printr-o folosire judi­ plan.
„Fiecare produs cu un preţ de cost 3
r combustibil. 1 cioasă ia timpului de muncă, Nici minerii din sectorul III
3 să dea peste prevederile planu­ nu s-au lăsat mai prejos. Ei au
L lui cantităţi însemnate de căr­ extras în prima decadă a lunii
[ “j bune. februarie, 104 tone de cărbune
3 peste prevederile planului.
t 3 Astfel, la sectorul I, brigăzile
L 3 conduse de minerii Ioan Copîl- Succesele minerilor de la
3 neanu şi Iovian Andronic au ex­ Vulcan, obţinute în prima deca­
rL.

t1
t
________ cît mai scăzut!“ ________ l 3 tras de la 1-10 februarie 579 dă a lunii februarie, vin să con­
3 firme că muncitorii de aici con­
Preţioasa iniţiativă a colectivului L 1 tone de cărbune peste plan, iar
uzinei „I. C. F rim u“ — Sinaia l 3 brigăzile din sectorul II, condu­ tinuă şirul succeselor obţinute
l 3 se de minerii Francisc Kress, în luna ianuarie cînd planul de
L 3 producţie a fost realizat în pro­
t
3 Vasile David, Gheorghe Drob porţie de 117 la sută.
1 3
In „Scînteia“ nr. 3829 din 13 — reducerea cu peste 330.000 t
februarie a.c. a fost publicată o lei a cheltuielilor de conducere L 3 Minereu mai muit şi mai Suin

corespondentă cu privire la ini­ şi deservire a producţiei. 3
ţiativa colectivului uzinei „I. C. t1 tuat şi de data aceasta sectorul
Frimu“-Sinaia — „Fiecare pro­ In consfătuirea de producţie t3 încă <3e la începutul lunii fe­ I, care a dat cele mai mari
dus cu un preţ de cost cît mai s-au făcut propuneri care au L3 bruarie minerii din Teliuc s-au cantităţi de minereu peste plan.
s c ă z u t !“. indicat căile de creştere a pro­ 1 angajat să extragă minereu tot Din acest sector s-au evidenţiat
ductivităţii muncii, îndeosebi pe t FLORIAN DRAGAN mai mult şi mai bun. Şi anga­ în mod deosebit echipa condusă
Analizînd în cadrul unei con­ calea pregătirii temeinice a jamentul' lor a început să de­ de minerul Achim Modîlcă, pre­
t impiegat de mişcare la staţia C.F.R. 1 vină fapt îndeplinit: în prime­
t 1
l Simeria-Călători.
l 3 le 12 zile ale lunii, ei au ex­ cum şi exoaviatoriştii Ioan Ră-
sfătuiri de producţie sarcinile tehnologiei de fabricaţie, a ri­ 3 tras 281 tone minereu peste doane şi Viorel Nandrea, iar
de producţie pe anuil 1957 şi dicării calificării profesionale a L 3 plan şi au îmbunătăţit cu 5 la din sectorul III — al doilea cla­
l 3 sută fată de luna ianuarie ca-' sat — s-iau remarcat brigăzile
posibilităţile de sporire a pro­ muncitorilor, a aprovizionării la l
ductivităţii muncii şi de redu­ timp a locurilor de muncă cu l litatea acestuia. conduse de minerii Ioan Mateş
cere a preţului de cost, în lu­ materii prime, materiale etc. l

mina hotărîrilor recentei ple­ Alte propuneri s-au referit la l In fruntea întrecerii s-a si­ şi Teodor Gligor.
nare a C.C. al P.M.R., colecti­ reducerea consumurilor specifice [
Produse de consum popular pesie plan
vul acestei uzine s-a angajat să de materii şi materiale şi la fo­ L
t
realizeze producţia planificată losirea înlocuitorilor în locul t Muncitorii de la întreprinde- rii de la secţia mezelărie au reu­
c.u 1.642.000 lei mai puţine materialelor deficitare. L i«pa de industrie locală „6 Au­ şit să dea o producţie sporită,
cheltuieli prin următoarele mă­ 1 gust“ din Petroşani, au dat în ajungînd la o cantitate de pes­
suri : Această iniţiativă deosebit de L ultimul timp peste plan, mari te 100 kg. pe zi.
valoroasă trebuie însuşită şi de căntităti de produse destinate
— sporirea cu 4 la sută a colectivele de muncitori, tehni­ t Pentru mărirea producţiei de
productivităţii muncii fată de cieni şi ingineri ale întreprinde­ L consumului popular. mezeluri s-au luat măsuri să se
sarcina planificată. l deschidă o secţie nouă, oare să
rilor regiunii noastre, avînd în l Astfel, muncitorii de la sec­ asigure zilnic o producţie de
— economisirea a 112 tone vedere uriaşele rezerve şi po­ l ţia morărit au pus la dispozi­ 1000-1500 kg. de mezeluri di­
otel. ca urmare a extinderii tur­ sibilităţi de reducere a preţului l ţia populaţiei însemnate canti­
nării de precizie şi a reducerii de cost existente în aceste în­ 1 tăţi de făină de porumb şi de ferite.
'¦'rocentului de rebuturi. t ZAFIU CARP1N1ŞEANU grîu, iar cei de la secţia tapi­ Datorită muncii Însufleţite,
treprinderi. ţerie, au furnizat Trustului VII
[ montator la atelierele C.F.R. Si- construcţii* saltelele necesare muncitorii de la întreprinderea
pentru cazarea a peste 100 de de industrie locală „6 August“, In clişeul de sus : Tovarăşii Nicolae Cristea, Ioan Faur şi /
t meria, este fruntaş în producţie de- j muncitori. TîimpLarii, iau confec­
In cinstea, Zilei internaţionale a femeii l păşindu-şi cu regularitate sarcinile au reuşit să realizeze planul de Aurel Oniga montînd cele din urmă piese la ultimul din cele
ţionat de asemenea pentru că-
f de producţie. producţie pe luna ianuarie în 6 tractoare planificate pentru a le repara. ]
jtninele tinerilor minieri de la
La Brad, în sala sfatului bazarului 5 rochiţe pentru fete, . --- /*_./.--- /¦— f ,--- t *--- f . 'Vulcan, 75 de dulapuri. proporţie de 139,65 la sută. In clacul de jos : Tractoarele sjnţ gata; aşteăptă doar ca]
iar Elvira Ivaşcu şi Victoria
popular raional, a avut loc re­ Bsicu vor preda şortuleţe şi ro­ Un nou bloc In ultima vreme* şi muncito­ timpul să permită pentru a putea începe bătălia pentru recolta )
cent o şedinţă în vederea o r­ chiţe. Tovarăşa Elena Păcurarii
ganizării sărbătoririi zilei fe­ din acest an. ?

meii. In sensul acesta, s-au luat a şi predat comisiei de orga­ muncitoresc Măsuri pentru o producţie ridicată Campania agricolă de
măsuri pentru ca la data de 1 nizare a sărbătoririi zilei femeii primăvară să ne găseassâ
martie să se deschidă un bazat 12 metri olandiuă, oare via fi dis­ Datorită muncii pline de a- Consfătuirea de cereale la hectar
pentru copii. tribuită copiilor. vînt a constructorilor din ca­ inginerilor temeinic pregătiţii
drul Trustului VII, de construc­

Tovarăşele Ana Bolim şi Fre- S-a iniţial de asemenea pre­ ţii, de curînd s-a dat în folo­ şi tehnicienilor Rezoluţia plenarei C.C. al azotat de amoniu. Imprăştierea Intensă activitate în raionul
derika Fischer, s-au angajat să gătirea unui program artistic sinţă în oraşul Petroşani încă P.M.R. din decembrie 1956 pune acestor îngrăşăminte se va fa­ Sebeş
confecţioneze pentru bazar cîte oare să fie prezentat ia 8 Martie. un bloc cu locuinţe muncitoreşti, agronomi în fata gospodăriilor de stat sar­
trei costumaşe, Magdalena De- format din 18 apartamente. Fie­ cina de a asigura cu produse ce cu maşinile şi în mod speci­ Pînă în prezent, din cele 1.549 plu­
meter s-a angajat să predea E. T. care apartament este compus Mîine 16 februarie va avea agricole o mare parte din fondul guri din sectorul individual, s-au re­
din 2 camere, bucătărie, baie şi “foc la Geoagiu, raionul Orăştie, centralizat al statului. al la culturile ieşite slabe din parat peste 1.400 bucăţi, iar din cele
corespondent cămară. Vp consfătuire a inginerilor şi 30 trioare planificate, numai unul mai
Jtehnicienilor agricoli din re- Pe baza sarcinilor izvorîte !iarnă. este de reparat. In comunele Draşov,
^o<x>oooooooc-oooooooo<x>ooo >0000000 ooooooo ooooooooooooooooooooo ţjgiune. din această rezoluţie, secţia din Clinic, Lancrăm, Miercurea, Ohaba,
i La consfătuire se vor discuta Galda de Jos a gospodăriei agri­ In scopul obţinerii unei pro­ Păuca, Roşia de Secaş, Secăşel şi
La cota probleme legate de sporirea pro­ cole de stat Alba Iulia s-a anga­ ducţii ridicate de porumb ia hec­ altele, s-au efectuat toate reparaţiile
ducţiei agricole la hectar şi sar­ jat să realizeze pe o suprafaţă tar s-au luat măsuri ca întreaga la uneltele agricole.
de peste 180 ha. o productie- suprafaţă ce va fi cultivată cu
cinile ce revin inginerilor şi marfă de 1.600 kg. grîu la hec­ această plantă, să fie îngrăşată
tehnicienilor din regiune, în cu cîte 15 tone gunoi de grajd
la hectar. Pînă acum a şi fost
pregătirea campaniei agricole tar, iar la porumb 3.400 kg. transportată la cîmp o bună par­ Paralel cu munca de reparaţii, s-a
Cei ce redresează linia era uşor de realizat. Ajutaţi de de primăvară. boabe-marfă la hectar pe o sup­ te din gunoi. In afară de îngră- transportat în cîmp o mare cantitate

Cind am ajuns la locul ava­ tractorul „Kirov", condus de Conferinţe organizate rafaţă de peste 100 ha. şămintele naturale se va mai de bălegar. Numai gospodăriile colec­
riat al liniei, electricienii mun­ tractoristul Constantin Banu, de S.R.S.C . Sarcina realizării unor ase­ administra cîte 600 kg. super­ tive din Cîlnic şi Păuca, au transpor­
c.i,e,iau cu sîr'gru.inţiă fie la săpa~ în cîteva săptămîni electricie­ fosfat Ia hectar. Jumătate, adică tat pînă la data de 11 februarie, pes­
nii uau făucvuit un udrum ade matl Duminică 17 februarie, în sala menea productii-marfă este grea, 300 kg., va fi administrată la te 600 tone bălegar.
dar nu este imposibilă. Totul însămînfare, iar restul va fi ad­
Î J j Z n îlf <f r - f ' hine de 5 km. Pînă în vîrful depinde de buna organizare a ministrat de două ori, cîte 15P Cu reparaţiile terminate
n f °.n. a ! L p' imi or. muntelui au mai rămas doar muncii şi de măsurile agrotehni­
stilpi. De pe fetele lor curg şi- 2 km. care sînt parcurşi pe o
A S.I.T. din Petroşani se orga­ ce care se aplică începînd de a- kg. la primele două p ra şifo ,/ .Colectiviştii din Ţelna, raionul AlbaŢ
roaie de sudori. Si totuşi nu s: cărare în zăpadă. Oricum dru­ cum şi pînă la recoltare. Dacă Spre deosebire de anii trecuţi, şînt gata pentru a începe însămînţă-
lasă învinşi. Ei ţin cu oria mul a devenit mai uşor. nizează o conferinţă cu tema : terenul este pregătit pentru în- rile de primăvară. Ei au terminat re­
preţ să spulbere povestea cu „Politica de investiţii capitale sămînţări în bune conditiuni ag­ în acest an au fost luate măsuri paraţiile la semănători, pluguri, grape,
în lumina planului de stat pe rotehnice, dacă va fi îngrăşat ca întreaga suprafaţă ce urmea­ căruţe şi au transportat la cîmp în­
„fantomele" sirienilor. La cabană anul 1957“. Va conferenţia tov. ză ¦a fi cultivată cu porumb, să

Tocmai pe cind săpau mai ...S-a inserat. Pe ziua de azi Paul Tei'tel, economist. bine, dacă se va asigura să- se însămînţeze numai cu sămînţa treaga cantitate de bălegar. De ase­
virtos m stincit9 de piatra, din- munca a luat sfîrşit. Electrici- % In aceeaşi zi, la căminul cul­ mîntă de soi şi se va trata bine hibridă. Aceasta este de aseme­ menea, ei au trimis probe la laborato­
şi dacă se va da o bună îngri­ rul regional de controlul seminţelor
Intr-o noapte, pe crestele turhnf’ aS7P Z porZ uf l Vl7 en'ii pornesc la vale, spre ca- o tural din Vint . raionul Alba, jire culturilor de-a lungul peri­ nea o cale sigură pentru spori­ şi au condiţionat o mare cantiiale de
munţilor Parîng s-a iscat o va avea joc conferinţa „Meto­ oadei de vegetaţie, atunci fără rea producţiei Ia hectar. sămînţă.
furtură cum nu s-a mai văzut vviinnit an unmmpnluft? cuSPZdărnicie° gro- bpaannoă¦raDmina aclîbnăd aînmcuînnţdiloPrr.ivSeîsnct, go de noi în agricultura tării noa­ îndoială că producţiile planifi­
stre“ pe care o va tine to v .: cate nu numai că vor putea fi Despre sîrguinţă cu care mun­ 73 tone sămînţă condiţionată
de mulţi ani. Viteza vîntului a pile sapele cu trudă ^ P esh bine dispuşi şi plini de vervă, g Aristide Lazo. realizate, dar vor putea fi şi de­ citorii de la secţia Galda de Jos
fost aşa de mare incit a între­ păşite. muncesc pentru a asigura o re­ Muncitorii din gospodăriile agricole
cut toate prevederile specialiş­ munte s-a lasaţ o ceaţă grea. Desigur se gîndesc la masa o Ambele conferinţe sînt orga­ coltă bogată în acest- an, mai de stat din regiunea noastră, au con­
tilor. Ciţiva stilpi de la linia nizate de către filiala S.R.S.C. Cunoscînd toate aceste con­ sînt multe de spus. Ei au repa­ diţionat pînă la data de 10 februarie,
de înaltă tensiune, ce trece pe / e la doi paşi nu te mai poţi gustoasă, bine pregătită de S diţii care asigură o producţie rat aproape toate maşinile, unel­ o cantitate de 73 tone sămînţă ne­
la cota 1.575, au fost grav a- Cantină nouă sporită, conducerea secţiei a lu­ te şi atelajele necesare execută­ cesară pentru însămînţările de pri­
variaţi. Se punea problema re­ înţelege cu vecinul. bucătăreasa Ana Pop şi la tra- g pentru studenţi at măsuri pentru respectarea lor. rii muncilor agricole de primă­
faceri. acestor stilpi. Dar cine vară şi sînt pe sfîrşite cu con­
Nu mai deosebeşti oameni, diţionalul rom, pregătit cu mul- 0

nu mai deosebeşti nimic. Doar tă pricepere de tehnicianul io- o

vîntul şuieră sinistru peste sif Maghiarady, devenit admi- o

crestele munţilor, intr-un tir- nisirator provizoriu. g măvară. Numai muncitorii gospodăriilor
agricole de stat din Apoldu de Sus şi
se încumeta să lucreze la o al­ ziu se linişteşte. Oamenii se După sfîrşitul mesei, fiecare g In ziua de 11 februarie, la Astfel, au fost asigurate mari diţionarea seminţelor de grîu de Alba-Iutia, au condiţionat peste 50 de
titudine de 1.575 m. unde tem­ Institutul de mine „Gh. Gheor- cantităţi de îngrăşăminte chimi­ primăvară, ovăz, mazăre etc. tone.
peratura variază între minus apucă din nou de lucru glu- îşi găseşte o ocupaţie prefe- 0 ghiu-Dej“ din Petroşani, s-a ce care vor fi administrate cul- Au fost amenajate răsadniţele
15-20 grade, unde vîntul bate 1 rilor de miu îndată ce se des- şi s-au însămînţat 120 m. p. ră­ Pînă la aceeaşi dată, s-au terminat
cu furie, unde zăpada are elfi- minei pe socoteala vîntului ca- rată. De pildă, losif Mihai, A- o inaugurat noua cantină pentru primăvărează. Fiecărui, hectar sadniţe cu ridichi de lună, gu- reparaţiile tocurilor şi ferestrelor de
va metri ? student oare iare 2 săli de mese cultivat cu grîu se vor administra lioare şi alte legume şi zarza­ răsadniţe şi s-au însămînţat cu legu­
re le-a făcui festa de atîtea ori. lexandru Popa, Nicolae Mun- g vaturi pentru trufanda. me timpurii peste 1.000 m.p. de ră­
1ntreprinderea electromontaj cu o capacitate de 250 locuri cîte 150 kg. superfosfat şi 90 kg. sadniţe.
Sibiu, ce construise această li Bătrînul electrician Ioan Pir- teanu. Alexandru Giametovici, o Cantina este prevăzută cu in
nie, a refuzat pur şi simplu staiatie automată pentru încăl Pregătesc obţinerea de recolte
participarea la redresarea ei vulescu, fruntaşul în producţie Nicolae Brînzău şi Gheorghe I. o zirea şi aerisirea sălilor de me bogate
menfionînd că chipurile, numai se. In bucătărie, pe lîngă ma
Dumitru Lascu, tinerii Ioan ascultă la radio muzică popula- g şina de gătit, există şi rnaşin La secţia horticolă din Deva a
nişte „fantome" ar fi capabile electrice de tocat carne, cură gospodăriei anexe din Mintia, s au pro­
să o repună în funcţiune pe Ghermănean, Petru Brînzău, ră romînească. Andrei Bozin- ° tai cartofi etc Datorită intro curat toate seminţele necesare pentru
timp de iarnă. S-au găsit însă ducerii unei aparaturi moderne, însămînţările de primăvară.
colective cate n-au fost de pă­ frafii Moşită ( Gheorghe şi An- teanu şi Loghin Diniş, îşi dis- lia această cantină se poale pre­ Maşini agricole în lucru
rerea celor din Sibiu. E vorba Pe lîngă aceasta, s-a transportat ju
de colectivul întreprinderii re­ drei), Alexandru Ciametovici, pută cu aprindere şansele găti ceaiul şi cafeaua, cu aburi cîmp o cantitate de peste 1.414 tone
gionale de electricitate Deva şi de la încălzirea centrală.
de o echipă de electricieni din Andrei Bozinieanu, mezinul într-o partidă de table. Ceilalţi Pentru a veni în sprijinul ţă­
Cu ocazia inaugurării, tova­ ranilor muncitori, întreprinderea
Nicolae Munteanu zoresc să re- citesc ziarul local „Steagul ro,- răşii Ioan Grozav şi Ion Sapta, „Floria“ din Alba Iulia, a pus în prăşitori de vie, care a fost dată
lucru, încă de la începutul anu­ pentru expe. imentare gospodări­
cupereze timpul pierdut. şu", ori gazeta „Muncitorul e- <S lui, 10 semănători de porumb, ei colective din Ţelna, pe care
pentru însămînţatul în cuiburi
Din relatările lor am aflai tectrician". g aşezate în pătrat cu 2 şi 3 rîn- o patronează întreprinderea
duri. Printr-o inovaţie a unui „Floria“ .
mai apoi că pînă să ajungă la ...Noaptea s-a lăsat de mult g
Acum, în atelierele întreprin­
cota 1.575 au avut de luptat din peste muriţi. Cerul e frumos în- L derii se lucrează în serie piese­
le pentru cele 200 de prăşitori
greu cu zăpada abundentă de stelat, semn că a doua zi va fi ^

pe coasta muntelui. Majoritatea frig. In jur e o linişte desăvîr- g

nu ştiau să schieze, aşa că în şită. Oamenii dorm cu toţii g
Craiova care, pe la jumătatea loc de schiuri se foloseau rache- duşi, obosiţi de munca zilei. \ s-au angajat în numele între­ grup de muncitori, la cele 10 de porumb. Printre cei mai har­ bălegar de grajd, iar la locul de ame­
lunii ianuarie, au trecut la re­ te de zăpadă ce se împlîntau Mîine**va începe o nouă zi de o gului colectiv de studenţi să în­ prăşitori care sînt deja gata, s-a nici muncitori care au contribu­ najare a răsadniţelor peste 706 tone.
dresarea liniei. Despre aceşti adine, necăjindu-i mult pînă să muncă. In curînd curentul e- g veţe mai bine, răspunzînd prin făcut o îmbunătăţire. Inovaţia it la îealizarea semănătoarelor Odată cu aceste lucrări, s-au reparat
oameni, în mijlocul cărora am. ajungă în vîrful muntelui. Era lectric îşi va relua drumul său g aceasta grijii ce le-o poartă constă în : „Schimbarea declan­ şi care acum lucrează la prăşito­ tocurile ferestrelor de răsadniţe pe o
o. partidul, care pe zi ce frece, le şatorului din poziţie orizontală ri, sînt tovarăşii Trifon Pleşa, suprafaţă de 1.500 m.p. şi s-au con­
poposit o zi, mi-am propus să necesar un d..r.u..m.. .p..r.i..n..tr.e. nă- ,p..e..s..t.e. .m...u..n.rţi.. _ îmbunătăţeşte iot mai mult con­ în poziţie verticală“. De aseme­ Marin Creţu, Mihai Stanciu şi struit 572 m.p. de răsadniţe urmînd

2 scriu în rîndurriillie ce urmează meţii de zăpadă, lucru ce nu TAUrAN
OOOO<XXXX>O<XXXX>O<XX><XXXXX>O0OOO<>0’<X>OOO<>OQQOQCCOV' C ,'OOOs OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC diţiile de învătămînt şi de trai. nea, s-a făcut prototipul unei Ioan Corlaciu.
ca astăzi să înceapă însămînţările.