Page 53 - 1957-02

Hu
D e „Ziua ceferiştilor“
La 16 februarie se împlinesc 24 de
ani de la eroicele lupte ale ceferiş­
tilor de la „Griviţa“, pentru liberta­
te, împotriva asupririi şi exploatării.
In zilele lui februarie 1933, mun­
citorii ceferişti şi petrolişti au în­
scris o pagină glorioasă în istoria
luptei pentru libertate a poporului ro-
mîn. Sub conducerea partidului, ei
au pornit la lupta eroică împotriva
fascizării ţării, împotriva criminalului
război antisovietic pe care-1 pregătea
guvernul burghezo-moşieresc de a-
tunci, în cirdăşie cu imperialismul
prădalnic. In acele zile, sîngele ce­
feriştilor a curs pentru ca toţi oa­
menii muncii să se bucure de liber­
tate, de o viaţă mai bună.
Marile lupte duse în urmă cu 24
de ani de bravii ceferişti au consti­
tuit o puternică lovitură dată regi­
mului burghezo-moşieresc, iar pe plan
internaţional, au înseninat prima ma­
nifestare antifascistă de masă a mun­
citorimii conştiente din Europa, după
instaurarea fascismului în Germania.
Sîngele vărsat de eroii de la Gri­
viţa n-a curs în zadar. Nădejdile ce­
lor care, în februarie 1933, au luptat
pe baricadele Griviţei s-au împlinit
astăzi, au devenit realităţi.
Ceferiştii se pot inîndri, pe Bună
dreptate, cu realizările pe care le-au
dobîndlt în anii de după eliberarea
ţării. Intr-un timp scurt, ei au reuşit
să înlăture distrugerile uriaşe provo­
cate de război. Reţeaua căilor ferate
a fost lărgită prin noi construcţii de
linii şi in stalaţii; a fost sporită ca­
pacitatea multor staţii, iar altele au
fost înzestrate cu instalaţii de cen­
tralizare electromecanică sau electro-
dinamică. Cocoaşa mecanizată din
staţia Ploeşti-Triaj şi blocul automat
de linie Chitila-Brazi sînt doar înce­
putul unui larg program de moderni­
zare a instalaţiilor căilor noastre fe­
rate. Parcul de locomotive şi va­
goane a fost refăcut şi Îmbogăţit cu
noi tipuri, moderne. In acest fel, ca­
pacitatea de transport a căilor noas­
tre ferate a sporit an de an, asigu-
rînd satisfacerea nevoilor de trans­
port mereu crescînde ale economiei
naţionale.
In cursul anului trecut, planul de
transport pe căile ferate, exprimat în
tone echivalente, a fost realizat in
proporţie de 106,2 la sută. Valoarea
producţiei globale a sectorului in­
dustrial a depăşit cu 6,5 Ia sută rea­
lizările anului 1955. Faţă de aceeaşi
perioadă, productivitatea muncii a
crescut cu 10 la sută, iar preţul de
cost ai transporturilor a fost redus
cu 3,21 la sută. Ca combustibilul eco­
nomisit în cursul anului trecut de
echipele de locomotivă poate fi re­
morcat un tren de marfă de 1000 de
tene pe o distanţă de aproape
6.350.000 km.
Succesele pe care ceferiştii le-au
dobîndit în realizarea planului de
transport s-au răsfrînt asupra condi­
ţiilor. lor de muncă şi de viaţă, că­
rora partidul şi guvernul le acordă
neîncetat o atenţie deosebită tn ve­
derea îmbunătăţirii lor continue. Nu­
mai' in cursul anului trecut ferovia­
rii noştri au primit în folosinţă mii
de instalaţii şi amenajări de protec­
ţie a muncii şi echipament de pro­
tecţie, pentru care s-au cheltuit circa
45.000.000 lei.
In ultimul trimestru al anului tre­
cut, salariul mediu pe cap de sala­
riat a crescut cu peste 30 la sută
faţă de trimestrul I. La cele 390 de
apartamente în blocuri şi 385 locu­
inţe individuale p i care ceferiştii Ic-au victorii în muncă.
Veşti dio satele regiunii
Pentru o recoltă bogată
de legume şi zarzavaturi
in acest an, gospodăria anexă din
Lăpuşnic va cultiva cu legume şi zar­
zavaturi o suprafaţă mai mare cu
35 ha. faţă de cea cultivată în anul
trecut, in total, gospodăria anexă va
cultiva 135 ha. cu legume şi zarza­
vaturi. Din acestea 65 ha. vor fi cul­
tivate cu cartofi.
Pentru obţinerea unor recolte boga­
te de legume, conducerea secţiei a
luat o serie de măsuri telinico-organi-
zalorice. Suprafaţa. irigaTă va fi mă­
rită de la 69 la 75 ha. Intrucît comuna
Lăpuşnic va fi electrificată în acest
an, au fost luate măsuri pentru a
se procura electro-pompe. Cu scopul
de a se pompa apa şi în cele mai
secetoase luni ale anului, se vor con­
fecţiona poduri plutitoare pe rîul Mu­
reş, pe care vor fi instalate electro-
pompele.
In vederea asigurării răsadurilor ne­
cesare, vor fi amenajate răsadniţe pe
o suprafaţă de 3.500 m.p. O mare par­
te din răsadniţe au şi fost însămîn-
ţate cu gulii, roşii timpurii, cono­
pidă, varză de vară, castraveţi şi al­
tele. Pentru îngrăşarea terenului au
fost transportate ia cîmp peste 140
vagoane de gunoi. O cantitate de 120
vagoane bălegar s-a transportat pentru
răsadniţe.
Muncitorii de la această secţie au
şi multe alte realizări' în munca lor.
Pe lingă acestea însă, se observă
şi unele neglijenţe. Conducerea sec­
ţiei nu s-a îngrijit din timp pentru a
asigura sămînţa de cartofi necesară.
Muncitorilor
din Hunedoara
Gospodăria anexă din Mintia livrea­
ză mari cantităţi de produse agricole
muncitorilor de la combinatul siderur­
gic din Hunedoara.
Numai în cursul lunii ianuarie a.c.
au fost livrate 39.818 ouă, 404 pui,
141 găini, peste 6.000' kg. carne de
porc şi o serie de alte produfe.
primit in folosinţă în ultimii doi
ani, se adaugă zeci de dormitoare
pentru muncitorii din exploatare, gru­
puri sociale, noi case de odihnă la
Vasilc Roaită, Borsec şi Buşteni, a-
menajări şi sporiri ale unor spitale,
sanatorii, case de naşteri, şcoli etc.
Anul acesta, pentru muncitorii ce­
ferişti se vor construi cu 50 la sută
mai mullc locuinţe decît anul trecut.
Un accent deosebit se va pune pe
construcţiile de locuinţe individuale,
pe bază de credite acordate de stat.
Prin vagoanele navetă şi punctele
alimentare s-a asigurat aproviziona­
rea ceferiştilor din localităţile mai
îndepărtate cu produse alimentare şi
industriale a căror valoare s-a ridicat
anul trecut la mai mult de S4.500.000
lei.
In staţiunile balneo-climaterice, Ia
munte sau la mare, şi-au petrecut
concediul de odihnă ori şi-au îngri­
jit sănătatea, fiind trimişi prin gri­
ja statului, circa 37.000 de ceferişti
şl membrii de familie ai acestora. A-
proape 4.500 de copii de ceferişti au
petrecut zilele plăcute ale vacanţei
în coloniile şi taberele care au func­
ţionat în vara anului trecut.
Dorinţa mereu crescindă a ceferiş­
tilor de ridicare a nivelului tehnic-
proîesionai şi de culturalizare este
satisfăcută în prezent prin zecile de
şcoli dc calificare, prin miile de bi­
blioteci tehnice şi sindicale existente,
prin colţurile roşii, prin activitatea
zecilor de formaţii artistice de ama­
tori şi a caravanelor cinematografi­
ce, care duc lumina vieţii noi pînă în
cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.
Preţuirea de către partid şi guvern,
ca şi de întregul nostru popor mun­
citor a muncii rodnice pe care ce­
feriştii o depun pe tărîinul construc­
ţiei paşnice a socialismului este oglin­
dită şi în numărul mare al munci­
torilor ceferişti distinşi cu diferite or­ sumează 780 lei. însemnate depăşiri de plan au
dine, medalii şi distincţii. Eroul Mun­
cii Socialiste Ştefan Lungu, ales
deputat in recenta alegere de depu­
taţi în Marea Adunare Naţională, cei
303 muncitori ceferişti decoraţi cu
Ordinul Muncii, cei 1570 decoraţi cu
Medalia Muncii, ca şi cei 1250 pur­
tători ai insignei „Pentru Merit Ce­
ferist“, sînt tnîndria şi exemplul de
urmat pentru toţi cei care concură
la asigurarea transporturilor pe ca­
lea ferată.
Anul acesta, Ziua Ceferiştilor este
sărbătorită sub semnul avînluiui cu
care oamenii muncii de la oraşe şi
de la sate desfăşoară lupta pentru
a da viaţă prevederilor hotărîrilor ple­
narei C.C. al P.M.R. din decembrie
1956.
Detaşament harnic, combativ şi de
nădejde al clasei noastre muncitoa­
re, ceferiştii se află şi de această dată
în primele rînduri ale întrecerii. Dîn-
du-şi votul candidaţilor F.D.P. în a-
legerea de deputaţi în Marea Adu­
nare Naţională, ei şi-au manifestat
încă odată ataşamentul puternic faţă
de regimul democrat popular şi tot­
odată hoiărîrea lor de a munci cu
abnegaţie pentru a asigura transpor­
tul oamenilor muncii şi al bunurilor
acestora, în cel mai scurt timp şi în
cele mai bune condiţii de siguranţă,
de a realiza legături rapide între cen­
trele de producţie şi cele de consum,
între oraşe şi sate.
Mîndri de succesele obţinute, pre­
ţuiţi de întregul nostru popor, cefe­
riştii luptă cu toate forţele pentru
realizarea acestor sarcini, pentru noi
Peste 100.000 kg. lînă
contractată cu statul
Pînă în prezent întreprinderea re­
gională D.C.A. a contractat cu ţăra­
nii muncitori crescători de oi peste
100.000 kg. lînă.
Numai în raionul Sebeş s-au con­
tractat 53.000 kg. lînă. In raionul Ha­
ţeg au fost contractate 20.000 kg., iar
în raionul Petroşani 14.000 kg. lînă.
Cantitatea de lînă contractată ar pu­
tea fi mult mai mare dacă toţi res­
ponsabilii unităţilor raionale D.C.A.
şi conducerile cooperativelor s-ar o-
cupa cu răspundere de această impor­
tantă problemă. Trebuie arătat însă că
responsabilii unităţilor raionale D.CA.
şi conducerile cooperativelor din ra­
ioanele Alba, Orăşlie, Brad şi Ilia,
neglijează problema contractărilor de
lînă. Din această cauză, în raioanele
amintite s-a contractat puţin faţă de
posibilităţi.
In urma unei adunări populare
In comuna Turdaş a fost convocată
de către sfatul popular o adunare
populară cu toţi ţăranii muncitori din
sat în care s-a discutat hotărîrea Con­
siliului de Miniştri cu privire la îm­
bunătăţirea sistemului de contractare
la legume şi zarzavaturi.
In urma acestei adunări, numeroşi
ţărani muncitori au cerut să încheie
contracte cu stalul şi cooperaţia, în
vederea cultivării de legume şi zar­
zavaturi, precum şi alte produse. Un
număr de 12 ţărani muncitori au ce­
rut să încheie contracte pentru a cul­
tiva o însemnată suprafaţă de teren
cu legume şi zarzavaturi. Alţi 7 ţă­
rani muncitori au contractat să cultive
6 ha. cu borccag pentru seminţe. In
aceeaşi zi, 18 ţărani muncitori au con­
tractat 2.450 litri de lapte pe care îl
vor livra stalului în cursul acestui
trimestru.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
AGENŢIILE DE PRESĂ
TRANSMIT:
• Ecouri în străinătate în legătu­
ră cu raportul lui D. T. Şepilov şi
nota guvernului U.R.S.S. adresată
celor 3 puteri occidentale.
® Tratatul angio-iordanian a fost
anulat.
o Cancelarul Adenauer pregăteş­
te răspunsul la mesajul lui N. A.
Bulganin.
Anul IX . Nr. 679 Sîmbătă, 16 februarie 1957 4 pagini 20 bani
In înfîmpinarea „Zilei ceferiştilor1 O brigadă cu tradiţie
O rice om are povestea lui. Sau — Acum însă, spunea, zîm bind,
cwm se obişnuieşte fiecare să spună, tovarăşul llinca, este la noi. Şi de
S e h im lu ip i d c dfi&a^c romanul lui. Cină găseşti însă un data asta n-o să-l mai lăsăm brigă­
colectiv de oameni ale căror bucurii
In zilele de 11 şi 12 ale lunii curente, colecti­ şi necazuri s-au îm pletit Intr-un şir zii a 11-a.
vul depoului C.F.R. Simeria, a muncit cu o în­ întreg de ani, apoi asta este într-a-
sufleţire deosebită. In aceste zile au avut loc devăr ceva deosebit. Şl nu un co­ ~k
schimburi de onoare închinate „Zilei ceferiştilor", lectiv aşa, oarecare. Unul care de­
ţine steagul de fruntaş pe şantier, eşi era aproape m ijlocul lui ia­
nuarie, gerul sa dovedea do­
mol, aşa că betonierele mergeau din
Realizările obţinute, confirmă că acest colec­ unul... Dar s-o luăm de la început. plin. Brigada de fierari betonişti
tiv n-a precupeţit nici un efort, pentru a dobîndi Erau tineri, nici unul dintre ei nu a lui llinca lucra la blocul 8. Mai
succese cit mai importante. Astfel, planul pro­ sărise încă pragul celor 20 de ani. erau cîteva zile pînă la sorocul cînd
ducţiei globale exprimat în locomotive kilometri Veniseră din diferite colţuri ale ţă­ se va hotărî în mîinile cui va trece
convenţionali, a fost îndeplinit în proporţie de rii să construiască stadionul „23 Au­ steagul de brigadă fruntaşă. Secre­
104,35%, productivitatea muncii a crescut cu gust". Au fost strînşi într-o brigadă tarul U.T.M. A lexe Constantin, m un­
6,5%, iar consumul specific de combustibil a unde comandant a fost ales un tî- cea mai cu rîvnă decît toţi.
fost redus cu 7,40%. Numai în două zile au fost năr scund, îndesat, — Dacă pier­
economisite 41,2 tone combustibil convenţional. dar care se a-
dem steagul, bă-’
In această acţiune s-au evidenţiat mecanicii de răta deosebit de iSi ieţi, o să fie mai
locomotivă Pavel Balaj, Nicolae Popa, Pavel Er- priceput. II chema mare ruşinea.
dei, losif Blaga şi alţii. llinca Radu. Brigada a luat un nu­ — N-o să-l pierdem Costică —
Colectivul atelierului ce deserveşte depoul, a m e : brigada nr. 4. Acesta a fost a răspuns Nicolae Botez, un tînăr
obţinut şi el rezultate frumoase. Planul pro­ începutul. Desigur greu, căci nu se brunet şi inimos. Ştii, am stat de
ducţiei aferent acestor zile a fost depăşit cu cunoşteau, fiecare venise cu deprin­ vorbă cu normatorul. Noi avem 2,14
35% şi s-au făcut economii de materiale ce în­ derile şi uneori apucăturile lui. A- la sută, iar „ei" au numai 2 la sută.
colo însă, muncind alături, umăr la Trebuie să mai cîşligăm cîteva pro­
umăr, s-au înfrăţit. Aşa se face că cente.
realizat lăcătuşii Andronic Crişan, Gheorghe după terminarea stadionului, au
Mircea şi Ion Nicula. plecat, în frunte cu comandantul Uneori, pe la brigadă, se mai re­
pezea şi Gica Nedelcu, de curînd
In cadrul schimbului de onoare din zilele de La depou! de locomotive Simeria, locomotivele sînt re­ lor, la Bicaz. Aici, s-au calificat ca soţie a lui llinca şi tot de curînd
12-13 şi 14 februarie, colectivul staţiei C.F.R. vizuite atît la sosi re în depou, cît şi înainte de plecare fierari betonişti. In 1954, întreaga plecată din brigada lor în brigada
Deva, a obţinut realizări importante. Pianul pe la drum, pentru a se evita defectările pe parcurs. brigadă o găsim la Buftea, iar după VlI-a de laie „şcoală de sobari-
unitate a fost depăşit cu 10,3%. un an şi jum ătate pe şantierul „Casa teracoiişti".
In clişeu: Maistrul recepţionar Mircea Sava, făcînd Scînteii". E drept că s-au mai pier­
Cu acest prilej s-a evidenţiat tura impiegatu­ controlul pompei de apă înainte de plecarea locomotivei dut cîţiva pe drum. Au rămas însă — Măi, să nu faceţi brigada de
lui de mişcare Emnnoil Andreica, care şi-a depă­ Ia drum. cei mai hotărîţi, ori ca să vorbim rh.
în termenii lui llinca, „am rămas
şit planul cu 10,5%, precum şi cele conduse de noi, prietenii". N-au făcut-o. Steagul de brigadă
fruntaşă a rămas al lor. E drept că
impiegaţii Ioan Hîrlău şi Elias Moniu, care au Aici, la „Casa Scînteii' au început au muncit mult, într-o disciplină
să se nască şi altfel de prietenii-
înregistrat depăşiri de 10,3% şi respectiv 10,1%. severă, dar nu s-au lăsat să le-o
ia alţii înainte.
Cît mai N e scriu mecanicii ele locomotiva Primul căzut în „greşeală" a fost Şantierul lor a ieşit al doilea pe
chiar comandantul. A întîlnit ochii ţară. Desigur toţi brigadierii sînt
mari economii da combustibil convenţional mîndri dar mai ales aceia care au
1 unei fetişcane brunete şi utlta s-a contribuit mai mult la acest mare
uitat în ei îneît nu s-a mai putut succes. In ziua primirii diplomei de
uita de atunci în alţii. Iar dacă s-a
îndrăgostit comandantul, nici cei­ onoare, brigada IV-a defila pe a-
lalţi nu s-au lăsat mai prejos.
Să fii mecanic de locomotivă nu e tonaj sporit, nu se pot obţine fără o duc la scoaterea locomotivei din func- îeeie taberei cu steagul în frunte.
lucru tocmai uşor, deoarece trenurile, cunoaştere precisă a profilului liniei ţiu n e. înainte de termenul planificat, Cină s-a înfiinţat şantierul Uri-
fie de călători sau de marfă, trebuie ferate. De aceea, în depoul nostru se Tocmai de aceea ne străduim să men- cani, brigada lor a venit compactă Cînd a trecut prin dreptul meu,
să sosească la destinaţie în bune con- acordă întreaga atenţie menţinerii echi- ţinem constantă presiunea aburului în în Valea Jiului. încă de atunci au
diţiuni şi la timp. Insă, brigada noas- pelor de locomotive cît mai mult timp cazan. De asemenea, pentru ca tem- început el lupta pentru locul frun­ i-am şoptit lui llinca, aşa ca să-l
tră care. lucrează pe locomotiva seria pe aceeaşi sdeţie de remorcare. Fi- peratura focului să fie transmisă cît taş. Au avut însă un adversar de
230.314 a dat o mare atenţie nu numai xîndu-se anumite repere — indicatoare, mai uşor prin ţevile fierbătoare, trebuie temut: grupa a II-a condusă de Cons­ necăjesc.
îndeplinirii exemplare a acestei sarcini clădiri, copaci etc. — situate de-a iun să întreţinem cazanul în state cît m a i1 tantin Cojocaru. De mai multe luni,
de bază, ci şi găsirii de noi căi pen­ curată. De aceea, atît în timpul par­ steagul de fruntaş a trecut, cînd în — Mi se pare că peste două săp­
tru a remorca mai multe trenuri cu cursului, cît şi. la capătul secţiei de 1 mina lor cînd a celorlalţi.
tonaj sporit spre a realiza astfel eco­ remorcare, -fac'em-.purjarea ţevilor fier­ tămîni o să vă ia Cojocaru steagul.
— Se poate, tovarăşe 7 a replicat
el supărat. Sîntem doar brigadă cu
tradiţie.
V. TOPOLOGEANU
nomii cît mai însemnate de combus­ bătoare ; în acest fel, pe pereţii ţe­
tibil. vilor fierbătoare, nu se formează cu-' P rodm e ale industriei locale
Numai în ultimele luni ale anului noscuta crustă de piatră, iar combus­
trecut,- precum şi în prima lună a anu­ tibilul nu este irosit. In atelierele întreprinderii de şi godine, burlane etc. In afară
industrie looală „Horea“ din Al­ de acestea, atelierele de produse
lui curent brigada noastră a economisit Intreţinînd în buhe condiţiuni de. ba Iulia, se produc multe obiec­ alimentara îşi realizează şi îşi de­
te de consum popular. Anul a- păşesc planul de producţie.
201,7 tone de combustibil convenţional; funcţionare locomotiva, brigada noastră 1 cesta, la secţia turnătorie s-au
făcut 200 garnituri -de uşi pen­ Pe ramuri, muncitorii acestei
cu combustibilul economist s-au putut a reuşit în acest an să evite complect tru sobe de teracotă şi 50 gar­ întreprinderi, au realizat din
nituri de piese de fontă pentru planul lunar pînă la 10 februa­
. remorca 53 trenuri de marfă şi de că- reparaţiile între spălări şi pe această1 maşini de gătit cu aragaz. In rie, după cum urmează : ramura
celelalte ateliere se fac butoaie metalurgică 30 la sută, lăcătu-
^ lăto'ri pe distanţa Simeria-Coşlariu şi bază să asigure creşterea rulajului va­ de 500 litri, căruţe diferite la şeri-e 41 la suia. tîmplărie 29 la
comandă, bănci şcolare, uşi, fe­ sută, poligrafie 32 la sută, mo-
\ retur. De asemenea, toate trenurile de goanelor, să transporte cu cheltuieli1 restre, sobe de gătit tip cizmă rărit 25 l-a sută, ramura alimen­
tară 25 la sulă etc.
marfă remorcate în acest an au fost mai reduse însemnate cantităţi d e 1
1cu tonaj sporit. mărfuri.
Pe- scurt, iată cum muncim noi în Dar aceste metode de muncă sîn t:
brigadă spre a obţine aceste realizări. folosite nu numai de brigada noastră
De la început vreau să arăt că de în­ ci şi de alţi muncitori din depou. De]
treţinerea locomotivei în bună stare gui iiniei — putem folosi mai bine pildă, la fiecare două săptămîni, me­
de funcţionare ne preocupăm cu multă Mforţa vie“, cum îi spunem noi ener- canicii şi fochiştii fruntaşi din depou
stăruinţă. Atît eu cît şi fochistul Gyloy g jei cinetice a trenului. Astfel, pe anu- împărtăşesc şi celorlalţi din experienţa încălţăminte peste plan
Carol discutăm cu echipa din tura mue porţiuni ale secţiei de remorcare ioriajutîndu-’isă cunoască şi să aplice
precedentă despre modul cum a func- mărim viteza trenului, ceea ce permite metodele pecare practica le confirmă Muncitorii fabricii de î-ncăl- pînă la U februarie, au dat pes­
ţăminte „Ardeleana“ din Alba te planul zilnic 162 perechi de
ţionat locomotiva, cum a fost menţinu- Ca prin folosirea energiei cinetice în ca bune, contribuind laolaltă din ce î n , Iulia au păşit în acest an cu ghete. Din rîndul colectivului
tă presiunea cazanului, care este sta- palier, să menţinem regulatorul în- hotărîrea de a da pentru oa­
rea cuzineţilor, a pistoanelor şi cu- chis. ee mai mult la îndeplinirea sarcinilor menii muncii încălţăminte mai s-au remaroat tovarăşele Ana
multă şi de bună calitate. In
iiilor de ungere etc. După ce am aflat- Dar acestea nu sînt şi nu pot fi sin- însemnate ce stau în faţa muncitorilor, luna ianuarie, ei au dat peste Bîrs, Elisabeta Andraşovici şi
din unităţile căilor ferate, plan 264 perechi ghete pentru Eaaterina Jomoî&an, care şi-au
femei. In această lună, numai depăşit sarcinile dc plan cu 23
toate acestea, facem o scurtă revizie gurele căi de a obţine realizări cît IOS1F BLAGA
locomotivei; dacă este nevoie, facem mai însemnate în muncă. O atenţie mecanic de locomotivă, depoul < —64 la sută.
alimentarea acesteia cu combustibil şi sporită o acordăm menţinerii locorno-
apă. O bună ungere a pieselor raicşo- tivei pe un timp cît mai îndelungat în C.F.R. Simeria
rează rezistenţa datorită frecării aces- parcul activ, adică prelungirii la ma- ^
tora şi prin urmare, reuşim să folosim ximum a vieţii acesteia. Experienţa
Ritmicitatea producţiei asigura îndeplinireacombustibil mai puţin. înainte ca lo- proprie, cît şi a celorlalte brigăzi, arată
comoliva să fie adusă în capul trenu- că aceasta depinde în mare măsură de
lui, împreună cu lăcătuşii de revizie felul cum se conduce focul şi de pre­ planului la toţi indicii
facem o revizie a frînei. De asemenea, siunea aburului din cazan. Creşterea
i căutăm să menţinem în cazan pre- sau micşorarea bruscă a presiunii abu- Asigurarea desfăşurării ritmi­ măsuri luate s în t: asigurarea desfăşurarea ritmică a procesu­
siunea de regim. rului, bunăoară, dau naştere unor con- ce a procesului de producţie la stocurilor necesare de minere­ lui de producţie şi îndeplinirea
Reducerea consumului specific de tractări şi dilatări serioase în pereţii furnale, a preocupat mult atît uri — co.es, calcar, şpan e tc.; planului dc producţie pe indici.
combustibil şi remorcarea de trenuri cu cazanului, iar în unele cazuri acestea Pentru a oglindi cu cifre acest
conducerea uzinei cît şi pe mun­ sortarea materialelor separîndu- lucru dăm mai ios un grafic al
§3 minereul mărunt şi p raful; realizării indicilor planului de
citorii, inginerii şi tehnicienii producţie pe luna ianuarie a.c. :
asigurarea cantităţilor necesare
secţiei furnale de la Uzina „Vic­ de minereuri sortate pentru luni­ — Valoarea producţiei globale
le de iarnă, deoarece fiestea realizată în proporţie de 108% ;
însemnate economii de combustibil la depoul C .F.R . toria“ Călan. sînt mai ferite de îngheţ.-
— producţia fizică realizată
din Petroşani Din cauză că nu au fost asi­ De asemenea, Ia propunerea î.r proporţie de 109,7% ;
gurate, materiile prime necesa­
colectivului secţiei furnale s-a — productivitatea muncii a
In cinstea zilei de 16 februa­ re, stocurile de minereuri s-au construit o linie directă, care să crescut cu 6,74% ;
rie, eforturile ceferiştilor din Pe­ producţie îţi cadrul căreia s-a epuizat aproape complect încă asigure transportul rapid şi di­
troşani sînt îndreptate înspre a- analizat felul în care a fost în­ din primele luni ale anului 1956 rect al minereurilor de la Teliuc, — efectivul meniu scriptic de
sigurarea unui transport rapid deplinit planul de producţie pe iar din cauza îngheţării lor a- în silozurile de zi de la furnale, salariaţi a fost realizat în propor­
în toate direcţiile bazinului car­ anul 1956, s-a scos în evidenţă provizionarea furnalelor s-a fă­ eliminîndu-ise operaţiile -de în- ţie de 92% ;
bonifer. Zi de zi, ei se străduiesc şi faptul că brigada de mecanici cut greu. Acestea au făcut ca
condusă de Petre Dragosin a e- furnalele să meargă redus şi să cărcare-descărcare şi transport, — îndicile de utilizare al volu­
să facă cît mai multe economii conomisit pe luna ianuarie, 27 rărnînă sub plan cu cîteva mii înainte, pentru a aduce minereul
de combustibil şi să reducă tim­ tone combustibil, iar brigada lui de tone de fontă. Cele cîteva mii de la Teliuc în silozul de zi tre­ mului util al furnalelor a cres­
pul de formare a garniturilor. Petru Entweis de ta locomotiva tone fontă cu care rămăseseră buia să se înconjoare cu vago­ cut cu 10% faţă de cel planificat;
Rezultatele acestor eforturi nu nul aproape toată uzina, se fo­
au întîrziat să se arate. De pil­ 230.020 numai în primele zile datori statului, furnaliştii de la losea un anumit timp o locomo­ — consumul de cocs pe tona
dă, cu ocazia unei consfătuiri de tivă pentru acest scop şi se fă­ de fontă a fost redus cu 3% fa­
ale lunii februarie, a economisii Călan le-au recuperat totuşi şi ceau mai multe operaţii de în- ţă de planificat
cărcare-descărcare. Acum însă
5 tone de cărbune. au terminai planul pe 1956 cu vagoanele cu minereuri vin di­ Din graficul de mai sus reie­
rect de la Teliuc, la silozul de se că s-a obţinut o corelaţie
Contribuţia ceferiştilor din O raşlie 3 zile înainte de termen. zi unde sînt descărcate, asigu-rîn- justă între indicii planului de pro­
Pe baza experienţei cîştigate ducţie şi că cu un efectiv mai re­
du-se în acest fel cantităţile ne­ dus de salariaţi decît cel planifi­
In cinstea zilei de 16 februa­ anul trecut şi pentru a evita re­ cesare de minereuri de la Teliuc cat s-ia reuşit totuşi să se asi­
rie, colectivul staţiei a reuşit să Printre cei care au obţinut petarea greutăţilor întîmpinate. pentru furnale. gure o producţie ritmică şi să se
scurteze media de staţionare cu realizeze pl-anul la principalii
8,7%, regularitatea circulaţiei a cele mai frumoase succese se s-au luat o serie de măsuri teh- Aceste măsuri, cît şi buna or­ indici cantitativi şi oalitativi.
fost asigurată 100%, sarcina ganizare a muncii, au -asigurat
statică s-a depăşit cu 10% şi numără impiegatul de mişcare nico-organizatorice menite să a- (Continuare în pag. 3-a)
s-a făcut o economie de 166 va- sigure desfăşurarea ritmică a
Ioan Homorodeanu, magazione­ producţiei la furnale, astfel ca
goane-ore. rul Stan Badiu şi acarii Cle- planul să poată fi îndeplinit zi
onic Suciu, Francisc Csazar şi de zi, lună de lună.
Roman Cazan, Printre cele mai importante