Page 5 - 1957-02
P. 5
‘ Biblioteca Contr-v-- - PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
. iíi ii:?v•'.*1 ţ
Anul IX. Nr. 667 Sîmbătă, 2 februarie 1957 4 pagini 20 bani >2ooooooQcxx>ococxx)ooooocxxx>aoocoooooo(xx>ncxxxxxxxy)on n cYX>»ooooononononfl>oooooc^
!Ş Toţi cei care vă iubiţi patria şi doriţi înflorirea ei, care vreţi
sa asiguraţi ridicarea continua a nivelului vostru de trai şi sînteţi
hotărîţi sa apăraţi pacea, cuceririle voastre şi viitorul fericit al
copiilor voştri,
la 3 feb ru arie
votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare !
ioooooooooooooooooooocxxxxxxxaoocooooooooooooooooooooo ooexxaooocoooooooocxxacc
Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica
Ia adunarea cetăţenească din circumscripţia electorală „23 August“ Bucureşti
La 3 februarie 1957 cetăţenii patriei podărie comunală. Multe diri aceste rilor industriei, agriculturii, transpor decembrie 1956 a Comitetului Central buie să contribuie la fondul central al Orientului a devenit mai activă şi mai via şi Uniunea Comuniştilor din Iu
noastre sînt chemaţi să aleagă noi re cerinţe îşi vor găsi o rezolvare încă turilor şi construcţiilor, se asigură in al Partidului Muncitoresc Romîn a statului cu cel puţin 1 milion tone ce cuprinzătoare. Solidaritatea internaţio
prezentanţi în organul suprem al pu în cursul acestui an. Astfel, nu peste troducerea tehnicii noi în întreaga e- hotărît reexaminarea unor prevederi reale. S.M.T.-urile vor trebui să-şi îm nală de luptă a oamenilor muncii se goslavia.
terii de stat, Marea Adunare Naţio mult timp oamenii muticii din raion conomie naţională. Producţia industriei ale directivelor celui de-al doilea plan bunătăţească munca, să folosească mai dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea Guvernul nostru se pronunţă pen
nală. vor avea la dispoziţie o nouă sală constructoare de maşini a fost în anul cincinal, în sensul micşorării investi bine parcul de maşini şi tractoare, să mai puternică pentru apărarea păcii
de spectacole şi alte aşezăminte cul 1955 de 4 ori mai mare decît în anul ţiilor de stat pe perioada 1956— 1960. ridice calitatea lucrărilor şi să redu este unitatea ţărilor socialiste. O mare tru lărgirea legăturilor politice, eco
Forţele democratice şi patriotice ale turale. 1949. In prezent, nu numai că acope Aceasta va permite ca o parte mal că preţurile lor de cost. Statul demo importanţă pentru întărirea continuă nomice şi culturale cu toate statele,
ţării, în frunte cu Partidul Muncito rim aproape în totalitate necesarul mare a venitului naţional să fie alo crat-popular va sprijini şi de acum a coeziunii ţărilor lagărului socialist indiferent de orînduîrea socială, res*
resc Romîn, se prezintă şi în actualele Chezăşia unor noi succese în dez nostru intern, dar exportăm cantităţi cată fondului de consum, în scopul înainte pe ţăranii muncitori cu gospo o are declaraţia din 30 octombrie 1956 pingînd însă orice fel de încercare de
alegeri, unite în Frontul Democraţiei voltarea economică şi culturală a mereu sporite de maşini şi utilaj in satisfacerii mai depline a cerinţelor dării individuale, apărîndu-i de ex a guvernului Uniunii Sovietice. Re imixtiune în treburile interne ale ţării
Populare. Acest front reprezintă inte raionului o constituie strîrm legătură dustrial. In 1956 valoarea exportului materiale şi culturale ale poporului ploatare şi ajutîndu-i să obţină re laţiile dintre ţările lagărului socialist, noastre. Trăinicia relaţiilor între ţări
resele şi unitatea celor mai largi mase a organelor locale ale puterii de stat de maşini a întrecut valoarea importu muncitor. colte mai mari. întemeiate pe principiile deplinei ega o constituie schimburile comerciale
ale poporului nostru, ale clasei mun cu masele de cetăţeni. Faptul că nu lui de m aşini; anul acesta valoarea ex lităţi în drepturi, respectării indepen reciproc avantajoase. Guvernul Repu-.
citoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale mai în anul 1956, la lucrările de pa- portului de maşini va fi de peste 4,5 Preocuparea principală a partidului Cetăţeni şi cetăţene, denţei şi suveranităţii de stat, nea blicii noastre Populare militează pen
intelectualităţii progresiste. vare, electrificare, canalizare şi la ori mai mare decît valoarea maşinilor se îndreaptă permanent spre îmbună Caracteristic pentru orînduîrea noa mestecului reciproc în treburile inter tru dezvoltarea relaţiilor comerciale
alte lucrări gospodăreşti executate în pe care le importăm. tăţirea condiţiilor de muncă şi de stră de stat este dezvoltarea democra ne, colaborarea strînsă şi ajutorarea cu toate ţările, pentru lărgirea rela
Actuala campanie electorală s-a des acest raion au participat peste 80.000 viaţă ale clasei muncitoare. Pe baza ţiei socialiste, participarea largă a frăţească, fac ca unitatea ţărilor so ţiilor culturale şi ştiinţifice între toate
făşurat într-o atmosferă de avînt po oameni, care au muncit voluntar peste In acelaşi timp cu dezvoltarea pu indicaţiilor Congresului al Il-lea al maselor populare la conducerea eco cialiste să fie de nezdruncinat. popoarele, în vederea întăririi păcii
litic şi elan crescut în muncă al ma un milion de ore, este un exemplu de ternică a industriei grele, s-a dezvol partidului, Plenara a hotărît îmbună nomiei şi statului. şi colaborării internaţionale.
selor largi populare. La toate întîlni- conştiinţă cetăţenească şi de iniţiativă tat continuu şi industria producătoare tăţirea sistemului de salarizare şi Principiul fundamental de organiza Recentele tratative bilaterale între
rile dintre alegători şi candidaţi, ca şi creatoare a maselor. de bunuri de larg consum. Faţă de sporirea cîştigului muncitorilor. Mă re a statului nostru democrat-popular delegaţiile guvernamentale şi de par Cetăţeni şi cetăţene,
în această adunare, cetăţenii patriei anul 1938 în ţară se fabrică astăzi de surile luate pentru îmbunătăţirea sa este centralismul democratic, îmbina tid poloneze, germane, cehoslovace, Partidul Muncitoresc Romîn, . în
noastre au dezbătut, ca adevăraţi stă- Cetăţeni şi cetăţene, trei ori mai multe ţesături, se produc larizării vor face ca încă anul acesta rea conducerii unitare a întregii vieţi chineze cu delegaţiile de guvern şi de fruntea tuturor forţelordemocratice
pîni ai ţării şi cu spiritul de răspun de cinci ori mai multe preparate şi salariaţii să primească cu 2 miliarde de stat şi social-economice cu stimu partid din Uniunea Sovietică, întîlni- şi patriotice, cheamă pe oamenii
dere al oamenilor de stat, problemele Clasele exploatatoare hărăziseră conserve de carne, de trei ori mai şi jumătate lei mai mult decît în a- larea iniţiativelor de jos. rea de Ia Budapesta de la începutul muncii de la oraşe şi sate la muncă
fundamentale ale politicii interne şi patriei noastre soarta de a rămîne pe multe uleiuri, de aproape două ori mai nul trecut. Plenara din decembrie 1956 a Co acestui an între reprezentanţii parti şi la luptă pentru obţinerea unor noi
externe a statului nostru, au ridicat vecie o ţară înapoiată din punct de mull zahăr şi grăsimi. mitetului Central al partidului a ela delor comuniste şi muncitoreşti şi ai realizări pe calea înfloririi economiei
importante probleme gospodăreşti. vedere economic, înrobită trusturilor îmbunătăţirea actualului sistem de borat o serie de măsuri pentru lichi guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, naţionale şi a ridicării continue a ni
şi monopolurilor străine. însemnate progrese s-au realizat şi salarizare prin revizuirea reţelelor ta darea elementelor de centralizare ex Romîniei, Ungariei şi U.R.S.S. au de velului de viaţă' a celor ce muncesc.
Mai puternic decît oricînd, oamenii în dezvoltarea agriculturii. In anii pu rifare, sporirea salariilor tarifare ale cesivă în conducerea economiei şi ad monstrat deplina unitate şi solidarita Programul cu care se prezintă
muncii şi-au exprimat încrederea de Pînă la eliberarea ţării noastre un terii populare, producţia globală de ce muncitorilor şi îmbunătăţirea normării ministraţiei de stat. înlăturarea cen te frăţească a ţărilor socialiste. Frontul Democraţiei Populare în faţa
număr de 12 mii de moşieri stăpîneau o reale a depăşit producţia de cereale muncii se vor face cu consultarea şi tralismului excesiv va spori eficaci alegătorilor este un program de con
nezdruncinat în regimul democrat- suprafaţă de pămînt egală cu cea pe de dinainte de război. Cu ajutorul in participarea largă a muncitorilor, teh Congresele partidelor comuniste din struire a socialismului, de m unci
popular, hotărîrea de a aplica în via care o aveau 2,5 milioane familii ţă dustriei socialiste se fac paşi mari pe nicienilor şi inginerilor din întreprin tatea activităţii întreprinderilor şi or ţările occidentale ca şi tratativele duse paşnică pentru o viaţă mai îndestu
ţă politica partidului şi guvernului de răneşti. Numai regele poseda 300 de calea mecanizării agriculturii. Numai deri. ganizaţiilor economice, a sfaturilor între delegaţiile acestor partide cu de lată, pentru pace, pentru fericirea
dezvoltare a economiei naţionale, de mii pogoane de pămînt. în ultimii patru ani au fost puse la populare şi se va răsfrînge favorabil legaţiile unor partide comuniste şi scumpei noastre patrii.
ridicare continuă a nivelului de trai îndemîna ţărănimii muncitoare circa Vorbindu-se despre îmbunătăţirea asupra întregii economii naţionale. Ea muncitoreşti din ţările socialiste au Niciodată mai mult ca acum nu a
al poporului, de întărire a prieteniei şi Aceasta, în timp ce milioane de gos 10.000 tractoare, 6.000 semănători, actualului sistem de salarizare tre trebuie să după în acelaşi timp la în fost puternice manifestări ale unităţii fost atît de puternică unitatea moral-
colaborării frăţeşti cu ţările socialiste podării ţărăneşti nu aveau deloc pă 5.000 secerători, 5.000 batoze şi com buie să accentuez în faţa dvs. că ri tărirea disciplinei de stat şi a disci comuniste internaţionale, a marii for politicl a orînduirii noastre democrat--
în frunte cu Uniunea Sovietică, poli mînt sau aveau atît de puţin încît nu bine şi alte maşini şi unelte agricole. dicarea bunei stări a poporului poate plinei de plan, la folosirea cu spirit ţe reprezentate de ideile internaţiona populare. Lichidarea asupririi naţio
tică de pace şi colaborare cu toate ţă puteau să-şi asigure nici minimum de avea loc numai în condiţiile creşterii de răspundere şi cu pricepere a atri lismului proletar. nale şi asigurarea deplinei egalităţi în
rile lumii. existenţă. In perioada ce a trecut de la ulti producţiei şi a productivităţii muncii, buţiilor şi competinţelor mai largi a- drepturi a naţionalităţilor conlocuitoa
mele alegeri de deputaţi în Marea A- cordate cadrelor conducătoare din în In lupta împotriva uneltirilor impe re cu poporul romîn fac ca oamenii
Campania electorală ne dă prilejul Iri ce priveşte Industria, ea era slab dunare Naţională sute de mii de fa ale reducerii preţului de cost. CA SA treprinderi şi organe locale. rialismului se produce o şi mai puter muncii maghiari, germani, sîrbi şi de
să facem un bilanţ al drumului stră dezvoltată şi neraţional construită, milii de ţărani muncitori, urmînd în TRĂIM MAI BINE, MAI ÎNDESTU nică concentrare a tuturor celor ce se alte naţionalităţi să participe cu însu
bătut pînă acum şi, în acelaşi timp, să înaintea celui de-al doilea război mon demnul partidului, au intrat în întovă LAT, TREBUIE SA PRODUCEM Este necesar să se asigure atrage pronunţă pentru menţinerea şi apăra fleţire alături de -oamenii muncii rc-
privim înainte pentru a 'vedea sarcinile dial producţia de energie electrică era răşiri, cooperative agricole de produc MAI MULT, MAI BUN ŞI MAI rea mai largă şi mai efectivă a oa rea păcii. Această luptă reuneşte sute mîni la construirea socialismului în
care ne stau în faţă, perspectivele eco atît de scăzută, încît nu revenea decît ţie şi gospodării colective, pornind IEFTIN. Dacă nivelul de trai n-a menilor muncii în rezolvarea proble de milioane de oameni cu concepţii po patria noastră comuni, Republica
nomice, politice şi sociale ale ţării în 0,04 kW pe cap de locuitor. Din punct astfel pe calea transformării socialiste crescut în măsura dorită, aceasta se melor producţiei, în conducerea acti litice şi religioase diferite din Euro Populară Romînă.
anii următori. de vedere al producţiei de metal ne a agriculturii, calea ce duce la dez explică şi prin aceea că în multe în vităţii economice. Aceasta presupune pa, Asia, Africa, din toate ţările lumii. Luînd part! în mod unanim la ale
situam pe ultimele locuri din Europa, voltarea producţiei agricole şi la treprinderi maşinile nu sînt folosite lichidarea elementelor de formalism gerile de la 3 februarie,. cetăţenii pa
In anii regimului democrat-popular iar producţia de maşini satisfăcea mai belşug. cum trebuie, materialele sînt cheltuite care mai există în organizarea con Poporul romîn ştie că garanţia cea triei noastre îşi vor manifesta adîncul
tara noastră a făcut ua-tnare .. sajt.. puţin de 5 la sută din nevoile interne. neeconomic, unii- muncitori şi unele sfătuirilor de producţie, participarea mai sigură a viitorului său o con lor ataşament pentru puterea popu
înainte. Acum 13 ani puterea politică Trusturile şi bancherii din Apus stăpî Cetăţeni şi cetăţene, cadre de conducere nu au calificarea activă a muncitorilor, tehnicienilor şi stituie prietenia şi alianţa frăţească lară, încrederea nezdruncinată în orîn-
şi economică se aflau în mîinile cla neau 92 la sută din industria noastră necesară. Inginerilor la discutarea problemelor cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte duirea democrat-populară. Alegerile de
selor exploatatoare, ţara se găsea într-o petroliferă, 95 la sută din industria Ţelul suprem al politicii partidului de producţie, a planurilor de măsuri ţări socialiste. deputaţi în Marea Adunare Naţională
stare de adîncă înapoiere politică, e- gazului şi electricităţii, 74 la sută din nostru este ridicarea neîntreruptă a • Ridicarea nivelului de trai este în tehnico-organizatorice, în aşa fel în întăresc şi mai mult unitatea .ntre
conomică şi culturală. Clasa munci industria metalurgică, 72 la sută din bune! stări materiale a poporului mîinile noastre. Nu este tot una dacă cît fiecare lucrător să-şi poată spune Discuţiile de la Moscova dintre de partid, guvern şi popor şi arată hotărî
toare şi ţărănimea muncitoare purtau industria chimică. muncitor aceeaşi maşină dă în fiecare schimb cuvîntul şi să poată contribui efectiv legaţiile guvernamentale .romînă şi rea oamenilor muncii de a contribui cu
greul jug al exploatării capitaliştilor produse în valoare de zece mii de la îmbunătăţirea activităţii econo sovietică, declaraţia comună din 3 toată energia şi capacitatea lor crea
şi moşierilor. Astăzi situaţia este ra După instaurarea regimului demo In anii primului plan cincinal sa lei sau de cinci mii de lei. Trebuie mice, la îndeplinirea şi depăşirea pla decembrie 1956, sprijinul material toare la făurirea societăţii noi, socia
dical schimbată. Burghezia şi moşie- crat-popular, partidul clasei munci lariul real al muncitorilor a crescut să învăţăm să gospodărim mai bine nului. Să dăm o justă orientare ti tehnic şi financiar pe care din nou liste.
rimea au fost alungate de la putere, toare a chemat masele cele mai largi cu 28 la sută, atît prin creşterea sa întreprinderile, să folosim mai bine neretului, îndrumîndu-1 spre ocupaţii ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilu Trăiască Partidul Muncitoresc Ro
fabricile, uzinele, băncile au intrat în ale poporului muncitor la luptă pentru lariului mediu> cît şi prin reducerea maşinile, materialele, timpul de lucru, legate direct de producţie, ca o mă strează relaţiile de frăţească colabo mîn, iniţiatorul şi organizatorul victo
stăpînirea poporului muncitor, pămîn- dezvoltarea forţelor de producţie ale preţului bunurilor de larg consum. suprafeţele de producţie. sură de prevenire şi combatere a rare şi ajutor reciproc existente între riilor noastre I
tul este al celor ce-1 muncesc. Pute ţării în industrie şi agricultură, în In anul 1956 s-au îmbunătăţit sala ţările noastre şi dovedeşte încă odată Trăiască scumpa noastră patrie, Re
rea se află în mîinile oamenilor mun vederea ridicării continue a nivelului riile mai multor categorii de munci Cetăţeni şi cetăţene, birocratismului. că ne putem sprijini în toate împre publica Populară Romînă 1
cii care îşi făuresc o viaţă nouă. Ori de viaţă al celor ce muncesc. tori ; s-au sporit salariile şi pensiile Lărgirea atribuţiilor sfaturilor popu jurările pe prietenia cu Uniunea So Trăiască victoria în alegeri a Fron
cît ar unelti cercurile imperialiste de mici, s-a acordat alocaţia de stat Cunoaşteţi din documentele Plena lare va trebui să ducă la participarea vietică şi celelalte ţări socialiste. tului Democraţiei Populare 1
dincolo şi de dincoace de ocean şi foş Statul democrat-popular a alocat pentru copii. rei din decembrie 1956 că pentru a mai mare a deputaţilor şi a oamenilor La muncă şi la luptă pentru înflo
tii capitalişti şi moşieri din slujba im multe mijloace materiale şi băneşti muncii în conducerea comunelor, ora Un eveniment important în politica rirea patriei, pentru viitorul fericit al
perialiştilor, nimeni nu mai poate în pentru a făuri o industrie socialistă In anul trecut sumele puse la dis înlătura (ot ceea ce frînează creşte şelor şi statului, la întărirea rolului partidului şi guvernului nostru este poporului nostru 1
toarce poporul romîn la starea de ro puternică. poziţie de stat pentru asigurări so rea producţiei de cereale-marfă, Co restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe
bie burghezo-moşierească. ciale au fost de peste 2 miliarde lei, mitetul Central a hotărît să se des şi autorităţii sfaturilor populare ca linie de stat şi de partid, cu Iugosla-
Independenţa economică a ţării, dez faţă de 658 milioane în 1949. Numă fiinţeze cotele obligatorii la majori organe alese ale puterii- de stat, răs
POPORUL MUNCITOR A DOVE voltarea economiei naţionale şi bună rul oamenilor muncii şi al copiilor tatea produselor agricole şi să dez punzătoare în faţa maselor populare. Scrisoarea către alegători
DIT CA ESTE CAPABIL' SA CON starea poporului pot fi asigurate nu trimişi anual Ia odihnă, pe cheltuiala a tovarăşului dr. Petru Groza
DUCĂ ŢARA PE DRUMUL PROPĂ mai dacă avem o bază tehnică înain statului, în staţiunile baineo-climateri- volte pe scara cea mai largă achizi Democraţia noastră socialistă este
ŞIRII ECONOMICE ŞI CULTURA tată, o industrie grea capabilă să va ce, a crescut de la 195 mii in 1919, ţiile. In urma acestei holărîri, rela democraţia cea mai largă, deoarece ea Dragi tovarăşi, mea mă obligă să privesc cu aceeaşi
LE, PE DRUMUL RIDICĂRII NIVE lorifice imensele bogăţii naturale ale la 450 mii în 1956. ţiile de schimb între oraş şi sal vor asigură şi garantează exercitarea Reîntors la locul meu de muncă
LULUI DE VIAŢA A CELOR CE ţării, să ridice venitul naţional, să fi aşezate pe baze comerciale, la li cu emoţia omului care în decursul răspundere sarcinile care mă aşteaptă
MUNCESC. sprijine temeinic propăşirea agricul In anii regimului democrat-popular, beră înţelegere, ceea ce va stimula drepturilor şi libertăţilor democratice multor ani care s-au scurs a . ocupat
turii şi industriei uşoare şi alimentare. milioanelor de oameni ai muncii le-au într-o măsură mai mare interesul ţă de către toţi cetăţenii, participarea la acest loc cu tot mai multă dragoste în cazul cînd candidatura mea va fi
Să luăm, de pildă, chiar raionul „23 Duşmanii regimului au luat în derî- fost larg deschise porţile spre învă- rănimii de a spori producţia agricolă- conducerea statului a maselor de oa pentru sarcinile legate de el, chiar
August" din Capitală. Cunoaşteţi bine dere eforturile eroicei clase muncitoare ţămînt şi cultură. Trista moştenire a marfă şi va întări mai departe alianţa meni ai muncii de la oraşe şi sate. dacă aceste sarcini uneori au pus confirmată în ziua alegerilor de că
cum arăta cartierul înainte de elibe şi prevesteau eşecul operei de indus trecutului — analfabetismul — este între clasa muncitoare şi ţărănimea la probă toată capacitatea lui, vă
rare. Aici se găseau o mare uzină me trializare a ţării. Dar clasa muncitoare, aproape lichidată. Incepînd din anul muncitoare. Este o sarcină de mare Statul democrat-popular nu va în trimit acest mesaj pe calea scrisu tre încrederea alegătorilor. Această în
talurgică, o fabrică de ciment, o fa în alianţă cu ţărănimea muncitoare, cu şcolar 1955/1956, învăţămîntul de 7 răspundere de a acorda un sprijin gădui însă ca duşmanii socialismului lui, fiind reţinut fără voia mea de
brică textilă şi alte cîteva întreprin participarea activă a aproape totalităţii ani a devenit general şi obligatoriu temeinic ţărănimii ca ea să producă să folosească libertăţile democratice regimul medical care deocamdată mai credere este un lucru scump pe care
deri. Toate erau proprietatea capita intelectualilor, sub conducerea parti la oraşe, centre muncitoreşti, reşe cantităţi cît mai mari de cereale şi împotriva cuceririlor socialiste ale stăruieşte. Timpul cît am absentat
liştilor. In aceste fabrici trudeau din dului, a arătat că poate să creeze, să dinţe de raioane şi în majoritatea alte produse agricole, să vîndă. sta poporului muncitor. Cei care urmă mi-a părut foarte îndelungat. Regre îl preţuiesc din adîncul conştiinţei
zori şi pînă în noapte, pentru salarii dezvolte şi să gospodărească o pu comunelor. tului sau pe piaţă cantităţi cît mai resc să tulbure munca paşnică a po tul persistă pentru aceeaşi restrîngere
de mizerie, mii de muncitori. In jurul ternică economie naţională. mari, ca astfel piaţa să fie din abun porului, să ridice mîna împotriva a activităţii mele. mele, ea mi-a dat tăria în activitatea
fabricilor, oamenii trăiau în căsuţe pă- Amintind realizările obţinute, par denţă aprovizionată. orinduirii democrat-populare, vor ,fi
răginite şi bordeie fără lumină electri Politica partidului de industrializare tidul nostru arată în mod deschis loviţi fără cruţare de forţa statului Dar în primul rînd regret că de mea de pînă acum, mi-a împrumutat
că, fără pavaj, fără apă, fără canali socialistă s-a dovedit justă, corespun poporului muncitor că există încă In interesul dezvoltării schimbului popular, stat al oamenilor muncii. data aceasta nu voi avea bucuria pe
zare. Acum faţa cartierului este schim zătoare intereselor fundamentale ale numeroase greutăţi şi lipsuri şi că de mărfuri între oraş şi sat, trebuie Libertăţile democratice sînt un bun care mi-au prilejuit-o întotdeanua în- noi şi noi forţe la diverse cotituri de
bată. Fabricile şi uzinele, devenite ţării şi ale poporului. Oricît ar fi de nivelul de trai a crescut într-o mă să sporim cantităţile de mărfuri in sfînt şi de neatins al poporului mun tiţnirile cu cetăţenii, vechi prieteni din
bunuri ale poporului, sînt de nerecu neplăcut domnilor capitalişti fugiţi sură mai mică decît era prevăzut. dustriale trimise la sate. citor. vremuri de luptă şi frămîntări, şi c.u după 23 August 1944, în decursul
noscut ; s-au construit noi hale, s-au peste hotare şi trusturilor imperialiste, tovarăşii care mi-au făcut cinstea să
reconstruit halele existente, au fost avem de acum o puternică industrie O deosebită însemnătate pentru Partidul şi guvernul acordă o în Cetăţeni şi cetăţene, mă propună candidat în alegerile din luptei şi muncii noastre comune pen
aduse noi maşini moderne. grea, avem o puternică bază materială realizarea politicii partidului şi gu semnătate deosebită mobilizării tutu Pentru realizarea planurilor sale de 3 februarie a. c. pentru Marea Adu
pentru a valorifica, în folosul poporu vernului de îmbunătăţire sistematică ror oamenilor muncii pentru realizarea construcţie economică şi culturală, nare Naţională. tru construirea unei noi orînduiri în
Odată cu înflorirea industrială a lui, petrolul, gazele naturale, quarţiful, a condiţiilor de viaţă ale poporului sarcinii trasate de Congresul al Il-lea poporul romîn are nevoie de pace.
raionului, s-a schimbat şi felul de metalele rare, sărurile şi celelalte bo are lupta pentru înfăptuirea hotărîri- al partidului cu privire la sporirea Activitatea desfăşurată de delega Părerea mea de rău este legată de patria noastră. Vă adresez rîndurile
viaţă al oamenilor. In locul maidane găţii ale solului şi subsolului. La sfîr- lor Plenarei din decembrie 1956 a considerabilă a producţiei agricole. în ţia R. P. Romîne la O.N.U. este o asemenea de faptul că nu pot să mă
lor pline de gunoaie a apărut uri car şitul anului 1956 producţia industrială C.C. al P.M.R. Plenara a arătat că deplinirea acestei sarcini revine, desi manifestare concretă a ataşamentului prezint alegătorilor în circumscripţia de faţă vouă, acelor tovarăşi care
tier nou, s-au construit blocuri cu mai a ţării a fost de peste 3 ori mai mare producţia agricolă şi a bunurilor de gur, în primul rînd, oamenilor muncii sincer al guvernului şi al poporu Atelierelor C. F. R. „16 Februarie“-
multe etaje. ca în 1938 .Energia electrică ce se pro larg consum a rămas în urma dez din agricultură. Dar ca să obţinem o lui romîn pentru cauza întăririi păcii Cluj, pentru care comisia electorală a aveţi în primul rînd răspunderea can
ducea în 1938 într-un an întreg se voltării industriale) şi aceasta creează producţie anuală de cel puţin 15 mi stabilit că sînt candidat valabil.
Cetăţenii cartierului se mîndresc cu produce în prezent în trei luni de zile ; greutăţi în aprovizionarea oamenilor lioane tone cereale şi sporuri însem şi colaborării internaţionale. didaturii mele, cu rugămintea ca sa
importanta arteră de circulaţie con minereul de fier •— în 84 de z ile ; oţe muncii şi în îmbunătăţirea nivelului nate de producţie la celelalte culturi, In ultimul timp cercurile imperia Această candidatură — ca şi altă
struită în ultimii ani — Bulevardul lul — în trei lu n i; gazul metan — în de trai. Trebuie să ţinem seama că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din dată —- constituie o mare satisfacţie transmiteţi şi alegătorilor acestei cir
Muncii — cu parcul şi complexul 28 de z ile ; faţă de anul 1938, producţia populaţia oraşelor s-a dublat aproape industrie au datoria să asigure meca liste din Apus şi-au intensificat acţiu pentru mine, fiind legat din trecut de
sportiv „23 August" construit pe locul de energie electrică a fost în 1956 în anii puterii populare, iar consumul nizarea producţiei agricole şi sporirea nile agresive şi au provocat o simţi aceste locuri unde am trăit frămîntări cumscripţii sentimentele şi gîndurile
unde odinioară erau gropi şi bălării. de 4,2 ori mai mare, producţia de căr propriu de cereale al ţărănimii a însemnată a producţiei de' îngrăşă toare agravare a situaţiei internaţio şi zbuciume împreună cu mulţi din
S-au construit şcoli noi la Dobroeşti, bune de 2,3 ori mai mare, producţia crescut aproape de 4 ori, ca urmare minte chimice. tre dv. în timp de multe decenii, în- mele, în speranţa că după ce îmi voi
în cartieri1’ Căţelu, în Ostrov şi în de fontă de 4,3 ori mai mare. a faptului că ţărănimea trăieşte a- nale. Agresiunea anglo-franco-isra- cepînd din anii 1918— 1919, cînd am
alte locuri şi s-au lărgit localurile stăzi mult mai bine ca înainte. In condiţiile înlocuirii sistemului de eliană împotrivi Egiptului, amestecul luat primul contact, în cadrul vechi putea relua integral activitatea v | voi
de şcoli existente, s-a înmulţit numă La sfîrşitul celui de-al doilea război cote obligatorii prin dezvoltarea achi provocator âl cercurilor imperialiste lor ateliere, cu generaţia ceferiştilor
rul paturilor la unităţile sanitare, se mondial producţia de petrol a ţării Plenara a hotărît ca în perioada ziţiilor la liberă înţelegere, creşte în Ungaria cît şi acţiunea Statelor de atunci, de care mă leagă aminti vedea totuşi, întrunindu-ne împreună
construiesc o policlinică şi un spital scăzuse pînă la 4 milioane tone anual. care urmează, continuindu-se dezvol foarte mult importanţa sectorului so- Unite ale Americii de subjugare a ţă rile acelor vremuri şi vechea priete
nou la uzinele „23 August". Astăzi industria noastră petroliferă tarea cu precădere a industriei grele, cilist din agricultură în sporirea pro rilor din Orientul apropiat şi mijlociu sau cercetîndu-vă inopinat ca şi altă
produce anual 11 milioane tone ţiţei. să punem în centrul atenţiei noastre sub firma aşa-zisei „doctrine Eisenho nie cu mulţi dintre ei.
Desigur că mai există multe greu sarcina dezvoltării sistematice a agri ducţiei agricole-marfă şi constituirea wer" sînt manifestări îngrijorătoare dată pe mulţi pe la vetrele voastre.-
tăţi şi lipsuri, multe probleme nere O mare realizare a regimului nostru culturii, a industriei producătoare de fondului central al statului. Să spriji ale cercurilor agresive de a tîrî lumea Răspunderea pe care şi-au asuma
zolvate. In adunările cetăţeneşti din democrat-popular o constituie făuri bunuri de consum şi a construcţiilor nim gospodăriile agricole colective, într-un nou război. Totodată, aceste Cauza pentru care luptăm este cu
cadrul campaniei electorale, oamenii rea unei industrii proprii de construc de locuinţe, concentrînd în aceste ra cooperativele agricole de producţie şi cercuri imperialiste desfăşoară o in t-o cei care au propus candidatura
muncii din cartier au arătat necesi ţii de maşini. Gu ajutorul acestei in muri mijloace materiale şi financiare întovărăşirile, astfel încît ele să aibă tensă activitate subversivă împotriva noscută tuturor oamenilor şi bunilor
tatea de a se lărgi acţiunile de gos dustrii se lărgeşte şi se modernizează mult mai mari decit pînă acum. producţii bogate şi mari surplusuri de ţărilor socialiste încercînd să semene
produse agricole pe care să le vîndă discordie şi să submineze unitatea la patrioţi care iubesc ţara noastră şi
continuu baza tehnică a tuturor ramu In vederea ridicării nivelului de pe piaţă şi mai ales organizaţiilor co gărului socialist.
trai al oamenilor muncii, Plenara din merciale de stat. .Sarcina principală pacea. Programul de activitate poli
de constituire a fondului central de In întreaga lume cresc însă forţele
stat revine gospodăriilor agricole de populare dornice de pace. Ele au de tică, economică şi socială a Frontu
stat care trebuie să devină în anii ur terminat prăbuşirea acţiunilor aventu
mători mari producătoare de cereale; riste ale imperialiştilor în Egipt, în lui Democraţiei Populare. în cadrele
în anul 1960 gospodăriile de stat tre Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Miş
căruia am fost propus candidat, s-a
carea de eliberare naţională din ţările
dat publicităţii cu toate amănuntele
şi el se discută de-a lungul şi de-a
latul ţării. Scrisoarea de faţă nu cu
prinde acest program, avînd singu
rul scop de a v | ruga, dragi tova
răşi, să justificaţi în faţa alegători
lor absenţa mea ne voită de pe te
renul de luptă electorală — care se
desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi
pe care cu adine regret în suflet sînt
constrîns sa o urmăresc de data acea
sta numai de la masa mea de lucru.
Cu dragoste şi tovărăşesc salut pen
tru toţi, DR. PETRU GROZA
