Page 56 - 1957-02
P. 56
Pag 4, DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 679
ÖäB gg&BraeggBgaaa VOTUL DE LA O.N.U. IN PROBLEMA
ALGERIANĂ ARATĂ CÄ:
S. U. Â aj ÂrsgSla şi Franfa sînt
Ecouri în străinătate în legătură cu raportul Cancelarul Adenauer principalii duşmani ai libertăţii
lui 0. T. ŞEPILOV şi nota guvernului U. R. S. $. pregăteşte răspunsul ta mesaju popoarelor coloniale
adresată celor trei puteri occidentale Sui N. A BuSganin NEW YORK — Coresponden După aceasta urma să fie pus
la vot proieotul de rezoluţie al
Egipt S. U. A. Anglia H Comunicatul Departamentului presei şi informaţiilor tul special !al Agerpres La O.N.U. Tailandei, Filipinelor şl Japoniei,
de pe lingă guvernul R. F. Germane oare a fost prezentat după pro
transm ite: iectul de rezoluţie al celor 18
„RUSIA PROPUNE OCCIDENTULpi REPREZENTANŢI AI CONGRESULUI „ORICE PROPUNERI CARE BONN (Agerpres). — TASS cle“. Cancelarul a spus că la La 13 februarie au avut loc ţări. Dar şi acest proiect nu a
transm ite: unele teze ridicate în mesajul fost pe placul puterilor coloniale.
UN PROGRAM PENTRU ORIENTUL SE PRONUNŢA PENTRU URMĂRESC REALIZAREA lui N. A. Bulganin va fi dat un două şedinţe ale Comitetului
MIJLOCIU Ziarele din 13 februarie au răspuns pozitiv, iar la unele un Politic oare şi-a încheiat discu Ele au pus la cale dispute
EXAMINAREA PROPUNERILOR STABILITĂŢII IN ORIENTUL publicat următorul comunicat răspuns negativ. Dintre acestea ţiile asupra celor trei proieote de procedurale prelungite şi, încâl
CAIRO '(Aserpreş). — 7\4SS al Departamentului presei şi in din urmă fac parte, în primul rezoluţii prezentate Comitetului cind regulile procedurale în vi
transmite: SOVIETICE MIJLOCIU MERITA SA FIE formaţiilor de pe lîngă guver rînd, problema privind legătu în legătură cu examinarea pro goare, au reuşit să obţină ca cel
nul R. F Germane în legătură rile R. F. Germane cu Occiden blemei algeriene. de-ial treilea proiect de rezoluţie,
Comentind raportul prezentat WASHINGTON. (Agerpres)— STUDIATE“ cu mesajul lui N. A. Bulganin, propus de ţările Americii Lati
de D. T. Şepilov, ministrul Afa Raportul lui D. T. Şepilov la adresat cancelarului Adenauer : tul, pe care, după spusele can In declaraţiile lor delegaţii ne şi Italia, să aibă prioritate
cerilor Externe al Uniunii Sovi sesiunea Sovietului Suprem al LONDRA (Agerpres) — Salvadorului, Republicii Domi la vot, deşi a fost prezentat ul
etice, la sesiunea Sovietului Su U.R.S.S. şi nota guvernului sovi Raportul ministrului Afaceri „Ampla scrisoare a primului celarului, nu le poate submina nicane, Venezuelei, Mexicului, timul în Comitet. După cum s-a
prem al U.R.S.S., presa egiptea etic au stîrnit interes la Washin lor Externe al U.R.S.S., D. T. ministru al U.R.S.S., N. A. Bul Argentinei, statului Panama, mai arătat, în acest proiect se
nă subliniază caracterul paşnic gton. Şepilov, la sesiunea Sovietului ganin, adresată cancelarului fe nimic. Adenauer, după cum se Belgiei şi Spaniei precum şi subliniază doar că „după ce a
al politicii externe a Uniunii So La conferinţa de presă din 12 Suprem al U.R.S.S., şi nota gu deral, ridică o serie de proble cianoaişistul au sprijinit pro- fost ascultată declaraţia delega
vietice, care năzuieşte spre re februarie 1957, sala Departa vernului sovietic adresată gu me. Unele din problemele ridica spune în relatările ziarelor, sa ieotul de rezoluţie al celor cinci tului francez şi altor delegaţi“ ,
glementarea paşnică a proble mentului de stat, destinată re vernelor S.U.A., Angliei şi Fran lută „tonul foarte prietenos“ al ţări ale Americii Latine şi al Adunarea Generală „îşi exprimă
melor litigioase şi slăbirea în prezentanţilor presei, a fost ar ţei au stîrnit un interes conside te în scrisoare cer o clarificare mesajului lui N. A. Bulganin. Italiei. Delegaţii Irakului şi Tu speranţa că va fi găsită o rezol
cordării internaţionale. Presa a- hiplină. Cu toate acestea, la re rabil în Anglia. Principalele zi ulterioară care poate da rezul nisiei au cerut să fie aprobat vare democratică paşnică“.
cordă o deosebită atenţie pro petarea rugăminţi de a se co are engleze, în special „Times" tate. Alte probleme se bazează Referindu-se la comunicatul proiectul celor 18 ţări ale Asiei
punerilor guvernului sovietic menta propunerile sovietice, Whi „Daily Telegraph and Morning pe o apreciere cu totul nejustă Departamentului presei şi in şi Africii. Reprezentanţii Tailan- Această rezoluţie nu cores
adresate guvernelor S.U.A., A n te, reprezentantul Departamen Post", „News Chronicle”, au pu a poziţiei politice a R. F. Ger formaţiilor, în care se spune că dei şi Boliviei au sprijinit pro punde în nici o măsură spiritu
gliei şi Franţei cu privire la tului de stat, a declarat cores mane şi a aliaţilor occidentali „clarificarea ulterioară“ poate iectul celor trei ţări asiatice. lui şi conţinutului discuţiei ac
principiile fundamentale ale dec pondenţilor că nu poate spune blicat o amplă expunere a ra In răspunsul său, cancelarul fe duce la anumite rezultate, zia tive care timp de mai bine de o
laraţiei în problema păcii şi se nimic în legătură cu raportul lui portului şi i-au consacrat comen rul „Die Welt“ scrie: Observa După aceea, Comitetul a tre săptămînă s-a desfăşurat în Co
curităţii în Orientul Apropiat şi D. T. Şepilov, iar în ce priveşte tarii redacţionale. Numeroase deral se va referi de asemenea torii politici trag de aici con cut la votarea proiectelor de re mitetul Politic. Ea nu corespun
Mijlociu şi a neamestecului în nota, aceasta „a fost primită şi ziare relevă tonul „calm” al ra cluzia că nu toate propunerile zoluţie. Primul a fost pus la vot de nici aspiraţiilor naţionale ale
treburile interne ale ţărilor din se studiază". portului şi subliniază necesita şi la aceste probleme“. lui N. A. Bulganin sînt respin proiectul celor 18 ţări ale Asiei poporului algerian, care au fost
această regiune. tea de a-l examina cu atenţie. se Aceasta se referă, în special, sprijinite călduros de numeroase
In acelaşi timp, reprezentan Ziarele publică de asemenea la lărgirea schimbului de măr şi Africii. Pentru partea din pre delegaţii La actuala sesiune a
Ziarul „Aş-Saab" publică ra ţii Departamentului de stat di Declarînd că propunerile so furi între R. F. Germană şi Uni ambulul proiectului în care se Adunării Generale.
portul sub un mare titlu pe în fuzează ştiri în care se reproşea vietice „vor avea probabil un e- interviul acordat de Adenauer spune că Adunarea Generală
treaga pagină: „Propunerile ză propunerilor sovietice că a- cou favorabil în ţările Orientului unea Sovietică. recunoaşte „dreptul poporului Acest proiect de rezoluţie a
sovietice cu privire la reglemen meninţâ să „neutralizeze efec Mijlociu”, ziarul „Times" scrie: ziarului englez „News Chroni algerian la autodeterminare, în fost adoptat cu 41 de voturi. îm
tarea problemelor Orientului Mi tul" faimoasei „doctrine Eisen conformitate cu principiile. Cartei potriva proiectului au votat 33
jlociu". Ziarul sublinază că „U- hower". Totuşi, aici se relevă ca „Ar fi o greşeală să se respin „DOCTRINA EISENHOWER“ O.N.U.“ au votat 36 de delegaţii de delegaţii (ţările Asiei şi Afri
niunea Sovietică cere ţărilor oc gă discursul domnului Şepilov, urmăreşte aceleaşi scopuri (U.R.S.S., ţările de democraţie cii, U.R.S.S., ţările de democra
cidentale să colaboreze în scopul racterul neconvingător al unor ca şi pactul de la Bagdad populară, India, Indonezia, Egip ţie populară şi altele). Trei dele
asigurării propăşirii economice astfel de afirmaţii. tratîndu-l pur şi simplu ca o gaţii s-au abţinut de La vot.
a Orientului Mijlociu fără să încercare de a se asigura de - a spus Mencleres, primul ministru ai Turciei — tul, Iranul, Sudanul, Ceylonul,
impună nici un ţel de condiţii In cercurile ziaristice se sub simpatia naţionalismului arab. Yemenul şi alţii), contra 27, Incercărle reprezentanţilor pu
politice sau militare". liniază, în special, că o serie de Orice propuneri care urmăresc ANKARA (Agerpres). Turcia în realizarea planurilor printre oare reprezentanţii S.U.A., terilor coloniale de a obţine oa
reprezentanţi ai Congresului P.rimul ministru al Turciei, sale în această parte a lumii“. Angliei, Belgiei, Olandei, Cana proiectul de rezoluţie al celor trei
Grevă de solidaritate! S.U.A. s-au şi pronunţat pen realizarea stabilităţii în Orientul Menderes, ia făcut declaraţii în El a adăugat că speră într-o dei, Australiei, Italiei şi Spa ţări asiatice să nu fie pus în ge
tru o examinare serioasă a pro Mijlociu merită să fie studiate cadrul unei conferinţe de presă aderare a Statelor Unite la pac niei. S-au abţinut 14 delegaţii. neral La vot nu au avut succes.
cu lupta punerilor sovietice. Astfel, sena cu cea mai mare atenţie întrucît şi, separat, reprezentantului a- tul de la Bagdad şi într-un aju Majoritatea delegaţilor au cerut
torul 'Sparkman a declarat re acesta trebuie să fie scopul de genţiei americane „Associated tor deosebit din partea S.U.A. Apoi au fost puse la vot para- oa acest proiect să fie pus La
poporului cipriot prezentanţilor presei că Statele totdeauna al politicii engleze". Press“ în legătură cu politica pentru un aliat atît de credincios gnafele rezolutive ale acestui vot şi el a fost adoptat cu 37
Unite nu trebuie să primească internă şi externă a Turciei. cum este Turcia. proiect. După ce datorită efor de voturi (Siria, Tunisia,
ATENA (Agerpres). — cu„răcealâ" propunerile sovieti Ziarul „Daily Telegraph and In ce priveşte politica internă, turilor puterilor coloniale aces U.R.S.S., Afganistan, ţările de
ce. Menderes a căutat să respingă Primul ministru turc a spus te paragrafe au fost respinse cu democraţie populară, Birmania,
Răspunzînd -apelului adresat Morning Post" încearcă să gă criticile formulate de partidele că prin scopurile sale „doctrina o majoritate de numai un vot Ceylon, India, Indonezia, Egip
sească în comentariile sale anu de opoziţie la adresa guvernului Eisenhower“ se împleteşte strîns s-a hotărît să nu fie pusă la vot tul, Iranul şi altele). împotriva
de arhiepiscopul Dorotheos, mite „motive ascunse" în pro său. Primul ministru turc a pus cu scopurile urmărite de pactul rezoluţia în ansamblu. lui au votat delegaţiile a 27 de
punerile sovietice şi se grăbeşte actualele lipsuri economice pe de la Bagdad. ţări printre oare S.U.A,, Anglia,
preşedintele comisiei panel,e- să le declare ca „inacceptabile”. seama „creşterii consumului“ Portul Ibrahim Australia, Belgia, Portugalia,
nice pentru acordarea drep intern. In ceea ce priveşte relaţiile Cuba şi altele. S-au abţinut 13
tului de autodeterminare Ci ţJ jt e ifm a v h id iiß i Referindu-se la problema Ci dintre Turcia şi ţările arabe, delegaţii.
prului, Menderes a atacat ve Menderes s-a plîns că „toate e-
prului, populaţia din 'Atena a • In editurile din R.S.S. Ucrainea o In seara zilei de 12 februarie 31 hement Grecia, caracterizînd ac forturile depuse de Turcia pen din Canalul de Suez Delegaţia franceză nu a par
hotărît să organizeze lă 14 fe nă au apărut în traducere în limba ţiunile de sprijinire a patrioţi tru a-şi păstra prestigiul în ticipat la votarea proiectului de
ucraineană trei lucrări ale scriitorilor de persoane au pierit într-un incendiu lor ciprioţi întreprinse de guver ochii lumii arabe au rămas fără complet deblocat rezoluţie.
bruarie o grevă generală de romîni : romanul „Desculţ" de Zaha- care a mistuit patru clădiri din Hong- nul grec drept ,,un scandal in rezultat“.
ria Stancu, piesa „Arcul de Triumf" kong. Peste 100 de persoane au ră ternaţional“. El a ameninţat că CAIRO (Agerpres) — A
două ore în semn de solida de Aurel Baranga şi comedia „Hagi mas fără adăpost pe un frig neobiş Turcia „se va vedea silită să Conferinţa arhitecţilor După oum relatează agenţi
Tudose,!" de Barbu Delavrancea. nuit de aspru. treacă la contra măsuri“. ile de presă, Jack Conners, ad NEW YORK (Agerpres). —
ritate cu lupta poporului ci . „«utSena’tul american a aprobai un Ocupîndu-se de situaţia din din R .F . Chineză junctul generalului Wheeler, a La 14 februarie a avut loc o
priot. Toate magazinele, bi proiect de lege în baza căruia foştii ® La şedinţa plenară a Consiliului Orientul Mijlociu, primul mi declarat că au început lucră şedinţă a Comitetului general la
preşedinţi ai S.U.A. vor primi o pen Naţional al Frontului Patriotic din nistru turc s-a declarat, fără re Au fost întocmite planurile rile pentru înlăturarea celor oare s-a discutat propunerea de
rourile, întreprinderile îşi vor sie viageră de 25.000 de dolari anual. Bulgaria a fost ales noul Comitet zerve, partizan al „doctrinei Ei mai mari obstacole în oalea legaţiei Uniunii Sovietice de a
Executiv al Consiliului Naţional. Di- senhower“, manifestîndu-şi spe pentru construcţia navigaţiei vaselor de tonaj include pe ordinea de zi a ac
întrerupe activitatea. De ase o Prinţul Sianuk al Cambodgiei a mitr Ganev, a fost ales preşedinte al ranţa că „America nu va ocoli redus prin Canalul de Suez. tualei sesiuni a Adunării Gene
declarat în cadrul unei conferinţe dc Comitetului Executiv, Gheorghi Trai- şi reconstrucţia a 20 oraşe Lucrările de deblocare, a de rale punctul „Despre acţiunile
menea va fi întreruptă şi cir presă care a avut loc la Calcutta că kov, Kimon Gheorghiev şi Ţola Dra- f-iinţat Banca Naţională a Coas clarat Conners, „decurg în agresive ale S.U.A. oare pun în
culaţia autovehiculelor. poporul cambodgian „ nu va permite goiceva au fost aleşi vicepreşedinţi, tei de Aur, precum şi o compa PEKIN (Agerpres) — China mod foarte satisfăcător“. El a primejdie pacea şi securitatea“.
niciodată ca pe teritoriul ţării sale să Demir Ianef, Nikola Djankov şi Petr nie naţională pentru -achiziţiona nouă transm ite: La 12 februarie declarat de asemenea că por
fie construite baze militare ale vre Popzlatev — secretari. rea producţiei de cacao. De ase s-a deschis la Pekin conferinţa tul Ibrahim este acum com Primul a luat cuvîntul şeful de
unei puteri străine". menea, intelectualitatea locală a pe întreaga Chină a arhitecţilor. plet deblocat şi poate primi
început să se afirme şi să ia lo Luînd cuvîntul la deschiderea vase de orice tonaj. legaţiei U.R.S.S., V. V. Kuzne-
Coasta de Aur este situată în Coasta Aur cul funcţionarilor coloniali bri conferinţei. Kun Sian-cijen, vi Centrul de informaţie al tru
Africa de vest, pe coas'.a de nord tanici din aparatul administra cepreşedintele Comitetului de pelor internaţionale ale O.N.U. ţov. Au luat apoi ouvîntul H. Ga-
a golfului Guineei. Ea are o su lucru, Coasta de Aur trebuie să găţiilor acestei ţări, crunta mi tiv. stat pentru problemele construc staţionate în Egipt anunţă
prafaţă de 203.700 km. p. ceea importe cantităţi numeroase de zerie a populaţiei cît şi lipsa ei ţiei, a declarat că ‘la sfîrşitul bot Lodge, şeful delegaţiei
ce înseamnă că nu este cu mult orez, făină, zahăr, şi alte pro de cele mai elementare drepturi In anul 1954 a fost introdus anului în curs programul de
mai mică decît suprafaţa Angli duse alimentare. Venituri impor şi libertăţi, au dus la crearea votul direct şi universal şi la construcţie trasat de primul plan S.U.A., precum şi delegaţii Tur
ei. Locuitorii sînt în număr de tante obţin colonialiştii englezi unui puternic front antiimperia- alegerile oare au avut loc în a- cincinal va fi depăşit.
4.500.000 de oameni, dintre oare şi din extracţia de minereuri ca celaşi ian, partidul popular a ie ciei, Italiei, Cubei, Cehoslovaciei,
numai 7.000 s,unt europeni. re se găsesc din abundenţă în list. şit victorios. Odată cu această In ultimii patru ani în China
Populaţia băştinaşă a Coastei subsolurile acestei ţări. Compa Această mişcare antiimperia- victorie lupta maselor populare au fost construite oase de locuit Pakistanului, Perului, Marii Bri
de Aur este formată din tribu niile britanice realizează din ex pentru cucerirea independenţei şi alte clădiri neindustriale cu o
rile africane Ashanti, Ewe, Fanţi portul de minerale o valoare to listă oare la început era destul naţionale ia devenit şi mai ac suprafaţă totală de peste 100 mi că sînt în curs lucrările de tanii, Franţei, Indiei, ciankaişis-
şi altele a căror ocupaţie princi tală os se ridică anual la peste de slabă, după cel de-al doilea centuată. Colonialiştii britanici, lioane m.p. In prezent au şi fost reparare a sistemului de ilu tul şi alţii.
pală este cultivarea pămîntului, război mondial .a devenit tot mai fiind presaţi de această mişcare întocmite planuri de lungă du minare şi telecomunicaţii din
în industrie, lucrînd numai 6°4 puternică, luînd naştere organi- de eliberare, au fost nevoiţi ca rată pentru construirea şi re zona canalului. „Cercetările Puterile occidentale au reuşit
din întreaga populaţie a ţării. în a doua jumătate a anului tre construirea a 20 de oraşe. Au preliminare oare s-au făcut au să impună respingerea includerii
cut să acorde Coastei de Aur fost întocmite planuri de pers stabilit că operaţiunile mili acestui punct pe ordinea de zi.
Denumirea acestei ţări — independenţa politică. Adevăra pectivă pentru alte 50 de oraşe tare oare s-au desfăşurat aici Pentru includere au votat şase
Coasta de Aur — se datoreşte tul motiv oare i-a determinat pe ale Chinei. au provocat mari distrugeri a- ţări, iar împotrivă opt. Pakista
colonialiştilor portughezi care cu colonialiştii britanici să acorde cestui sistem“. nul s-a abţinut.
aproape 500 de ani în urmă au acestei ţări independenţa poli Tratatul angEo-iordanian
descoperit aici zăcăminte de aur, LTA tică nu se dătoreşte în nici un M AGAZIN
unde au şi întemeiat primele aşe caz mărinimiei lor politice de a fost anulat
zări europene de pe litoralul SÖ A care fac mult caz. Ei au făcut a-
ţării. ceastă căutînd să-şi menţină do Experţii elaborează amănun
a v po ng" o^ P / minaţia economică asupra aces DUMINICA 17 FEBRUARIE
La începutul secolului al tei ţări, dominaţie care la un mo tele în legătură cu evacuarea
XVITI-lea litoralul Coastei de TeRiroRIliF ment dat s-a văzut ameninţată — TEATRU — nească; 7,40 Cîntece şi jocuri popu
Aur a început, să fie cotropit de de monopoliştii americani oare trupelor şi lichidarea bazelor lare romîneşti; 8,30 Teatru la microfon
către colonialiştii englezi. Lo- DIN NORD ) M ß \ au manifestat interese faţă de bo militare engleze din Iordania Teatrul de stat de estradă — pentru cop ii: „Intîmplările lui Habar-
vindu-se de lupta populaţiei băş găţiile Coastei de Aur. D e v a : „O noapte în Cuba“. nam şi ale prietenilor săi“, prelucrare
tinaşe de a nu cădea în exploa TAMALE î BEIRUT (Agerpres). — TASS şi dramatizare radiofonică de Melania
tare, englezii n-au reuşit să cu Important este faptul că as transmite : — CINEMATOGRAFE — Negulescu după N osov; 9,30 Muzică
cerească regiunile din interio fCoastă! fi ÂrN tăzi Coasta de Aur este un stat distractivă; 10,00 Emisiunea „De toate
rul ţării decît numai la începutul independent din punct de vedere După cum s-a mai anunţat, la DEVA : îndrăgostiţii (film italian ); pentru toii“ ; 12,07 De la o operetă la
secolului al XX-lea. COASTA politic. Masele largi populare, 4 februarie au început ia A- CALAN: Nufărul roşu (film romînesc alta; 15,30 Muzică cerută de ascultă-:
avînd drept exemplu lupta plină mman tratative între reprezen în culori); HAŢEG: O aventură în tori; 16,30 Muzică uşoară; 18,00 Emi
Pofta de stăpînire a colonia ASHANT de victorie a Marocului şi Tu tanţii Iordaniei şi Angliei cu marea Caraibclor (film anglo-german); siunea pentru copii şi tineret: „Dru
liştilor englezi a fost atrasă în nisiei, nu se vor mulţumi nu privire la anularea tratatului PETROŞANI • Unde nu zboară vulturii meţii veseli“ ; 19,05 Teatru la micro
această parte a Africii datorită TAo e % deT?ţtPy mai cu atît şi îşi vor uni toate înrobitor anglo-iordanian înche (film englez) ; ZLATNA: Chitarele fon : „Suflete de hîrtie", adaptare ra
imenselor bogăţii cu oare este ( KÜMASI<%-i forţele pentru a-şi cuceri inde iat în anul 1948, care prevedea dragostei (film german) ! 1L1A : Zvă diofonică după comedia scriitorilor so
înzestrat pămîntul Coastei de pendenţa deplină. Lupta dreap staţionarea forţeior armate en vietici Dihovicinîi şi Slobodskoi; 20,50
Aur. Ea este cea mai mare pro A_B__IO__O_A\N ^SrA de ^AKKRA- tă a popoarelor coloniale pen gleze pe teritoriul Iordaniei şi păiata (film sovietic) ; APOLDU DE Vă invităm la d a n s; 22,55 Muzică
ducătoare de cacao boabe din tru a trăi o viaţă liberă şi in crearea în această ţară de ba S U S :.O th elo (film sovietic); BRAD:
lume, furnizînd o treime din ,cQL— la b cro di dependentă este susţinută de toţi ze militare engleze. îndrăgostiţii (film italian) • ORAŞT1E;
Othelo (film sovietic) ; BARU MARE :
consumul mondial de cacao. GOLFUL GUINEA: oamenii de bună credinţă din Potrivit ştirilor primite din Bancnota dc 1.000.000 lire sterline (film
Boabele de cacao au fost adu Amman, la 13 februarie părţile englez) ; ALBA IUL1A : Urme pe ză
se în ţară în 1879. In 1891 ex - o ioo eookm lumea întreagă, oare îşi dau sea au căzut de acord asupra de padă (film sovietic) ; SEBEŞ : Dan
portul de cacao nu depăşea 80 nunţării tratatului începînd de sează mică doamnă (film e n g le z );
de funţi, ca să ajungă astăzi - 1= ma că mai devreme sau mai la 1 aprilie a.c. Experţii celor SIMER1A: Cazul fruntaşului Koceat-
să reprezinte peste 200.000 de două părţi au fost împuterniciţi kov (film sovietic) : TEIUŞ : Cavale
tone pe an. Dezvoltarea maxi 20.000.000 lire sterline din care zaţii muncitoreşti, apărînd în tîrziu, colonialismul va rămîne să elaboreze amănuntele tehni rul fără lege (film italian) ; LONEA : populară romînească din Banat, in
mă a producţiei de cacao de pe mai mult de 40 la sută îl con acelaşi timp sindicatele. ce în legătură cu evacuarea tru Drumuri şi destine (film sovietic).
urma căreia Anglia realizează stituie aurul. Numai în anul 1945 doar o amintire tristă în istoria pelor engleze din Iordania şi li terpretată de Aurelia Fătu-Răduţu j
Coasta de Aur a furnizat indus In 1951 sub presiunea mişcării chidarea bazelor militare en SELECŢIUNI DIN
imense profituri, a dus la scă triei engleze 90 la sută din can de eliberare naţională, guvernul popoarelor. gleze din oraşele iordaniene PROGRAMUL DE RADIO 23,10 Să dansăm; Programul II. 7,00
derea culturilor alimentare pen titatea de bauxită care îi era ne britanic ia fost nevoit să accepte Alafrak, Amman şi Akaba.
tru satisfacerea nevoilor popu cesară pentru producerea alumi constituirea în Coasta de Aur Programul I. 6,40 Cîntece despre Melodii populare romîneşti; 8,00 „Ra
laţiei locale. Datorită acestui niului. Printre celelalte bogăţii a unui Cabinet de Miniştri for Se anunţă de asemenea că, feroviari; 7,00 Muzică uşoară romî-
Coasta de Aur dă anual 2.000.000 mat în majoritate din africani al în curînd, va fi dat publicităţii dio-] epeluş" ; 9,35 De vorbă cu medi
carate de diamante industriale cărui prim ministru a fost ales comunicatul comun anglo-iorda
(almaze) şi 700.000 tone de mi Nkrumah care este şi astăzi con nian cu privire Ia acordul Ia cul;' 13,00 Concert de estradă; 14,45
nereu de mangian care are o im ducătorul ţării. Crearea noului care s-a ajuns în cadrul trata
portanţă strategică. guvern a însemnat o adevărată tivelor. Muzică uşoară romînească; 18,00
victorie pentru populaţia băşti
Exploatarea nemiloasă a bo- naşă a Coastei de Aur. S-a în- Noi înregistrări, de muzică populară
romînească; 20,50 Muzică uşoară ; 21,15
Concert de estradă; 22,00 „Cînd mu-
z:câ ne cheamă“ ; 23,10—24,00 Con
cert simfonic. i
fiedacfia fi administraţia ziarului str. 6 M artie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.& nr, 236J20 ?ip g noiembrie 1949- Tiparul Întreprinderea, Pol/p a'icd de Stat Deva
