Page 52 - 1957-02
P. 52
Piter 4.’ DRUMUL SOCIALISMULUI Kr. 678
safe
HSfe
Dezvoltarea colaborării smporanie propuneri m o. ra. a, a.
între UNIUNEA SOVIETICA pentru asigurarea păcii şi securităţii
şi R .P .F. IUGOSLAVIA
în domeniul folosirii în Orientul Apropiat şi Mijlociu
diat aduse la cunoştinţa guvernelor şi
Problemele situaţiei internaţionale energiei atomice (Urmare din pag. 3-a) popoarelor ţărilor Orientului Apropiat
şi politica externă a Uniunii Sovietice şi Mijlociu.
în scopuri paşnice pendenţei şi suveranităţii lor naţionale.
MOSCOVA (Agerpres). — In oa- Expunerea raportului prezentat de D.T. Şepilov primit nici un răspuns. Sîntem con Pornind de ia cele expuse mai sus, Anexind totodată principiile funda
drul şedinţei comune din 12 fe la şedinţa comună a celor două camere vinşi că mai devreme sau mai tîr- MOSCOVA (Agerpres). — mentale ale proiectului de Declaraţie
bruarie a celor două camere ale ale Sovietului Suprem al U. R. S. S. ziu, bunul simţ şi judecata lucidă, TASS transmite : guvernul sovietic propune guvernelor a celor patru puteri U.R.S.S., S.U.A.,
Sovietului Suprem al U.R.S.S. a luat proprii naţiunii americane, vor tri S.U.A., Angliei şi Franţei să elabore Anglia şi Franţa, propusă de guver
este prietenia dintre Uniunea Sovie ale ţărilor din Orientul Apropiat şi umfa asupra considerentelor egoiste In urma tratativelor care au ze şi să proclame principiile fundamen nul U.R.S.S., Ministerul Afacerilor
cuvîntul D. T. Şepilov, ministrul A- tică şi Republica Populară Chineză, M ijlociu; respectarea suveranităţii şi ale acelora care tind spre accentua avut Ioc între delegaţiile sovie tale în problema păcii şi securităţii în Externe ar fi recunoscător ambasadei
facerilor Externe al U.R.S.S., care a care construieşte cu încredere socia independenţei acestor ţări. rea încordării în relaţiile americano- tică şi iugoslavă, la 9 februarie Orientul Apropiat şi Mijlociu şi nea S.U.A. să comunice dacă principiile
lismul, merge pe calea progresului şi sovieticc. a.c a fost semnat la Moscova mestecului în treburile interne ale ţă fundamentale expuse în acest proiect
prezentat raportul „Problemele situa înfloririi. Noi, oamenii sovietici, sîn- 3) Renunţarea la orice încercări un protocol la acordul de cola rilor aces'tei regiuni. ale Declaraţiei în problema păcii şi se
ţiei internaţionale şi politica externă tern mîndri de succesele remarcabile de a atrage aceste ţări în blocuri In raportul său, Şepilov a sp u s: borare între Uniunea Republi curităţii în Orientul Apropiat şi Mij
a Uniunii Sovietice“. ale poporului chinez. Prietenia şi a- militare la care participă marile pu cilor Sovietice Socialiste şi Re Aceste principii ar putea fi puse la lociu şi a neamestecului în treburile
lianţa frăţească dintre cele două mari teri. Intre Uniunea Sovietică şi Anglia, publica Populară Federativă Iu baza unei declaraţii comune, a cărei interne ale ţărilor din această regiune
Şepilov a subliniat în raportul său puteri socialiste este bastionul păcii la fel ca şi între Uniunea Sovietică goslavia pentru dezvoltarea cer adoptare ar exclude posibilitatea unor sînt acceptabile pentru guvernul Sta
că orientarea spre coexistenţa paş şi securităţii tuturor popoarelor, de 4) Lichidarea bazelor străine- şi re şi Franţa sînt numeroase probleme cetărilor în domeniul fizicii nu acţiuni unilaterale primejdioase ale u- telor Unite ale Americii.
nică a celor două sisteme sociale oarece trebuie ca cineva să-şi piardă tragerea trupelor străine de pe teri comune şi interese comune. Dacă cleare şi folosirea energiei a-
opuse — nu este o manevră politică cu adevărat orice raţiune pentru a toriile ţărilor din Orientul Apropiat există probleme litigioase şi aceste tomice în scopuri paşnice, în nora sau altora dintre marile puteri Guvernul sovietic n-ar obiecta nici
de conjunctură a statului sovietic, ridica arma împotriva puternicei for şi Mijlociu. probleme există desigur, ce ar putea cheiat la 28 ianuarie 1956 la împotriva ţărilor Orientului Apropiat dacă guvernele S.U.A., Angliei, Fran
după cum încearcă să o prezinte duş tăreţe a socialismului a cărei garni împiedica atunci găsirea prin efor Belgrad. şi Mijlociu, ar contribui la consolida ţei şi Uniunii Sovietice ar face decla
manii U.R.S.S., ci piatra unghiulară zoană numără 900 milioane de oa 5) Renunţarea reciprocă la livră turi comune a unor soluţii ? In orice raţii separate cu conţinut identic cu
a politicii externe a statului sovie meni în frunte cu popoarele frăţeşti rile de armament ţărilor din Orien caz interesele legitime ale Angliei şi Protocolul sus-menţionat pre rea păcii şi securităţii în această im privire la relaţiile lor cu ţările Orien
tic. — popoarele chinez şi sovieiic! Po tul Apropiat şi Mijlociu. Franţei vor găsi fără îndoială in vede colaborarea continuă între portantă regiune, la dezvoltarea econo tului Apropiat şi Mijlociu, bazate pe
poarele U.R.S.S. şi Chinei sînt strîns telegere din partea poporului sovietic organizaţiile şi instituţiile ştiin miei naţionale şi întărirea independen principiile expuse în proiectul anexat.
Mai departe Şepilov a sp u s: In unite pe vecie. Cele două state au de 6) Sprijinirea dezvoltării economi şi a guvernului său, dacă aceste state ţifice sovietice şi iugoslave în ţei acestor ţări.
cercurile guvernante ale puterilor oc clarat că sînt legate de toate ţările ce a ţărilor din Orientul Apropiat domeniul cercetărilor fizicii nu ANEXA: Proiectul „Principiilor fun
cidentale se dă lupta între două ten şi Mijlociu fără nici un fel de con vor da dovadă de înţelegerea cuve cleare şi al folosirii energiei a- Se înţelege de la sine că Declara damentale ale Declaraţiei guvernelor
dinţe în domeniul politicii externe. diţii politice, militare sau de altă nită a intereselor Uniunii Sovietice toniice în sespuri paşnice. ţia ar fi deschisă pentru aderare ori U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei în
Oamenii politici cei mai lucizi îşi natură, incompatibile cu demnitatea Referindu-se la problema algeriană cui stat interesat în pace şi securitate, problema păcii şi securităţii în Orien
dau seama că interesele naţionale Şepilov a sp u s: Poziţia noastră în Tratativele s-au desfăşurat în care doreşte să-şi întemeieze relaţiile tul Apropiat şi Mijlociu şi a neames
ale ţărilor lor cer slăbirea încordă spiritul înţelegerii reciproce şi cu ţările Orientului Apropiat şi Mijlo tecului în treburile interne ale ţărilor
al năzuinţei spre colaborarea ciu pe principiile menţionate. acestei regiuni“.
continuă în acest domeniu.
Propunerile cu privire ia obligaţiile Moscova, ii februarie 1957.
încheierea
corespunzătoare ale puterilor-partici-
lucrărilor congresului pante la declaraţie ar putea fi Ime
socialiste printr-o prietenie frăţească şi suveranitatea acestor ţări. această problemă este absolut lim
şi prin obligaţii de asistenţă mutua Este de la sine înţeles, a spus pede. Considerăm că fiecare popor
rii internaţionale. Dar, în politica a- Principiile fundamentale ale declaraţiei guvernelor U.R.S.S.,
FRONTULUI PATRIEIceslor ţări la sfîrşitul anului 1956 a
are dreptul inalienabil la libertate,
învins o tendinţă opusă. Calea întă lă, că orice ac(iuni provocatoare ale Şepilov, că o asemenea declaraţie' ar independentă naţională precum şi la DIN BULGARIA S.U.A., Angliei şi Franţei în problema păcii şi securităţii
ririi colaborării între popoare nu este forţelor agresive imperialiste îndrep fi deschisă pentru aderarea oricărui autodeterminare. Aceasta se referă în în Orientul A propiat şi Mijlociu şi a neamestecului
evident pe placul adepţilor celei de tate spre subminarea solidarităţii ţă stat interesat în menţinerea păcii şi întregime şi la poporul algerian. SOFIA (Agerpres). — ATB în treburile interne ale ţărilor acestei regiuni.
a doua tendinţe, care pun scopurile rilor socialiste se vor lovi de riposta securităţii, care ar dori să-şi înte Totodată, nu se poate nega exis transmite :
lor egoiste mai presus de interesele cea maî hotărîtă. meieze relaţiile cu ţările din Orien tenţa cunoscutelor legături care s-au Guvernele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Statelor Unite
naţionale, mai presus de interesele tul Apropiat şi Mijlociu pe baza creat în decursul istoriei între Fran La 12 februarie şi-a încheiat ale Americii, Regatului Unit şi Republicii Franceze,
păcii şi securităţii. Iată de ce ei au Şepilov a continuat: însăşi viaţa principiilor susmenţionate. lucrările cel de-al patrulea con , condueîndu-se după înaltele ţe [ur; şi principii paşnice ale Organi
arată cercurilor guvernante din lu ţa şi Algeria. Existenţa acestor le gres al Frontului Patriei din zaţiei Naţiunilor Unite, exprim ate ~xn Carta ei,
încercat să treacă Ia ofensivă făţişă mea capitalistă singura ieşire rezona Guvernul Uniunii Sovietice îşi ex gaturi face cu putinţă rezolvarea pro Bulgaria.
în două direcţii principale — împo bilă şi posibilă pentru e le : să re primă speranţa că această iniţiativă blemei algeriene în interesul reci declară că sînt de acord ca la fraza politicii lor faţă de ţările
triva mişcării de eliberare naţională nunţe însfirşit la orice planuri de dictată de grija sinceră pentru în proc atît al poporului algerian cît Congresul a adoptat în una Orientului Apropiat şi Mijlociu să stea năzuinţa spre stabilirea păcii
în Orient şi împotriva marii comuni „înlăturare a comunismului“, de a tărirea păcii în Orientul Apropiat şi al poporului francez. De ce a- nimitate o rezoluţi'* care sub şi securităţii in Orientul Apropiat jj Mijlociu şi în lumea întreagă;
tăţi a ţărilor socialiste. In continua păşi pe calea coexistenţei statelor cu şi Mijlociu va fi sprijinită de gu tur.ci nu a fost folosită această po liniază necesitatea de a întări
re, D. T. Şepilov a sp u s: „Atunci sisteme sociale diferite. Dacă acest vernele S.U.A., Angliei şi Franţei. sibilitate pînă în prezenl ? De ce şi dezvolta Frontul Patriei ca recunosc şi respectă înaltele Pr incipii ale relaţiilor dintre state,
cinci imperialiştii s-au convins de pu principiu va învinge în politica inter problema algeriană s-a transformat organizaţia social-politică cea
terea. mereu crescîndă a tarilor so naţională, pacea va fi menţinută şi Referindu-se la lichidarea agresiu Înlr-O' problemă internaţională acu mai largă, care să fie o întru formulate la conferinţa de la Ban dung a ţărilor Asiei şi A fric ii;
cialiste, de faptul că unitatea mora!- consolidată. nii anglo-franco-israeliene împotriva tă ? Poporul francez nu esle vinovat chipare vie a alianţei dintre se străduiesc să creeze condiţii favorabile pentru întărirea indepen
politica a popoarelor acestor ţări se Egiptului. Şepilov a declarat că pro de acest lucru. Aceasta s-a petrecut clasa muncitoare, ţărănimea
întăreşte iar orice născociri cu pri In numele guvernului sovietic D blema cea mai urgentă este proble în primul rînd şi îndeosebi datorită muncitoare şi inlelectualitatea denţei naţionale şi a suveranităţii de stat a ţărilor Orientului Apro
vire la „evoluţia“ orînduiirii sovietice T. Şepilov a chemat popoarele şi gu ma retragerii complecte a trupelor legală de popor. piat şi M ijlociu;
înspre regimurile burgheze constituie vernele să depună eforturi construc israeliene de pe teritoriul Egiptului faptului că cercurile conducătoare
o fantezie deşartă, cînd şi-au dat tive in interesul cauzei păcii. Po Cui nu-i este clar că întreaga răs din Franţa au renunţat timp înde Principala sarcină a Frontu exprimă dorinţa sinceră ca prin ef orturi comune să contribuie de
seama că visurile lor despre menţi pundere pentru urmările pe care le lungat la căutarea unei soluţii a pro lui Patriei trebuie să fie edu zinteresat la înflorirea econom ică a ţărilor din această regiune şi
nerea şi consolidarea sistemului ro poarele cer ca pe arena mondială să poate avea ocuparea mai departe a blemei algeriene în spiritul vremii şi carea poporului în spiritul pa pornesc în aceasta de la faptul că bogăţiile naturale ale ţărilor slab
biei capitaliste în Orient sînt clă triumfe principiul coexistenţei paşni unei părţi a teritoriului Egiptului va in interesul popoarelor Politica lor triotic şi socialist. Frontul Pa dezvoltate reprezintă un bun naţionai inalienabil al popoarelor acestor
dite pe nisip, atunci au început să ce. In conformitate cu această reven reveni guvernului statului Israel, pre în această problemă a dus şi duce triei trebuie să fie cea mai
facă din nou uz de arma otrăvită a dicare guvernul sovietic manifestă în cum şi ocrqtitorilor lui? de fapt numai la o înrăutăţire tot largă organizaţie de masă a ţări care au dreptid deplin să dis pună în mod de sine stătător şi
comploturilor antipopulare şl aven politica sa şi va manifesta cea mai mai mare a situaţiei din Algeria ca puterii populare. să se folosească de ele în interesul dezvoltării economiei lor naţionale
turilor războinice. deplină stăpînire de sine, răbdare şi Guvernul U.R.S.S. sprijină reven re şi aşa este destul de gravă. Tot şi a progresului.
perseverentă. El nu se lasă antrenat dicarea justă a Egiptului cu privire odată monopolişlii din S.U.A.. inte Congresul a considerat nece
In raportul său, Şepilov a sp u s: de nîciun fel de provocări. El va fo la deplina compensare a pagubelor resaţi în multe privinţe într-o ase sară dezvoltarea prieteniei bul- Guvernele U.R.S.S., S.U.A., An guei Franţei
Infringerea rebeliunii contrarevoluţio*- losi orice posibilitate pentru a prein- menea evoluţie a evenimentelor, pro garo-sovielice doresc să contribuie la dezvcltar ea p T'ln toate m ijloacele a legătu
nare în Ungaria, inspirate din afară, tîmpina noi complicaţii şi conflicte. ce î s-au . cauzal. Oamenii sovietici fită de greşelile, şi eşecurile guver
precum şi înfrîngerea agresorilor în El continuă să stăruie perseverent au fost şi rămîn adversari ai oricăror nului francez pentru, a intensifica Congresul a chemat pe toti rilor economice, comerciale şi culturale ale ţărilor Orientului Apro
Egipt, înseamnă un mare eşec al pentru reglementarea principalelor pro ştirbiri aduse drepriirilor inalienabile pătrunderea lor în zon3 Africii de patrioţii bulgari să întărească piat şi Mijlociu cu toate ţările pe fraza egalităţii şi a avantajului
orientării imperialiste a politicii „de bleme Internationale, de rezolvarea ale Egiptului prin scoaterea Cana nord. unitale.a moral-politică a po reciproc,
pe poziţii de forţă" şi constituie o cărora depinde menţinerea şi întări tului de Suez de sub suveranitatea porului bulgar în lupta pentru
noua dovadă a slăbirii continue a rea păcii. egipteană şi stabilirea într-o fonnă Problema algeriană reclamă din pace şi socialism, pentru întă consideră că legăturile economice şi comerciale largi ale ţărilor
sistemului capitalist. Evoluţia eveni sau alta a administraţiei străine a- partea Franţei o politică mai cons rirea Republicii Populare Bul din această regiune corespund nu numai intereselor acestor ţări, ci
mentelor din Ungaria şi din Orien Şepilov a spus în continuare: „Gu supra Canalului. In această chesti tructivă, care ar ţine seama de inte garia. şi intereselor asigurării prosperită ţa economice a celorlalte ţări din
iul Apropiat, izolarea şi eşecul ra vernul sovietic consideră că este ne une dreptatea este pe de-a întregul resele naţionale ale poporului alge lume,
pid al complotiştilor şi agresorilor, cesar să se continue eforturile în ve de paiiea Egiptului. Problema na rian, de dreptul lui Ia independenţă. Congresul a ales un nou Con
a confirmat justeţea şi viabilitatea derea rezolvări' a două probleme, din vigaţiei libere prin Canalul de Suez Reglementarea problemei algeriene în siliu National al Frontului Pa recunosc necesitatea reglem entării paşnice pe calea tratativelor a
tezelor Congresului al XX-!ea al cele mai importante care sînt la or poate fi rezolvată numai pe calea acest spirit ar contribui fără îndo triei şi o comisie de revizie. tuturor problemelor internaţionale şi a problemelor litigioase referi
P.C.U.S. asupra faptului că în con dinea zilei în ce priveşre relaţiile in tratativelor între ţările interesate pe ială la îmbunătăţirea situaţiei inter toare la Orientul Apropiat şi M ijloCiu
diţiile actuale războiul nu este o ternaţionale. Ţn primul rînd este de baza respectării suveranităţii Egip naţionale. GUVERNUL S. U. A. duce
Inevitabilitate fatală, că războaiele zarmarea, în al doilea rînd — asigu tul'.:!, ţinindu-se seama in modul cu Dîndu-şi scama de întreaga im portanfă a răspunderii pe care o
p,ot li preînlîmpinate şi curmate, că rarea securităţii colective în Europa şi venit de interesele juste ale tuturor Referindu-se la problema germană, frafative pentru construirea poartă pentru menţinerea păcii şi securităţii în întreaga lume, guver
în condiţiile actualului raport de for Asia. In legătură cu aceasta Şepilov ţărilor care folosesc Canalul. Şepilov a spus : De ce Germania oc nele U.R.S.S., o.U.A., Angliei şi F ranţej se obligă să urmeze în poli
ţe pe arena internaţională singura a subliniat că S.U.A. refuză cu încă- cidentală trebuie să scoată cu mii- de baze militare IN LIBAN tica lor faţă de Orientul Apropiat şi m ijlociu principiile expuse
politică realistă este politica coexis păţînare ca şi înainte, să ajungă la Vorbind despre problemele econo nile ei castanele din foc pentru di mai jo s :
tenţei paşnice a statelor cu orînduiri un acord asupra interzicerii armei mice şi. in primul rînd, despre crea feriţi instigatori ? Oare învăţăminte DAMASC (Agerpres). TASS
sociale diferite. nucleare. Guvernul S.U.A. refuză de rea unor condiţii favorabile pentru le istoriei proprii a poporului german transm ite: 1. - Menţinerea păcii în Orientul Apropiat şi Mijlociu prin reglementa-
asemenea să consimtă la distrugerea dezvoltarea comerţului mondial, Şe nu cer ca Germania să nu se mai rea problemelor litigioase, exclusiv pri„ mijloace paşnice, pe baza meto
In raportul său, Şepilov a sp u s: In stocurilor actuale de bombe atomice şi pilov a sp u s: A sosit timpul pentru întoarcă niciodată la politica de a- După cum anunţă ziarul dei tratativelor.
procesul colaborării frăţeşti a ţărilor cu hidrogen şi la crearea condiţiilor convocarea unei conferinţe economice gresiune şi de aventuri internaţio „An-Nur“, în Liban sînt răs-
lagărului socialist a luat fiinţă un care să excludă posibilitatea fabricării mondiale. nale? Şi oare pot exista îndoieli că pîndite ştiri că între autorită 2. - Neamestecul în treburile interne ale ţărilor Orientului Apropiat
nou tip de relaţii internaţionale. Ţă lor pe viilor. Şepilov a subliniat că angajindu-se din nou pe această ca ţile libaneze şi guvernul S.U.A. şi Mijlociu: respectarea suveranităţii şi independenţei acestor ţări.
rile lagărului socialist se află pe d i orice stat fie în Europa, în Orientul Convocarea unei asemenea confe le. Republica Federală Germană va se duc tratative secrete cu pri
ferite trepte de dezvoltare economică rinţe ar exercita o influentă binefă pierde desigur, totul dar nu va că vire la construirea de baze mi 3. — Renunţarea la. orice încercări de a atrage aceste ţări în blo
Apropiat şi Mijlociu, care ar accepta cătoare asupra relaţiilor internaţio păta nimic? Şepilov a subliniat că litare americane pe teritoriul curi militare la care participă marile puteri.
şi tehnică. In condiţiile capitalismului nale. în relaţiile dintre U.R.S.S. şi Repu Libanului.
aceste diferenţieri ar servi drept ba să-şî ofere teritoriul pentru unităţile blica Federală. Germană trebuie să 4. - Lichidarea bazelor străine şi relragerea trupelor străine de pe
ză pentru subordonarea ţărilor mai In raportul său, Şepilov a sp u s: intervină o cotitură — de Ia neîn Ziarul arată că cenzura a teritoriile ţărilor Orientului Apropiat şi Alijlociu.
puţin dezvoltate din punot de vedere militare atomice ale S.U A. şi-ar asu Răspunderea principală pentru men crederea reciprocă şi chiar o anumită interzis presei libaneze să pu
economic statelor puternice din punct ţinerea păcii şi securităţii interna ostilitate, la încredere şi prietenie. blice aceste ştiri, care au pro 5. - Renunţarea reciprocă la li vrările de armament către ţările Orien
de vedere economic. In condiţiile so ma întreaga răspundere pentru con ţionale revine marilor puteri foste vocat o puternică nelinişte în tului Apropiat şi Mijlociu.
cialismului însă, aceste relaţii sînt cu participante la coaliţia istorică care In continuare, Şepilov s-a referit rîndurile poporului libanez
desăvîrşire excluse. Legăturile dintre secinţele ce decurg în această privinţă. a zdrobit hoardele fasciste şi prin în raportul său la relaţiile Uniunii 6. - Sprijinirea dezvoltării economice a ţărilor Orientului Apropiat
ţările socialiste se întemeiază pe ba aceasta a salvat civilizaţia. Dacă în Sovietice cu Austria, Japonia, Irak, Condamnarea la moarte şi Mijlociu fără nici un fel de condiţii politice, militare sau de altă natură,
za deplinei egalităţi în drepturi, res- Şepilov a declarat că în loc de a tre marile puteri participante la a- Turcia, Afganistan, Finlanda, Sue incompatibile cu demnitatea şi suve ranitatea acestor ţări.
peolării integrităţii teritoriale, a in dia, Norvegia, Danemarca, Islanda. a unui conducător
dependentei de stat şi suveranităţii, interzice arma atomică cercurile ofi ceastă coaliţie vor fi restabilite în Guvernele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Statelor Unite
pc baza neamestecului reciproc în In încheierea raportului său Şepi al mişcării de eliberare ale Americii, Regatului Unit şi Republicii Franceze îşi exprim ă spe
treburile interne. Cu toate deosebirile ciale americane merg pe o cale care crederea şi bunele relaţii, omenirea lov a sp u s:
din Algeria ranţa că în relaţiile lor cu ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu şi
duce la intensificarea primejdiei iz va răsufla uşurată, dîndu-şi seama Convinşi de inevitabilitatea triumfu celelalte state vor urma aceleaşi principii".
ALGER (Agerpres).
bucnirii unui război atomic. că de acum înainte pacea nu esle Ştirile sosite din Alger con -k al
firmă o nouă intensificare a o-
Vorbind despre problema dezarmării, ameninţată de nici o primejdie cît perafiunilor poliţieneşti şi ar In aceeaşi zi note similare au fost însărcinat cu afaceri ad-interim
mate ale autorităţilor franceze înmuiate lui AL Dejoan, ambasadorul Marii Britanii în U.R.S.S.
Şepilov a subliniat de asemenea răs Franţei în U.R.S.S. şi lui S. Parrott,
punderea deosebită care revine Orga MAGAZIN
care decurg din trecutul istoric al nizaţiei Naţiunilor Unite. El a sp u s: de cît serioasă. lui general al principiilor libertăţii împotriva populaţiei algeriene. SIM13ATA 16 FEBRUARIE 1957
Hecărei ţări, din particularităţile lor Nu discutarea interminabilă a proble Ţinind seama de aceasta Uniunea adevărate a omului, egalităţii şi fră După cum transmite agenţia — TEATRU — populară romînească; 11,45 Meniul de
naţionale, din nivelul dezvoltării eco Sovietică esle gata să examineze cu ţiei între popoare, vom promova in m îlne; 12,10 Din dansurile popoare
nomice. participanţii la sistemul mon mei dezarmării ci rezultate pozitive toată bunăvoinţa orice iniţiativă ca mod ferm şi consecvent politica United Press, în cursul ultime Teatrul de stat de estradă — lor: 14,00 Muzică din opere; 14,45
dial al socialismului sînt uniţi prin- concrete în problema dezarmării —- ia- re ar uşura stabilirea înţelegerii re noastră externă paşnică. lor 24 de ore la luptele împo D eva : „O noapte în Cuba". Muzică uşoară romînească ; 15,41 Mu
tr-un singur ţel, prin comunitatea in (ă singurul criteriu pentru aprecierea ciproce cu Statele Unite, Anglia şi triva patrioţilor algerieni au zică uşoară; 17,19 Muzică uşoară)
tereselor fundamentale — ei păşesc faptului cu cît succes face faţă O.N.U Franţa. In această privinţă — a Propunem cercurilor conducătoare participat unităţi franceze de — CINEMATOGRAFE — 18,40 Din melodiile pe care le îndră
cu loţiî pe drumul construirii socie misiunii sale. Organizaţia Naţiunilor spus Şepilov — nu poate să nu a- paraşutişti şi de infanterie. giţi; 19,55 Emisunea „Noapte bună,
tăţii socialiste. Unite r.u-şi va îndeplini misiunea da tragă atenţia declaraţia preşedinte ale lumii im perialiste: Să înfăptuim Cele mai grele ciocniri s-au DEVA : îndrăgostiţii (film italian) ; copil“ : „Un muncitor pietrar“ — po
că nu va obţine în anul 1957 un pro lui S.U.A., Eisenhower, făcută în 23 în practică dezarmarea generală. Să CALAM: Nufărul roşu (film romînesc vestire după un motiv popular din
Relaţiile dintre ţările socialiste se gres important în această problemă. ianuarie, precum şl declaraţia d-lul distrugem şi să interzicem pentru produs în regiunea muntoasă în culori); HAŢEG: O aventură în Insula la v a ; 20,00 Pagini de satiră
întemeiază pe colaborarea frăţească Lloyd, ministrul Afacerilor Externe totdeauna cele mai noi mijloace de Kabilia, unde trupele franceze marea Cârâitelor (film anglo-german); şi umor: Umor german; 20,15 Mu
şl pc ajutorul reciproc. In continuare Şepilov a subliniat al Marii Britanii făcută cu o zi îna exterminare ce se folosesc în război. PETROŞANI: Unde nu zboară vulturii zică de dans ; 20,45 Concert de muzică
importanţa deosebită pe care o pre inte. Subliniind că normalizarea re Să întreţinem relaţii comerciale şi au făcut prizonieri peste 300 (film englez) ; ZLATNA: Curg apele populară romînească ; 22,30 Muzică de
Vorbind despre lagărul socialist, zintă problemele asigurării securi laţiilor sovîeto-americane este cu pu să facem schimb de realizări ştiinţi tulburi (film argentinian); 1L1A: Zvă dans. Programul II. — 14,03 Din cele
ca principală fortăreaţă a păcii şi tăţii colective în Europa şi Asia pen de algerieni şi au omorît 25 păiata (film so v ie tic )A P O L D U DE mai frumoase prelucrări de folclor ale
securităţii popoarelor, Şepilov a spus: tru consolidarea serioasă a păcii. fice şi culturale. Pe tărîmul muncii de oameni. Se semnalează de SUS : Olhelo (film sovietic) ; BRAD :
paşnice şi a unei întreceri economice Îndrăgostiţii (film italian) ; ORAŞTIE:
Puterea crescîndă a lagărului so să dovedim cărui sistem social îi a- asemenea un intens schimb de Othelo (film sovietic) ; BARU MARE :
cialist constituie cea mai trainică şi parţine viitorul. focuri în regiunea El Affrun,
sigură garanfie a libertăţii, indepen la aproximativ 50 de kilometri
Atît timp însă cît iniţiativa noas sud-est de Alger, şi în regiu
nile de frontieră cu Tunisia.
denţei şi suveranităţii fiecărui stat In raportul său Şepilov a făcut tinţă, Şepilov a spus că guvernul so tră paşnică perseverentă se izbeşte Paralel cu represiunile, au Bancnota de 1.000.000 lire sterline (film compozitorilor noştri; 15,15 Muzică
socialist. Iată de ce fiecare stat so cunoscute propunerile pe care gu vietic consideră ca şi înainte că ori- englez) ; ALBA IULIA : Urme pe ză uşoară; 15,55 Muzică populară romî-
cialist este vital interesat la rîndul vernul sovietic le-a făcut la 11 fe cît s-ar deosebi sistemele socialo din de împotrivirea dîrză a cercurilor torităţile franceze au înscenat padă (film sovietic); SEBEŞ : Dan ucască; 19,00 Muzică de dans; 19,30
său în întărirea şi dezvoltarea în bruarie guvernelor S.U.A., Angliei şi U.R.S.S. şî din S.U.A. exsilă multe sează mică doamnă (film e n g le z ): Emisiunea „Tînărul scriitor" Al Ivan
tregului lagăr socialist. Astfel se m a Franţei ca guvernele celor patru probleme importante în care intere conducătoare ale marilor puteri occi numeroase procese unor luptă SIMERIA: Cazul fruntaşului Koceat-
nifestă în alianţa naţiunilor socialiste ţări să-şi asume obiigaţia să urmă sele popoarelor noastre coincid. A- kov (film sovietic) : T E IU Ş: Cavale Chilia citeşte din romanul său în
marea forţă vitală a internaţionalis rească în politica lor faţă de Orien dentale, vom întări cn grijă glorioa tori algerieni pentru libertatea rul fără lege (film Italian) ; LONEA :
mului proletar, care îmbină într-un tul Apropiat şi Mijlociu următoarele mericanii şi oamenii sovietici sînt Drumuri şl destine (film sovietic). pregătire „Cuscrii"; 20,03 Concert ghi
mod armonios interesele naţionale ale principii: interesaţi în egală măsură în men sele forţe armate şi vom ţine ferm naţională. Agenţia France Pre-
unor ţări socialiste cu interesele co ţinerea păcii şi în dezvoltarea cola SELECŢIUNI DIN citoare : Mari artişti Intcrpretînd mu
mune ale comunităţii popoarelor li 1) Menţinerea păcii în Orientul A- borării paşnice. Pornind de la acea arma în mină. Ne dăm prea bine sse anunţă că tribunalul mili PROGRAMUL DE RADIO
bere, cu interesele tuturor oamenilor propiat ş! Mijlociu prin reglementa sta noi am propus Statelor Unite să zică distractivă ; 22,00 Doine şi jocuri
muncii, unlndu-i în lupi a pentru tri rea problemelor litigioase exclusiv încheie cu Uniunea Sovietică un tra seama că în secolul energiei atomi tar din Oran a condamnat la Progranîul I. — 6,00 Muzică uşoară; populare romîneşli ; 23,57—0,50 Mu
umful deplin al măreţelor idei ale prin mijloace paşnice pe baza me tat de prietenie. Deşi de la prezen 6,35 „A sosit poştaşul“ ; 7,10 Jocuri zică de dans.
păcii, democraţiei şi socialismului. todei tratativelor. ce, a tehnicii reactive, a electronicii moarte, la 12 februarie, pe Be- populare romîneşti; 9,30 Emisiunea
tarea de către noi a acestei propu pentru copii şl tineret „Cutezătorii“ : BU1.ET1NE DE Şl IRI: 5,30; 7,00;
In continuare Şepilov a sp u s: şi telemecanicii nu are ce căuta în nalla ITadj, unu! din conducă S, 15; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
Unul din factorii cei mai impor 19,00; 22,00; 23,52 (programul I).
arsenalele noastre economic, tehnic, torii mişcării de eliberare al 14,00; 16,00 ; 18,00; 20,00 ; 21,00 şi
ştiinţific şi militar nici un fel de geriană. !n cursul rechizitoriu
vechituri. lui, Benalla Hadj a declarat că
Ţinind seama de toate acestea ne în timpul cît a fost deţinut în
vom continua cu calm şi încredere închisoare auioritătile franceze
măreaţa muncă constructivă de fău au recurs la tot felul de presi-
rire a societăţii comuniste pentru fe , uni fizice, mergînd pînă la tor
ricirea poporului nostru, pentru pace, tură pentru a-i zmulge m ărtu 10,00 Concert simfonic; 11,03 Muzică 23,00 (programul II).
tanţi ai puterii lagărului socialist 2) Neamestecul în treburile interne neri a trecut un an, totuşi nu am pentru progresul social general. risiri.
Redacţia şî administraţia ziarului str. G Mar:!? nr. a. Telefon; 188—189, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrujică de S lat Deva.
