Page 55 - 1957-02
P. 55
Nr, 679 DRU M U ’. SOCIALISMULUI Pa*. 1
Din activitatea cercurilor He scriu Ritmicitatea producţiei asigură îndeplinirea In atenţia
de economie concretă
= corespondenţii la toţi indicii d ire c to r ilo r
Spectacol pentru mineri (Urmare din pag. l-a) componenţa şarjei, conform re avînd o depăşire de plan pe cele de cămine cu ltu rale
La U.R.U.M . P etroşan i In sala clubului „Minerul“ — Trebuie menţionat în ace- ţetei, au dat posibilitate furna- 11 zile de 128,5, iar colectivul Pentru şezătoarea cu tem a: „50
din Petrila a avut loc un spec laşi timp şi faptul că au fost re de ani de la Răscoala ţărănească
tacol artistic pentru mineri, pre liştilor să obţină indici înalţi de furnalului 2 o depăşire de 320,5 din 1907", care va avea ioc în ziua
zentat- de-ansamblul de estra duse consumurile specifice ;ş;i la de 24 februarie a.c., se recomandă
In luna noiembrie, în cadrul panţii vin cu diferite propuneri, #lte materiale, iar declasatele utilizare a volumului util al fur tone fontă. Declasatele fiind re echipelor artistice de amatori să in
U.R.U.M. Petroşani şi-au înce în majoritatea lor foarte preţi s-au redus în cursul lunii ianua cludă în repertoriu :
put activitatea două cercuri de oase. Pînă acum s-au făcut pes rie de la procentul -.A pla nalelor. duse sub procentul admis.
economie concretă — o nouă te 15 propuneri : Aşa de pildă, nificat, la 1,6%, dînd:U-se astfel PENTRU RECITATORI:
formă a învăţămîntului de par tov. ing. Legrand, a propus în dă din Hunedoara. De asemenea, pentru uşurarea Succesele obţinute de furna
tid în această întreprindere. legătură cu rolul maistrului în Vestea că echipa artistică a în loc de declasate 417 tone de „Cauza cauzelor", poezie de Tu-
producţie, ca maiştrii de la sec fontă de bună calitate în plus. muncii furnaliştilor un grup de liştii de la Călan se datoresc a- dor Arghezî, publicată în „Cultura
Principalele probleme care se ţia turnătorie şi mecanică să siderurgiştilor va prezenta acest poporului" nr. 1 (1957).
discută în cadrul acestor cer stea mai mult în mijlocul mun program, a strîns în sala clu tehnicieni, în frunte cu tînărul jutorului şi sprijinului pe care
curi s în t: „Descoperirea şi fo citorilor necalificati, să-i ajute bului peste 400 spectatori, care „1907", poezie de Demostene Bo
losirea rezervelor interne“, şi să-i îndrume. De asemenea, au aplaudat cu căldură evolu inginer Ioan Stoicoi, au constru aceştia l-au primit şi-l primesc tez, din „Cultura poporului“ nr. 1.
maiştrii să fie acei care trebuie (1957).
„Creşterea productivităţii mun să se ocupe de buna aprovizio it o maşină electrică de perfo din partea conducerii uzinei, a
cii“, „Reducerea preţului de nare a locurilor de muncă şi să „Vifor", poezie de Alexandru Vla-
cost“, „întărirea rolului mai asigure un indice cît mai mare ţia , pe scenă a artiştilor bune rat şticul. Această maşină este secţiei, a inginerilor şi tehnici huţă, din „Cultura poporului“ nr. 1-
de utilizare a maşinilor. iioreni. (1957).
strului în producţie“, etc. Respectarea disciplinei montată pe o consolă la fiecare enilor şi în mod deosebit muncii
Organizaţia de bază a dat tot ,Cu piuit umor şi simţ artis tehiiplogice asigură furnal şi cu ajutorul ei se per avîntate a tuturor celora care de TEATRU:
La seminarizarea acestor con sprijinul pentru buna funcţio tic a fost fă cu tă prezentarea
ferinţe, întîi se discută partea nare a acestor cercuri. In ce forează repede şi uşor şticul, în- servesc zi de zi furnalele. Un a- „Boierii şi ţăranii" de Alexandru
teoretică, iar apoi, legînd teo priveşte frecvenţa la seminarii Sever, din „Cultura poporului" nr. 1
ria cu practica, se discută cum, şi predări, ea este de 85—90 programului de către tovarăşii funcţionarea normală lăturîndu-se vechiul sistem de jutor concret şi substanţial pri (1957).
în cadrul întreprinderii sau în la sută, iar participarea la dis
cuţii este vie. Savip Spiru, Florin Simoncu şi a furnalului perforare cu ranga şi ciocanul, mesc furnaliştii de la muncitorii COR:
cadrul unei secţii, se poate ajun Iuliu Morarii. Orchestra şi so care lua mult timp şi era obosi dîn transporturi, care le asigură
ge la rezultate mai bune Dis- „Cîntecul clăcaşllor" de Gh. Ba-
eutînd aceste probleme, partici liştii vocali Maria Upgureanu, Pe Iîngă unele condiţii menite tor pentru muncitori. la timp materialele de care au zavan, din „Cultura poporului" nr. 1
Emil .Crişan şi Angela Sţanciu, să evite mersul fedus şi deran Maiştrii şi şefii de schimb de nevoie şi le pun la dispoziţie la (1957).
jat al furnalelor şi să asigure o timp oalele pentru descărcarea
de asemenea au fost aplaudaţi la furnale execută un control ri zgurei şi' a fontei PENTRU CITITORII ARTISTICI:
la scenă deschisă de către spec desfăşurare normală a tuturor guros asupra întregului proces
proceselor tehnologice, trebuie de elaborare a fontei, începînd Greutăţi ce trebuiesc Fragment din „Bijuterii de fami
tatori. V. UNGUREAIŞIU îndeplinite o serie d.e alte con de la silozurile de minereu, sor lie" de P. Dumltrlu, din „Cultura
diţii. tare, dozare, cîntărire, încărcarea înlăturate poporului nr. 2 (1957).
—o—
Cum procedează furnaliştii de şi funcţionarea furnalului, după Cu toate aceste succese pe „Zorii robilor" de V. Em. Galan.
la Călan ? Ei s-au deprins să prescripţiunile tehnologice, pînă care le-au obţinut şi le obţin, din „Cultura poporului“ nr. 2 (1957).
Consfătuire cu părinţii respecte cu stricteţe instrucţiu la elaborarea şarjelor.
La Fabrica de trico ta je Sebeş nile tehnologice de elaborarea furnaliştii de la Călan întîjnpi- Programul artistic va fi precedat
Pentru rezolvarea unor pro fontei, să dea atenţia cuvenită Tehnicienii de aei au studiat nă şi unele greutăţi în muncă, de conferinţa „1907“ — o pagină de
pregătirii materialelor înainte de eroism din luptele ţărănimii noastre
In cercul de economie con au făcut unele propuneri care bleme de ordin educativ în rai a le introduce în furnal şi să dea posibilitatea şi avantajele folo greutăţi care fac ca realizările pentru pămînt şi libertate".
cretă de la fabrica de tricotaje să ducă la îndeplinirea ritmică o mai mare atenţie disciplinei
din Sebeş, al cărui responsabil a sarcinilor de plan ale fabricii. durile elevilor, la şcoala profe tehnologice. sirii aneheritei la fabricarea fon lor să nu fie la înălţimea posi Bibliotecara
este tovarăşul Daniel Farcaş, Astfel, tov. Simion Trifu, a pro din Baia de Criş
se ţin cu regularitate lecţiile pus să se urmărească zilnic în sională de ucenici C.F.R. din In fiecare schimb se contro- tei şi în urma rezultatelor obţi bilităţilor ce le au. In ce con
planificate. Cei 22 de membrii ai deplinirea planului. lează dacă şarja se face con Bibliotecara Stela Lucaci de
cercului au ascultat pînă acum Simeria a avut loc o consfătui form instrucţiunilor tehnice, da- nute s-a trecut la folosirea aces stau aceste greutăţi ? la căminul cultural din Baia de
— Prin aceasta, a spus că s-a asigurat dozarea şi cân Criş a obţinut rezultate fru
'1 lecţii pe următoarele tem e: cursantul, se pot analiza şi des re a cadrelor didactice cu ele teia la fabricarea fontei ceea ce In primul rînd una din aceste moase în muncă. Ea a organi
„Rolul planificării şi planifica coperi cauzele care fac ca în zat recenzii cu ocazia reuniuni
rea operativă“, „Productivitatea unele zile realizarea planului să vii şi părinţii acestora. Discu a dus la reducerea consumului greutăţi este pricinuită de faptul lor tovărăşeşti şi adunărilor ge
muncii şi căile de creştere- a fie mai mică faţă de alte zile. nerale ale organizaţiilor U.T.M.
productivităţii“, „Rentabilitatea tarea diferitelor abateri de la de minereuri din iprport şi a că cocsul are un procent de u- etc., ajungînd să aibă un în
întreprinderii“, „Preţul de cost De asemenea, pentru înlătura semnat număr de cititori frun
şi căile de scădere a preţului rea risipei de deşeuri, cursanta regulamentul şcolii săvîrşite de consumului de calcar pe tona miditate mai mare decît cel pre taşi. Eleva Elena Iuhas a citit
Virginia Draşoveanu a propus 55 de cărţi, iar pioniera Rodica
de cost“. să se introducă la fiecare loc unii elevi, găsirea celor niai po de fontă. scris şi în loc să se bage în fur Lucaci a citit 86 de cărţi şi al
Lectorii care au prezentat a- de muncă (maşină) săculeţe ţii. Pe Iîngă tineri, bibliotecara
în care muncitorii să strîngă a- trivite metode pentru educarea tărirea corectă a materialelor ce Trei descărcări pe schimb, nal, să zicem 1.000 kg. cocs, se a atras ca cititori mulţi vîrst-
ceste lecţii (Constantin Dumi- cele deşeuri care pînă nu de nici, printre care Zabaria Flo-
trescu, Petru Bogdan, Ileana mult se aruncau la gunoi. şi stimularea elevilor în activi- bagă numai 800 kg., 200 kg. fiind rea, miner pensionar.
Bogdan şi Ioan Stoichiţă) au apă pentru a cărei evaporare
demonstrat cu exemple concre Aceste exemple ne dovedesc tatea lor, discutarea probleme intră în componenţa şarjei, con fontă de bună calitate! La concursul „Iubiţi cartea“
te din fabrică, felul în care se că -lecţiile prezentate sînt bine form reţetei de încărcare, şi da s-au înscris 63 de tineri dintre
poate mări productivitatea mun întocmite, ele dînd rezultate fru lor gospodăreşti ale şcolii, au care 17 au obţinut insigna. De
cii şi cum se scade preţul de moase în antrenarea cursanţi cernarea insignei s-a făcut în
lor la dezvoltarea problemelor fost dezbătute în comun, şi s-au că se respectă înălţimea 'optimă Sub această lozincă se des trebuie consumată o altă canti cadru festiv în ziua de 9 februa
cost. rie a.c., cînd au primit insigne
In cadrul lecţiilor cursanţii de bază ale întreprinderii. propus măsuri pentru o rezol de încărcare a furnalelor. făşoară întrecerea între schimbu tate de cocs, iar în al doilea rînd, şi tinerii Viorel Popa, Stela
Lucaci şi Silviu Lucaci.
vare pozitivă. C. IONESGCJ Pentru a se putea asigura un rile de furnalişti care deservesc niinereurile avînd un conţinut
CORNEL TUDORAN
-O - regim termic constant şi un mers cele două furnale de la uzina mai ridicat decît cel prescris de
corespondent
Pentru o largă regulat al furnalelor, una din ce „Victoria“ — Călan. ¦ bioxid de siliciu (SiC>2) fac oa
Măresc izvoarele
popularizare a cărţii le mai importante condiţii de Organizîndu-şi munca cît mai consumul de calcar pe tonă de de venituri
care depinde acest lucru este ali bine şi aplicînd în practică me fontă să fie depăşit.
BRAD (Prin telefon de la mentarea furnalelor cu minere toda maistrului sovietic A. Fili- Consumurile de materiale Cu ocazia prelucrării şi aprrv
subredacţia noastră voluntară). uri omogenizate — uniformizate. pov, fiecare schimb de furnalişti fiind stabilite pe baza a- bării planului de producţie pe a
elaborează în mod normal cîte nalizelor chimice de labora nul 1957, colectiviştii din Re-
In urma unei şedinţe la care Furnaliştii de la Călan dispun tor, nu încape îndoială că ciu, raionul Sebeş, au hotărît
au participat lucrători de la de mijloace care le permit să 3 şarje de fontă. să mărească suprafaţa livezi
secţia culturală a Sfatului popu facă acest lucru cu uşurinţă. lor de pomi. Astfel, pe Iîngă
lar raional Brad, de la Comite depozitul mecanizat de minereu, Faptul că se fac în mod nor pentru a scoate o fontă cenuşie, cele 6 ba. plantate în anii tre
tul raional U.T.M., biblioteca silozurile de zi cu mai multe mal cîte 3 descărcări pe schimb, de bună calitate pentru iurnăto cuţi, ei vor planta cu pomi în
raională şi responsabilul „Li compartimente, macaraua porta- pe Iîngă altele, are şi următoa rii, reţeta de încărcare, compo acest an încă o suprafaţă de
Importante lucrări edilitare brăriei noastre“, s-au constatat rele avantaje: înlătură perico nenţa şarjei trebuie stabilită 5,70 ha.
în oraşul Sebeş unele deficienţe în populariza
rea şi difuzarea cărţii. lă, cîntar etc. lul de inundare a gurilor de ţinindu se seama de rezultatele S-ia mai hotărît să se cumpere
8 capete tineret bovin, 6 boi şi
Pentru înlăturarea lor şi pen Dacă totuşi se întâmplă anu vînt cu zgură, la o eventuală analizelor chimice de laborator. să mărească ferma de oi cu în
tru o cît mai largă desfăşurare mite iferanjapiepte în mersul că 100 de capete.
a acţiunii de pătrundere a căr furnalului, pe baza analizelor declanşare de cu ren t; micşorea Aceste greutăţi pot fi insă în
ţii în rîndul oamenilor muncii, de laborator ale zgurei, se iau
Din primele zile ale anului ca imediat ce timpul va fi favo s-au luat primele măsuri orga imediat măsuri şi se fac corec ză timpul de mers redus a fur lăturate dacă furnizorii vor ti o-
1957, grijia sfatului popular al nizatorice. Astfel s-a stabilit ca ţiile necesare.
oraşului Sebeş s-a îndreptat spre rabil, să se înceapă executarea în centrele: Brad, Bălţa, Criş- nalelor şl face ca furnalele să bligaţ: să respecte caietul de sar
rezolvarea problemelor de impor cior şi Gura., Barza, în cadrul Datorită măsurilor luate s-a
tanţă obştească şi edilitară. lucrărilor. „Săptămânii:cărţii“, care se or şi r.euşit ca la furnalul nr. 1, în funcţioneze mai uşor. cini şi să furnizeze cocs şi mine
ganizează între 21-28 februarie, cursul lunii ianuarie, cît şi în
Astfel, una din importantele In anul acesta, în oraşul Se să fie deschise standuri de cărţi primele 11 zile a]e lunii februa Graficele de producţie care e- reuri care să corespundă pres-
lucrări ce se vor executa în ora beş, încep şi lucrările de siste de literatură politică, beletris rie declasatele şă fie reduse la
şul Sebeş, este pavarea străzii matizare. Primele lucrări vor tică, etc. xistă la fiecare furnal şi sînt cripţiunilor tehnologice în vi
poştei cu piatră cubică, pentru consta din parcelarea a 27 de zero. complectate zilnic ca fiecare goare.
care s-au si adus deja 100 de loturi de casă a 400 m.p., a u- Respectarea înălţimii optime schimb să ştie cum stă cu reali Cu toate greutăţile întîmpinate
vagoane de piatră cubică de la nui lot de şcoală de 1.600 m.p. zarea planului şi cum stau cele anul trecut, furnaliştii de la Că
întreprinderea „Gh. Coşbuc“ din şi a 2 loturi de magazine de stat de încărcare a furnalelor şi do lalte schimburi, creîndn-le prin lan au ştiut să se mobilizeze în
Năsăud. Lucrarea aceasta va pe 800 m.p., din terenul sfatului zarea minereurilor ce intră în aceasta posibilitatea de a se aşa fel îneît să lichideze. cu„ră:.,
începe la 1 aprilie 1957. popular, teren care sp află în
imediata apropiere a „Casei pio mobiliza pentiu a nu rămîne în m îrtrea în urmă şi să îndepli
O altă lucrare, care va începe nierilor“. In total, pentru loturi nească înainte de termen sarci
în curînd va fi împrejmuirea de construcţii s-au destinat în urmă.
parcului „8 Mai“ din centrul o- acest ca,rtier 14.00.0 m.p. de te Desfăşurarea ritmică a proce nile anuale de plan. Pentru noul
ren, dintre oare 6.000 m.p. vor fi sului de producţie, duce fără în an — 1957 — ei s-au pregătit
raşului, cu un gard estetic din drumuri. doială la obţinerea de rezultate din timp, au luat măsuri care
prefabricate. tot mai bune în mărirea produc să-i ferească de anumite surpri
Construcţia caselor cp excep- ze în timpul iernii şi pot fi mîn-
In acest an, se va da o aten- fia şcolilor şi a miagazin.ejor de ţiei de fontă.
ţie deosebită amenajării trotua- stat, se va fac,e cje către cej oe Acest lucru este dovedit în dri că zi de zi reuşesc nu nu
au primit loturile. Aceştia vor mod elocvent şi de realizările mai să-şi realizeze dar să-şi şi
relor, pentru care s-a şi prevă obţinute de furnaliştii din Călan depăşească cu mult sarcinile de
zut în plan suma de 50.000 lei. în primele 11 zile ale lunii fe plan, asigurînd prin aceasta can
bruarie, timp în care ei au ela tităţi sporite de fontă industriei
borat peste plan 449 tone de noastre constructoare de maşini.
N. BADIU
fontă. Colectivul furnalului nr. 1
Din aceşti bani, 20.000 lei vor trebui să respecte termenul cje
fi folosiţi pentpu construirea de construcţie, regulile de sistema
trotuare- noi, iar restul pentru tizare prescrise de secţia de a r Creşterea suprafeţei arabile —
reparaţii şi complectari. hitectură a sfatului popular re
In piaţa de zarzavaturi, se gional. sursă de sporire a producţiei agricole
vor construi în cursul lunii apri Prin executarea acestor lu
lie, două rînduri de mese de be crări şi a altora care vor urma
ton, deoarece cele existente sînt Sebeşul va deveni un oraş mo Mecanizatorii de la S.M.T. Miercurea şi-au construit case cu înrpfu- In regiunea noastră există peste punerea în valoare a terenurilor ne de umiditate, s-au executat canale de
necorespunzătoare, iar la obor dem şi frumos. inut de stat. in clişeu : un aspect al cartierul inecanizatorjlor. 50.000 ha. terenuri în folosinţă agri cultivate, prin recuperarea terenurilor scurgere a apei pe o suprafaţă de 630
se va construi „Casa cîntarului“. colă ce sînt în pericol de a fi supuse mlăştinoase şi prin lucrări de îndiguire, ha. în satele Drînibar, Bărăbanţ, Gal-
Pentru aceste lucrări, înţregul NICOLAE ZACH1U unui proces de eroziune dacă nu se desecări, etc. da, Sîntimbru, etc.
material este procurat, urmînd iau măsuri de protecţie. Distrugerea
preşedintele Sfatului popular In privinţa sporirii productivităţii so Suprafeţe care se pot valorifica în
al oraşului Sebeş
terenurilor agricole prin eroziunea so lului şi folosirea terenurilor slab pro regiunea noastră sînt multe. Numai în
'OCpOOCXXXXSPpOCpOpOOQOOq 'OOOOGOOOCCCOOOCOSCOaCOOCCCOUOOGOCCOOt OCQSŞCQOQCG A3- ductive şi neproductive, în regiunea raionul Sebeş, după cercetările şi stu
lului, nu numai că micşorează produc
Nu de mult, a avut loc şedin Bogată activitate^ duc o muncă sectară şi neplani- ţia, ci se resfrînge şi asupra întregii' noastră s-au executat şi aplicat unele diile făcute de o comisie specială, s-a
ţa plenară a Comitetului organi fioată. Din această cauză, viaţa laturi economice. In timpul ploilor to lucrări încă din anii trecuţi. La gos constatat că pe valea Secaşului, Bo
zatoric regional al A.V.S.A.P. în cad ru l A. V. S. A. P. internă a organizaţiilor se des renţiale şi topirii zăpezilor, cînd ape podăriile agricole colective cu suprafeţe zului, Şpringului, Berghinului sînt cir
Cu acest prilej, s-a făcut analiza făşoară la voia întâmplării, adu le de pe coaste au scurgere liberă, mari, cum sînt cele din Dobîrca, Mier ca 1.700 ha. care astăzi nu sînt fo
activităţii pe anul 1956. de marină. Datorită rezultatelor cursuri de motociclete, schi, tir, nările generale nu se ţin regulat, distrug căile de comunicaţie, podurile, curea, Daia Romînă, etc., s-a făcut losite, deşi sînt terenuri cu fertilitate
bune obţinute, mulţi din tinerii înot, aeromodple şi radioteleg-ra- iar atunci cînd se ţin, membrii aşezările omeneşti, iar terenurile cul- organizarea teritoriului şi aplicarea a- mare. Prin aplicarea unor măsuri de
Din darea de seamă a reieşjf oare au urmat cursurile acestor fie. In aceste jntreperi partici nu sînt antrena ţi să discute pro tivabile din lunci sînt inundate. solamentelor pentru culturi după con canalizare, îndiguiri, desţeleniri, apli
că în anul care a trecut s-a des cercuri !au fost trimişi pentru panţii au dovedit că şi-au însu bleme legate de îmbunătăţirea diţiile economice şi naturale, pşigurînd carea unor amendamente şi îngrăşă
făşurat o intensă muncă organi şit pe deplin cunoştinţele pre activităţii. Directivele Congresului al 11-Jea al totodată protecţia solului contra ero minte, aceste terenuri pot deveni utile
zatorică şi de propagandă pen a-şi desăvîrşi cunoştinţele căpă date în cercuri şi au luptat pen P.M.R., arată că pentru mărirea pro ziunii. S-au aplicat îngrăşăminte azo- agriculturii şi cu o rentabilitate mare.
tru atragerea de noi membri şi tate la şcoli practice de zbor cu tru .obţinerea de rezultate teh Pentru aceste lipsuri, vinovat ducţiei agricole este necesar să se a- toase, potasice şi bălegar de grajd pe
întărirea vieţii interne a organi motor, planorism şi paraşutism nice cît mai bune. se face şi comitetul organizato cor.de o mare atenţie terenurilor slab terenurile slab productive restabilindu- Asemenea ternari se mai găsesc în
zaţiilor A.V.S.A.P. Faţă de anul ale A.V.S.A.P. ric regional oare nu a îndrumat productive şi neproductive. Creşterea se astfel productivitate? solului. Ca ur raioanele Orăştie, Alba, llia, etc. Nu
1955, numărul membrilor a cres Şi în acest an, între comitetele şi controlat în suficientă măsură mare a acestui fapt, producţia ia ce mai în comuna Balşa din raionul Orăş
cut cu aproape 2Q la sută. Noi Şi în ce priveşte activitatea organizatorice raionale s-au des organizaţiile de bază din re suprafeţei arabile se va obţine prin reale a crescut cu 10 la sută, i?r pe tie, sînt peste 200 ha. neproductive. In
membri au fost atraşi din rîndu- sportivă în cadrul cercurilor şi făşurat întreceri pentru obţine giune. unele terenuri chiar şj mai mult. comunele Orăştioara de sus, Homorod,
rjle muncitorilor din uzine, fa- rea steagului de naion fruntaş In afenfâa Băcăinţi, Blandiana şi Almaş se găsesc
. brici, precum şi ţărani muncitori, echipelor, tineretul a desfăşurat pe regiune. Cele mai bune rezul Comitetul organizatoric regio In vederea fixării solului şi valori între 20 şi 50 ha. neproductive, iar
colectivişti, întovărăşiţi etc. Da- o bogată activitate. Mulţi tineri tate le-a avut comitetul organi nal nu a reuşit să atragă în ju abonafilor noştri ficarea terenurilor slab productive şi în satul Chimindia din raionul llia
tqrită unei largi munci de propa au reuşit să obţină calificarea rul său un larg activ voluntar cu neproductive din regiunea noastră, sînt peste 100 de hectare.
gandă, tot mai mulţi oameni ai sportivă gradul III la tir, schi, zatoric raional Orăştie, căruia i care să poată controla şi îndru Intrucît ziarul nostru, începînd cu s-au făcut plantaţii de pomi pe tere
muncii au cunoscut activitatea înot etc. s-a decernat cu această ocazie — ma munca în numeroasele orga data de 24 ianuarie a. c., apar? zil nurile gospodăriilor colective şi pe a Pentru a putea reda agriculturii în-
pe oare o desfăşoară organiza pentru a treia oară consecutiv — nizaţii de bază. Secţillp regiona nic, !ar costul abonamentelor, este ţăranilor muncitori individuali pe o su h>un timp cît mai scurt aceste supra
In activitatea sa asociaţia a steagul de raion fruntaş. Bune le, deşi încadrate cti oameni ca de 5 lei pentru abonamentele indi prafaţă de peste 200 ha. creindu-se feţe, o sarcină importantă revine co
ţiile A.V.S.A.P. In cadrul cercu desfăşurat o largă mqncă de lificaţi pe diferite ramuri de spe viduale şi 4 lei pentru cele colec adevărate livezi care vor mări venitu mitetelor executive ale sfaturilor popu-'
rilor de radio-telegrafie, telefo popularizare ia trecutului istoric rezultate au obţinut şi comitetele cialitate, care puteau ajuta mai tive, abonamentele contrariate şi a- rile colectiviştilor şi ale ţăranilor munci iare care prin organele de specialitate
nie, constructori de drumuri, organizatorice ale raioanelor Pe mult asociaţia, nu au fost destul chitate pe anul 1957 se modifică tori. Printre gospodăriile colective care trebuie să identifice aceste terenuri
cons'ructori de poduri, topqgrafi al regiunii Hunedoara. Cu ocazia troşani, Haţeg şi al oraşujiţi de bine îndrumate şi antrenate după cutii urmează :
etc., npmeroşi membri şi-au în excursiilor făcute în localităţile Deva. în munca de activul salariat. De au plantat pomi' pe suprafeţe mari se şi să execute lucrări de îmbunătăţiri
suşit cunoştinţe noi. Mai rrjult asemenea, biroul regional, în u- Cei care au achitat costul abona
chiar, din cadrpl cercurilor aţiţq, istorice — Sarmisegetuza, Gră Atît darea de seamă cîţ şi dis nele cazuri a frînat iniţiativa co mentului pe Irim. I 1957 (după ve numără cele din Miercurea, Dobîrca, funciare pe plan local, iar acolo unde
aproape 70C) de absolvenţi au ob dişte, Şibot, Blidaru, Crişan şi cuţiile purtate, au scos în evi mitetelor organizatorice raiona chiul tarif) vor primi ziarul pînă la
ţinut carnete de conducere. O Flunedoara s-au ţinut conferinţe denţă unele lipsuri care mai dăi- le şi a imprimat un caracter de sfîrşitul lunii februarie : cei care an Gîrbova, Reciu, Cetea, Beriu şi Ge- posibilităţile locale nu acoperă în în
bună parte din aceştia sînt a s legate de lupta poporului romîn nuiesc în activitatea A.V.S.A.P. campanie, unor activităţi. achitat abonamentul pe semestrul 1
tăzi conducători de autovehicule peptru libertate. vor primi ziarul pînă la .sîîrşitul lu oagiu. Ţăranii muncitori din Zlatna, tregime executarea anumitor lucrări, a-
la întreprinderile şi pe şaţiţigfc- Mai sînt organizaţii de bază, In încheiere, plenara comite nii martie, iar cei care au achitai
le regiunii. La une]e gosppdărji In scopul educării oamenilor oa de exernplu cele dp la Com tului organizatoric regional al abonamentul pe întreg amil 1957 vor Benic, Ighhj, Peţelca şi Orăştioara au cestea se pot face pe plan regional
de stat şi S.M.Ţ. lucrează trac muncii în spiritul dragostei faţă binatul siderurgic clin Hunedoa A.V.S.A.P. a luat o serie de mă primi ziarul pînă la sfîrşitul luni
de patrie şi a apărării cuceri mai. formgt asociaţii pentru cultivarea po- sau chiar republican.
torişti pregătiţi în cercurile orga rilor revoluţionare ale poporului ra, Uzinele „Victoria“ — Călan, suri menite să ducă la lichida
întreprinderea „Ardeleana“ din rea lipsurilor constatate şi ]a ob Penlru a pulea prinţi neîntreriipl . milor fructiferi. In aceste plantaţii s-a Aplicarea pe scară largă a lucrări
nizate de A.V.S.A.P. muncitor, au fost organizate ci ziarul „Drumul socialismului", re-
cluri de filme istorico-patriotice Alba Iulla şi altele, care desfă ţinerea unor rezultate şi rpai înnoiţi-vă din timp abonamentele! ţinut seama ca rîndurile să fie orien lor de stăvilire şi combatere a eroziu
Numeroşi tineri s-au antrenat în pentrpţe muncitoreşti ale re şoară o activitate slabă. .Vţernbrii tate paralei cu „curbele de nivel (dea-
în diferite activităţi aviatice şi giunii. Cu membrii asociaţiei au comitetelor acestor organizaţii bune. nii solului, de recuperare pentru a-
fost organizate mai multe con- curmezişul coastei), pentru a împiedeca
MI HAI BODEA gricultură a terenurilor' slab produc
scurgerea apei.
tive şi neproductive, va contribui în-
Penlru a ridica prpductjyitqţea păşu
nilor şi terenurilor arabile cu exce3 tr-o măsură însemnată la sporirea pro
ducţiei agricqle.
Ing. NICOLAE SB1RLEA
