Page 51 - 1957-02

'• •. ¦ i .. • ..

Toată atenţia cererilor Să asigurăm realizarea planului ----yc Importante propuneri ale U.R.S.S.

oamenilor muncii de contractări la sfecla de zahăr! pentru asigurarea păcii şi securităţii

Numeroşi oameni ai muncii se a- în cel mult 10 zile ; iar sfatul popu­ Sfecla de zahăr este una- din Sarcini de mare Importanţă Becheş din agenţia Aîba-Iulia, în Orientul Apropiat şi Mijlociu

dresează cu încredere sfaturilor lar este obligat să înştiinţeze în scris principalele plante tehnice care revin în această perioadă orga­ din 20 ha. cît este planifioat să
a început să se cultive de cîţiva nelor contractante oare trebuie contracteze în satele Bărăbanţ
populare şi cadrelor cu munci de pe cei în cauză despre măsurile şl Nota guvernului sovietic adresată guvernului S.U.A.
răspundere atunci cînd au făcut pro­ hotărîrile luate.
să muncească cu eforturi sporite şi Miceşti, •(oare intră în raza sa
puneri pentru îmbunătăţirea muncii Un alt aspect negativ este acela ani la noi în regiune. Ea asigu­ pentru realizarea planului de MOSCOVA (Agerpres). — TASS Nu putem să nu ne dăm seama că
ră industriei materia primă ne­ contractări. Paralel cu această de activitate), a încheiat con­ transmite : înfăptuirea acestei politici, neţinîndu-
într-un sector sau altul, cînd con­ că unii salariaţi ai sfatului popular cesară fabricării zahărului. Da­ muncă trebuie să fie larg popu­ tracte numai pentru două hecta­ se seama de O.N.U., ar duce la o ncuâ
torită atenţiei deosebite ce se a- larizate rezultatele obţinute de re. Nici în satul Totoi (agent La 11 februarie, D. T. Şepilov mi­ agravare periculoasă a situaţiei în a-
stată lipsuri, sau au de rezolvat u- în competenţa cărora cade rezolva­ cordă extinderii acestei culturi cei mai buni cultivatori şi mai Zaharie Filipescu) nu s-a înche­ nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., ceasiă regiune, care foarte recent a
şi avantajelor acordate producă­ cu seamă avantajele acelora oa­ iat nici un contract. Slab a a primit pe Ch. Bohlen, ambasadorul fost arena operaţiunilor militare provo­
nele probleme personale. Ei lac a- rea diferitelor cereri, atunci cînd sînt ( torilor agricoli, suprafeţele cul­ re au încheiat contracte pe ter­ muncit şi Panaschiva Hălălaie, S.U.A., în U.R.S.S., şi i-a remis ur­ cate de agresiunea împotriva Egiptu­
tivate cu sfeclă de zahăr au men lung. Cu cît aceste fapte din agenţia Vinţu de Jos, care mătoarea notă adresată de guvernul lui, şi ar pune în primejdie cauza pă­
cest lucru fie trimiţînd srisorl sau căutaţi de către cetăţeni, pentru a ) crescut mult. vor fi mai bine cunoscute, cu în satele Şeuşa şi Limba nu a sovietic guvernului S.U .A .: cii în întreaga lume.
atît mai mult va creşte interesul încheiat nici un contract ,iar în
cereri, fie venind personal Ia condu­ II se da un răspuns sau altul, sînt ' In regiunea noastră, datorită ţăranilor muncitori pentru culti­ satul Ciugud din 10 ha. a con­ „Ministerul Afacerilor Externe al Planurile menţionate nu înseamnă
sprijinului tehnic dat de organe­ varea acestei preţioase plante tractat numai 3 ha. Uniunii Republicilor Sovietice Socia­ altceva decît continuarea politicii creă­
cătorii sfaturilor populare respective. de negăsit. In cele mai dese cazuri le competente, a măsurilor luate tehnice. Procedînd în acest fel, liste asigură de respectul său amba­ rii de blocuri militare agresive închi­
la timp pentru ajutorarea culti­ planul de contractare la sfecla In sectorul Alba Iul ia (şef de sada Statelor Unite ale Americii şi se de tipul NATO, SEATO şi pactului
Cu acest prilej, oamenii muncii fac cetăţenii primesc unul din aceste răs­ vatorilor în lupta contra dăună­ de zahăr pe anul 1957 se va în­ seotor Iuliu Pop) pînă la data din însărcinarea guvernului sovietic de ia Bagdad, şl ridicarea de bariere
torilor, precum şi ca rezultat al deplini mai repede. Este demn are onoarea să comunice următoa­ economice şi politice artificiale care
propuneri preţioase pentru îmbună­ punsuri : „tovarăşii sînt plecaţi: pe te­ îndrumării de către organele de de urmat în această privinţă e- de 7 februarie, planul de con­ rele: împiedică legăturile normale dintre
partid, numeroase gospodării co­ xemplul organelor contractante tractări la sfecla de zahăr s-a "itate.
tăţirea muncii, iau ren" sau „tovarăşii lective, întovărăşiri agricole, a- din Sebeş (şef de sector Traian realizat numai în proporţie de Ca urmare a eforturilor popoarelor
sociaţii şi producători indivi­ Muntean), care au încheiat pînă 39%, iar în sectorul Haţeg s-a iubitoare de pace, sprijinite de Orga­ La baza politicii externe a Uniunii
atitudine împotri­ sînt ocupaţi". Nu duali, aplicînd metodele agro­ în ziua de 7 februarie contracte realizat numai 22%. De acest nizaţia Naţiunilor Unite, au fost li­ Sovietice stă principiul coexistenţei
tehnice la însămînţarea şi în­ pentru o suprafaţă de 200 ha. lucru sînt vinovate şi organele chidate acţiunile agresive împotriva paşnice a statelor, independent de deo­
va abuzurilor, ile­ rareori, aceste răs­ treţinerea culturilor, au obţinut Cele mai bune rezultate le-au comitetelor executive ale sfatu­ Egiptului, s-au creat o situaţie favo­ sebirile dintre orînduirea lor socială şl
recolte bogate. De pildă, gospo­ obţinut agenţii de cultură loan rilor populare comunale, deoare­ rabilă şi posibilităţi reale pentru asi­ de stat. Se ştie că stabilind relaţii de
galităţilor, demască punsuri sînt înso­ dăria colectivă din Sîntandrei a Cornea din agenţia Gîrbova şi ce au sprijinit într-o măsură in­ gurarea păcii, precum şl pentru rezol­ prietenie cu ţările arabe, Uniunea So­
realizat anul trecut o producţie Nicolae Turean din agenţia Dna- suficientă organele contractante varea problemelor internaţionale în vietică nu numai că nu a urmărit ni­
uneltirile duşmanu­ ţite şi de îndemnul: medie de 32.000 kg. la ha. Li- şov, care şi-au depăşit planul de să-şi realizeze planul. Sfatul regiunea Orientului Apropiat şi Mijlo­ ciodată înrăutăţirea relaţiilor acestor
vrînd statului întreaga cantita­ contractare cu 11 ha. şi respec­ popular din Călan, unde din 23 ţări cu celelalte mari puteri, ci dimpo­
lui de clasă, ele­ „Mai treceţi pe te rezultată de pe 4,30 ha., co­ tiv 2 ha. Pînă în prezent, planul ha. s-au contractat numai 7 ha. ciu. trivă s-a pronunţat pentru necesitatea
lectiviştii au primit în afară de de contractări la sfecla de zahăr şi cele din Stnemţ şi Sîntimbru, Lichidarea focarului de război în a- unei largi colaborări internaţionale, s-a
mentele necinstite, aici şi cred că ce­ celelalte drepturi stabilite prin pe regiune s-a realizat în pro­ au neglijat aproape complect, a- pronunţat pentru necesitatea asigură­
hotărîrea guvernului, 1.203 kg. porţie de 65%. ceastă muncă importantă. ceaslă regiune a creat premizele pen­ rii unei păci trainice şi a creării unei
birocratismul, ri­ rerea se va rezol­ zahăr şi suma de peste 30.000 tru întărirea independenţei naţionale, a atmosfere de încredere în regiunea O-
lei. Gospodăria colectivă „Ilie Dacă toţi agenţii de cultură Organele de partid şi de stat suveranităţii de stat şi pentru dezvol­ rientului Apropiat şi Mijlociu.
sipa, lipsa de grijă faţă de avutul va“. Ce ar putea spune tov. losif Pintilie“ din Daia Romînă a ob­ ar fi muncit cu mai mult simţ trebuie să acorde organelor con­ tarea economică nu numai a Egiptu­
ţinut în anul trecut 1.460 kg. să- de răspundere şi ar fi acordat tractante un sprijin susţinut şi lui, ci şi a tuturor ţărilor din Orien­ Uniunea Sovietică nu are şi nu tin­
obştesc etc. Şendruţ, şeful secţiei agricole, dacă ^ mînţă de sfeclă de zahăr la hec­ o mai mare atenţie contractări­ permanent în munca de încheie­ tul Apropiat şi AAijlociu, şi a deschis de să aibe baze militare şi nici un fel
tar, realizînd un venit de 11.680 lor, se putea realiza mult mai re a contractelor şi să populari­ de asemenea calea spre o largă colabo­ de concesiuni în ţările Orientului A-
Dar cu toată importanţa pe care o ar fl pus în situaţia cetăţenei Susana lei de pe un ha. cultivat cu bu­ mult. Agentul de cultură Simion zeze în rîndul ţăranilor munci­ rare a ţărilor din această regiune cu propiat şi Mijlociu în scopul de ă
taşi. Ga urmare acestui fapt, în Jude, oare are în raza sa de ac­ tori importanţa cultivării acestei toate ţările pe baza principiilor re­ obţine profituri, nu tinde să obţină nici
prezintă aceste cereri ele sînl totu­ Haneş, pe care a purtat-o pe drumuri tivitate satele Nălaţ-Vad şi Reia, plante. Ele trebuie să îndemne laţiilor de egalitate în drepturi dintre un fei de privilegii în această regiune,
acest an, va cultiva 10 ha. bu­ raionul Haţeg, pînă la data de pe producători să încheie cît mai state, formulate îndeosebi în hotărîrile întrucît toate acestea sînt incompatibile
şi neglijate de unele sfaturi popula­ timp de o săptămînă pentru a-i re­ 7 februarie, n-a încheiat nici un multe contracte pe termen lung conferinţei de Ia Bandung. cu principiile politicii externe sovietice.
taşi anul II şi 8 ha. cu butaşi a- contract, iar agentul Gheorghe
re. De o asemenea atitudine de ne­ zolva cererea privind stabilirea cotei şi să aplice metodele agrotehni­ Popoarele iubitoare de pace aştep­ Uniunea Sovietică este vital intere­
nul I, urmînd ca în anul viitor ce în vederea ridicării continue tau pe bună dreptate ca de acum îna­ sată ca în regiunea Orientului Apro­
glijenţă faţă de cererile şi sezisările de carne ? Credem că nu i-ar conveni a producţiei la hectar. inte pacea în Orientul Apropiat şl piat şi Mijlociu situată în imediata a-
să mărească suprafaţa la 24 ha. Mijlociu să poată fl menţinută şi con­ propiere de frontierele ei, să fie pace.
oamenilor muncii, dă dovadă şi sfa­ acest lucru. Nu le-ar conveni proba­ S. B. solidată, că se va pune capăt politicii Ea este interesată în mod sincer în
amestecului străin în treburile interne întărirea independenţei naţionale a
tul popular al oraşului Deva. Aici, bil nici tovarăşilor loan Bordan, şe­ ale ţărilor din această regiune, că su­
veranitatea şi independenţa ţărilor din
deşi există un birou care trebuie să ful secţiei secretariat şi Cornelia Pe-

se ocupe de rezolvarea cererilor oa­ trîc, care obişnuiesc să dea cetăţe­ [p atenţia cultivatorilor de legume şi zarzavaturi

menilor muncii, totuşi sîn't cereri nilor răspunsurile amintite mai sus Orientul Apropiat şi Mijlociu va fi ţărilor din această regiune şi în înflo­
care de luni de zile stau prin birou­ şi să tărăgăneze repartizarea cererilor respectată în mod sincer şi că ţărilor rirea lor economică.
rile diferiţilor şefi de secţii negăsin- Înregistrate. din această regiune, îndeosebi Egiptului
— victima agresiunii, li se va acorda După părerea guvernului sovietic,
du-şi rezolvarea nici în momentul de Oamenii muncii se adresează cu un ajutor economic dezinteresat. menţinerea păcii în Orientul Apropiat
faţă. încredere sfatului popular. De aceea, şi Mijlociu este o condiţie necesară nu
Or, perioada slăbirii situaţiei încor­ numai pentru dezvoltarea ţărilor din
Spre exemplu, cererea cetăţeanului este necesar ca cererile să fie urmate date în această regiune s-a dovedit Orientul Apropiat şi Mijlociu, ci, aşa
Iovu Munteanu, înregistrată sub nr. de măsuri practice. Fiecare lucrător din păcate scurtă şi speranţele po­ cum au arătat evenimentele din ulti­
154 datează încă din 28 septembrie din sfatul popular al oraşului Deva poarelor nu au fost justificate. mul timp, şi pentru asigurarea prospe­
1956, iar cererea locuitorului Paşcău are datoria să se ocupe cu toată a- rităţii economice a multor alte ţări.
Tosia, de pe strada Lenin nr. 8, este tenţia, cu dragoste şi răspundere de Ca urmare a acţiunilor unilaterale
înregistrată sub nr. 180 din 22 noiem­ rezolvarea cererilor oamenilor muncii. din partea unor puteri, în ultima vre­ Necesitatea întăririi păcii şi a secu­
brie I 'o8. De asemenea, condu'-«rea Munca de rezolvare a cererilor tre­ me situaţia din Orientul Apropiat şi rităţii în Orientul Apropiat şi Mijlociu
Mijlociu s-a agravat din nou în mod cere o largă dezvoltare a legăturilor
buie dusă în mod bine gîndit şl cu
întreprinderii de transporturi co­

perseverenţă.
merciale, a făcut o cerere către sfatul
popoular pcnlru a i se repartiza un Comitetul, executiv al sfatului popu­

lar şi îndeosebi tov. loan Henţiu
local drept garaj, unde să-şi staţio­

preşedintele, trebuie să examineze în
neze maşinile. Această cerere este

mod periodic problemele ridicate în
făcută încă din luna aprilie a anu­ cererile şi sezisările oamenilor mun­

lui 1056. Dar din lipsa de interes a cii şi să ie sintetizeze pentru ca pe Despre tratarea şi dezinfectarea seminţelor şi a răsadniţelor
sfatului popular, ea nu a fost rezol­ baza lor să poată lua măsuri şi ho-
vată nici pînă în prezent, ajungîn- tărîri cu valabilitate generală. Se im­ In scopul unei mai bune apro- m. p. de răsadniţă, se foloseşte >ca
du-se pînă acolo ca muncitorii de la pune de asemenea să se exercite şi vizonări a populaţiei cu legume 15-18 litri soluţie.
I.T.C. Bă vină în grupuri la sfatul un control sistematic asupra modu­ şi zarzavaturi, este necesar să ca
se pună un deosebit accent pe După ce a fost stropită în­
popular pentru a cere rezolvarea a- lui cum organele din subordine se măsurile ce trebuie luate pentru treaga suprafaţă, pămîntul se a- L cL o
prevenirea şi combaterea dău­ coperă cu rogojini şi saci, pen­
cestei situaţii. Insă de fiecare dată, ocupă de rezolvarea cererilor oameni­ nătorilor şi bolilor la legume. tru ca vaporii produşi prin eva­ Felul seminţei ca <u «a
Pentru a se obţine producţii spo­ porarea formalinii să pătrundă
au primit răspunsul: „Mai aşteptaţi" lor muncii. Cei care se fac vinovaţi rite şi de calitate, vor trebui a- bine în pămînt. Tratarea cu for­ Roşii ~ca <D >ca >aca.
sau „încercaţi peste cîteva zile“. Şi de nerezolvarea Ia timp a cererilor malină se face cu cel puţin 15 Ardei, vinete, 15 >ca
pe lîngă muncitori aşteaptă şi ma­ sau cei care fac greutăţi cetăţenilor ca u. <5 o
şinile în zăpadă şi ploi. ce fac cereri sau sezisări, trebuie să
fie sancţionaţi conform legilor în vi­ ( J bjO > T3

50 10 minute

Aceste cereri şi multe altele ca cele goare. plicate o serie de măsuri pre­ zile înainte de însămînţiare sau
ventive şi de combatere a dife­ de răsădire. In intervalul de la
înregistrate la numerele 4, 6, 7 şi 9 Sfatul popular al oraşului Deva, riţilor dăunători şi a bolilor ca­ bratape şi pînă la însămînţare, castraveţi, pepeni 50 15 „ serios. Această agravare este provoca­ politice, economice şi culturale dintre
din luna ianuarie 1957, nu au fost este obligat să studieze cu atenţie ce­ Morcov, pătrunjel, 50 15 „ tă în primul rînd de faptul că există toate ţările, îndeosebi a acţiunilor co­
păstîrnac intenţii de a se folosi în mod unilate­ mune a marilor puteri care poartă

încă examinate deşi hotărîrea Consi­ rinţele oamenilor muncii, să aibă o re atacă culturile de legume. pămîntul va fi afinat de mai Ceapă 80--10 0 10 „ ral fără consimţămîntul Organizaţiei principala răspundere pentru menţine­

liului de Miniştri din 1953 prevede atitudine mai atentă, plină de grijă Una din cele mai principale mă­ multe ori pentru a nu stînjeni Naţiunilor Unite forţele armate ale u- rea păcii, acţiuni corespunzătoare Car­

că Ia reşedinţele de oraşe, cererile faţă de problemele ce frămîntă ma­ suri este dezinfectarea pămîntu- germinaţia seminţelor. După tratare, seminţele se nei mari puteri în Orientul Apropiat tei O.N.U.
oamenilor muncii trebuie rezolvate sele. lui din răsadniţe. Tocurile, geamurile, răsadni­ şi Mijlociu, la aprecierea ei pentru a- Guvernul sovietic consideră că prin
spală bine ou apă rece, iar du­ mestecul în treburile interne ale aces­
Pentru dezinfectarea pămîntu- ţelor, uneltele de lucru, se vor pă aceea se pun la svîntat la tei regiuni. Se are în vedere de ase­ eforturile comune ale marilor puteri —
lui, se foloseşte sulfatul de cu­ dezinfecta în mod obligatoriu umbră. menea acordarea aşa-numitului ajutor U.R.S.S., S.U.A., Anglia şi Franţa —
pru (piatră vînătă) şi formali- membri permanenţi ai Consiliului de

no te Q M H IB A L K na. Sulfatul de cupru se foloseş­ prin spălare cu apă clocotită în Tratarea chimică economic ţărilor din Orientul Apropiat Securitate al O.N.U., s-ar putea asi­
te sub formă de soluţie între- care se dizolvă sodă de rufe (1 şi Mijlociu, impunînd drept condiţie ca gura o pace îndelungată şi trainică în
din oraşul H U N E D O A R A buinţîndu-se 500 grame la 100 kg. sodă la 10 litri apă) sau cu pe cale uscată aceste ţări să renunţe la orice legă­ această regiune, dacă toate marile
litri apă. Pentru dezinfectarea turi cu anumite state membre ale Or­ puteri menţionate mai sus şi-ar înte­
Teatrul muncitoresc al side- Şedinţele cercului sînt bilunare fiecărui m. p. de răsadniţe, se soluţie de piatră vînătă (0,5 kg. Seminţele de legume vor fi ganizaţiei Naţiunilor Unite, adică să meia relaţiile cu ţările din Orientul A-
rurgiştilor hunedoreni va pre­ şi în cadrul lor se citesc şi se foloseşte 5-6 litri soluţie. De­ piatră vînătă la 10 litri apă. prăfuite cu produse chimice (a- accepte condiţiile politice ale acestui propiat şi Mijlociu pe principiile gene­
zenta la sfîrşitul lunii februarie discută lucrările literare — ver­ bavit sau germisan în cantitate „ajutor", incompatibile cu demnitatea rale ale politicii neamestecului în tre­
suri, proză, scenete, traduceri zinfectarea trebuie făcută nu­ $ de 3 grame la 1 kg. de sămîn- şi suveranitatea acestor ţări, cu înaltele burile lor interne şi ale respecV li inde-?*
premierele a două piese „Titanic mai cu 2-3 zile înainte de însă- ţă). Tratarea se face într-un bor­ principii ale O.N.U.
Vals“ de Tudor Muşatescu şi etc. — prezentate de membrii Tratarea seminţelor can de sticlă, oare se umple, trei (Conlinuare în pag. 4-a)
de legume

„Nota zero la purtare“ de Vir- săi. Cercul literar „Flacăra“ a mînţare sau de răsărire. Tratarea chimică pe cale ume­ sferturi cu sămînţă, iar după a- ¦<?>* <fţ>
ceea se adaugă substanţa chi­
gil Stoenescu şi Octavian Savu. evidenţiat pînă acum mulţi tineri Soluţia de formaliuă se pre­ dă se face în felul următor: se mică. Borcanul se închide şi se
Repetiţile au loc sub conducerea pară în felul următor: se pune dizolvă piatra vînătă în apă cal­ scutură timp de 5-6 minute. Pe
tovarăşilor C. Timofte şi Domni­ talentaţi, printre care tov. Horia cîte 2 litri formali nă 40%, la dă apoi se răceşte. La 1 kg. să- oale uscată se pot trata semin­
ţa Roşu. Vasiloni, maistru la uzina cocso- 100 litri apă. Pămîntul din ră­ mînţă se foloseşte 2-3 litri so­ ţele de roşii, castraveţi, vinete,
chimică, Dorina Alexandrescu, sadniţe trebuie udat cu această luţie. pepeni verzi ş> galbeni, morco­
laborantă, Ion Drăgănescu, Ion
Gheorgbiţoiu, Sfeteu Adonis, Concentrarea soluţiei şi dura­
soluţie pînă se umezeşte pe o a- ta tnatării sînt indicate în tabe­ vi, păstîrnac şi pătrunjel.
De curând activează în Hune­ Sabin Selegea şi alţii,

doara cercul literar „Flacăra“. M. ENESCU dîncjme de 15-25 cm. Pentru un lul de mai jos: ing. GH. SONOHAT

<j>o *^» -Oo y O- •

ENTUZIASM fost puse în repetiţie cîntece oa­ imposibil. Şi în Tîmpa, o bună
re exprimau bucuria muncii în parte din membrii activi ai for­
->/— ./ f— ' f—'r'' r~>/—'. comun, a fost pregătită piesa maţiunilor artistice lucrează în
„Răfuiala“, iar brigada a creat alte localităţi, dar, cu toate a-
Satul Tîmpa nu e mare. El se Odată cu zilele eliberării în­ drul căminului cultural din Tîm­ texte cu caracter local oe oglin­ cestea, ei vin cu regularitate la leţ“. După un timp, uşa se des­ seară însă .ca să nu fie prezen­
impune însă vizitatorului chiar să, viaţa a luat şi aici un alt pa activează intens un ansam­ deau fie şovăielile unora, fie în­ repetiţii. Şi în Tîmpa, tinerii şi chide şi cei aşteptaţi încep să tă la cămin. Aşa fac de altfel
de la prima vedere: oasele în­ curs. Oamenii, eliberaţi de sta­ blu coral alcătuit din 80 de per­ cercările chiaburilor de a dis­ tinerele se căsătoresc, dar, a- sosească. Iată, chiar acum intră toţi studenţii din Tîmpa.
grijite, cele mai multe ridicate rea de asuprire şi neputinţă în soane, o brigadă artistică de a- credita şi compromite ideia co­ ceasta nu constituie nicidecum tovarăşul Părău Robjnson cu
în ultimii doi sau trei ani, ogră­ oare s-au zbătut atîta amar de gitaţie, o echipă de dansuri, al­ lectivizării, In a.cest fel, activi­ un motiv să o rupă cu activita­ soţia şi copilul. In urma lor îşi Vreţi să cunoaşteţi şi pe cei mai
zile rînduite cu un ales simţ timp, au început să-şi zidească cătuită din tineri, o echipă de tatea culturală s-a desfăşurat vi­ tea culturală. face apari ţia Lei ia Simu şi Mi­ în vîrstă dintre „artişti“? Lată,
gospodăresc dovedesc hărnicia inimoşi noile rosturi. In oameni dansuri, alcătuită din vîrstnici, guros şi hotărât. Rezultatele, du­ ron Munteanu. Acesta din urmă chiar acum intră în sală Vasile
oamenilor de aici şi bunăstarea exista' elan, voinţă, conştiinţa o echipă de teatru şi o formaţiu­ pă cum era şi firesc, n-au întîr- Dar, cum se explică oare că cu toate că lucrează la Hune­ Simion, care a atins vîrsta de
de care se bucură. necesităţii înfăptuirii unor lu­ ne instrumentală. ziat, şi primii oare au pus capăt aici situaţia este aşa? Cum se doara, e căsătorit şi are doi 52 de ani, iar în urma lui depu­
cruri noi oare să-i lumineze şi tărăgănării, oare au pornit pe deosebeşte situaţia din alte păr­ copii, e totuşi nelipsit de la re­ tata Irrna Sîrbu de 62 de ani. Şi
In mijlocul satului se înalţă să-i înarmeze cu cunoştinţe des­ Seară de seară, sub îndruma­ drumul muncii în comun au fost ţi? Deslegarea nu-i deloc com­ petiţii. Nelipsit este şi Dnagomir ca ei mai sînt încă destui.
clădirea căminului cultural şi, pre viaţă, despre felul cum tre­ rea învăţătorului Simu şi a diri- Vaier Sîrbu, Miron Biscăreanu, plicată. Conducerea acestui că­ Bozdoc, soţia lui Nela şi alţii.
imediat lîngă ea, clădirea şco­ buie înţeleasă aceasta. joarej Ana Bassa, în căminul Zahacia Rădulescu şi alţii. Azi, min a înţeles că tînărul e dor­ Lat-o acum pe tovarăşa Aurica ?
lii. Aici, în aceste instituţii, s-a cultural se desfăşoară o aclvitate în satul Tîmpa există o întovă­ nic să-şi petreacă plăcut şi fo­ Ocolişan. Aceasta, face parte a-
frămîntat mai întîi tot ce a in­ In satul Tîmpa activitatea intensă. răşire agricolă ce cuprinde o lositor timpul său liber şi a cău­ tît din echipa de teatru cît şi Cîte nu s-ar putea spune des­
tervenit nou în viaţa satului, tot culturală a început în anul 1948. mare parte din locuitorii săi. tat să-l atragă spre cămin ofe- din formaţiunile de cor şi de pre căminul cultural din Tîmpa,
ce a contribuit la îndreptarea a- Atunci a venit în sat învăţăto­ Mereu legat de sarcini rindu-i posibilităţi de recreiare dansuri. E una din cele mai ve­ despre oamenii acestui sat, des­
cestuia pe făgaşul progresului rul Petru Simu, directorul că­ Să-i zicem „secret“ şi distracţie. chi şi mai harnice activiste ale pre elanul şi dragostea lor pen­
.continuu. Şi n-a fost un drum minului. Ajutat de comuniştii Adeseori satul s-a găsit în căminului cultural. Imediat du­ tru muncă, pentru tot ce-i nou
uşor de străbătut. Greutăţile au satului el a alcătuit o echipă ar­ fierbere. Oamenii din Tîmpa au Nu la puţine cămine culturale Tinerii din Tîmpa găsesc la pă ea, în sală intră cunoscutul şi folositor, despre nestinsa lor
căzut însă una cîte una, biruite. tistică, destul de modestă, cu trecut şi ei prin momente de şo­ din regiune, lipsa unei activităţi cămin mese de şah, diferite căr­ solist al căminului, tov. Ion sete de cultură? Ca să spunem
Astăzi, datorită muncii stărui­ un repertoriu restrâns, oare a văieli şi nedumeriri. Problema sistematice era justificată în­ ţi, reviste etc. Seara, după ce re­ Marcu. Dar chipul acesta de fa­ tot, ar trebui să scriem multe
toare a harnicilor locuitori din prezentat în sala căminului cul­ transformării socialiste a agri­ deobşte sub două forme: fie pe petiţiile se sfîrşesc, instrumen­ tă, îmbujorat şi cu păr inelat pagini, căci multe sînt şi fapte­
Tîmpa, s-a ajuns ca vrednicia tural primul program artistic. culturii a întîmpinat greutăţi. motivul că satul, avînd o bună tiştii cîntă, iar „artiştii“ dan­ ce-i oade pe frunte, al cui o fi le lor de bine. Şi sate ca Tîmpa,
lor să fie cunoscută pînă de­ Colectivul de conducere al că­ parte din locuitorii săi munci­ sează o oră şau două, E drep­ există încă destule în cuprinsul
parte. Victorii bine meritate minului cultural a înţeles însă tori pe la unele întreprinderi din tul lor, ca după ce şi-au făcut oare? întreb pe un tovarăş de regiunii noastre. Ele mărturi­
că întreaga sa activitate trebuie alte localităţi, nu-i poate mobili­ datoria să fie astfel răsplătiţi. sesc cu prisosinţă clocotul imens
A$a~s începuturile Primul succes a fost cucerit îndreptată în spre a.cest impor­ za, fie pe motivul că în ultimul lîngă mine. al prefacerilor uriaşe ce au loc
mai tîrziu în vara lui 1951, cu tant obiectiv. Şi, ca o măsură timp cutare sau cutare din echi­ Acesta-i „marele secret“ oe-i necontenit în lumea ţăranilor
Ca în mai toate satele patriei, prilejul concursului căminelor imediată, a fost înfiinţat un cerc pa artistică s-a căsătorit şi nu aduce seară de seară în căminul — Asta?... E soră mea. muncitori; ele dovedesc viu şi
njci în Tîmpa nu a putut fi vor­ culturale. La acest concurs ar­ agrotehnic ce cuprindea 28 de mai vrea să vină la cămin sub cultural pe aproape toţi tinerii convingător înflăcărarea şi en­
ba înainte de 23 August 1944 tiştii amatori din Tîmpa s-au ţărani muncitori. S-a alcătuit a- pretextul că de acum nu i-ar şe­ satului. Aflu apoi că o cheamă Mela- tuziasmul sub oare se munceşte
despre o muncă de culturalizare poi un program de conferinţe dea bine. pentru eonMr-Iren noii vieţi.
a ţăranilor muncitori. Cîrmuito- clasat primii pe regiune. La care au fost expuse în faţa să­ Cîţion dintre ..artişti“ niia Borza, că-i studentă şi că-i
rii vremii aveau tot interesul ca concursul din 1954 s-au pre­ tenilor. In acelaşi timp, reper­ Activitatea culturală din Tîm­ V. D.
cei ce trudeau de dimineaţă pî­ zentat cu două formaţiuni, iar toriile corului, brigăzii artistice pa spulberă asemenea afirmaţii O adunare obişnuită pentru venită doar în vacanţă. Nu-i
nă seara pe ogoare să zacă în­ la concursul din ”1956 cu 5 for­ şi echipei de teatru au fost o- şi dovedeşte că acolo unde exis­ repetiţii. In sala unde urmează
tr-un întuneric cît mai adînc. maţiuni artistice. Astăzi, în ca­ rientate în această direcţie. Au tă dragoste de muncă, nimic nu-i ca acestea să aibă loc, tovară­
şa Ana Bassa descifrează de pe
partitură cîntecul „Cuc, cucu-