Page 57 - 1957-02

PROLETARI 'ÜÍN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I

In 12 zile Primele însămînfări

Unitatea pentru industrializa­ orează pentru export, colectivul în raionul Brad

rea lemnului (U.I.L.) din Orăş- acestei unităţi îşi dă interesul

Anul IX. Nr. 680 Duminecă, 17 februarie 1957 4 pagsnî 20 bani tie, prelucrează buştenii sosiţi pentru a îndeplini şi depăşi sar­ Ţăranii muncitori din raionul
din diferite parchete. Fie că lu­ cinile de plan. Bnad ştiu din experienţă că în-
crează pentru nevoile interne ale sămînţările făcute în mustul ză­
economiei naţionale, fie că lu- Continuînd şirul viotoriilor ob­ pezii aduc recolte bogate. Toc­
ţinute în luna trecută, cînd pla­ mai de aceea, zilele trecute, cînd
nul de producţie a fost realizat

cu 103,83 la sută, în primele 12 au fost condiţii bune de lucru,

ZIUA CEFERIŞTILOR zile ale lunii februarie colectivul un număr de 11 ţărani muncito­
aoestei unităţi şi-a depăşit sar­ ri din satul Potingani ce apar­
cinile de plan cu 10,36 la sută. ţine oraşului Bnad, au ieşit ta

Cele mai bune rezultate le-au însămînţat. Numai într-o sin­

Schimburi de ®n@ar@ obţinut tovarăşii Vasile Maier, gură zi, s-au însămînţat 2,32

Ştefan Popenciuc, Mari a Popic, ha. (1,32 ha. cu grîu de primă­

Realizările schimbului de o- zanul locomotivei 080. S-au eul- Ioan Suciu, precum şi membrii vară şi 1 ha. cu ovăz.).
noare organizat la 14 fcbrua- dcnţiat tov. Traian Irimie, din brigăzile conduse de tova­ Primii oare au ieşit la însă­
rie a.c. la atelierele C.F.R. din Francisc Bula şi Petre Hălâlai, răşii Samoilă Curteanu, Ioan
Simeria, au constituit o încu- care au depăşit planul cu 8 la Şirk, Alexandru Fodor, Ştefan mînţat, au fost deputatul Ioan
nunare a eforturilor harnicului sută. David, Ana Ioachim şi Constan­

colectiv de aici în cinstea „Zi- Dînd toate piesele de schimb Szabo şi Floreja Acurmuloaie. tin Iancu.

lei ceferiştilor". secţiei de locomotive şi pregă- Cu planul depăşit

In această zi, planul produc- tind în plus materialele pen-

ţiei globale a fost depăşit cu tru ziua de 15 februarie, secţia

10 la sută. S-au realizat eco- mecanică s-a clasat pe locul In luna trecută, colectivul de pentru ambalaj, 1,22 tone ma­

> nomii în valoare de 9.213 lei şi ///. la I.F.E.T. Orăştie a repurtat un teriale turnante, 44 buc. traver­

> s'au co}ectot 23.904 kg.' fier p esfe angajamentul luat, sec- frumos succes în îndeplinirea se înguste de stejar, 6 m.c. tra­
s vechi 4.056 kg. matei tal ne- mecan-ic şej a executat 10 sarcinilor de plan. Producţia glo­ verse speciale de stejar şi 2 tone

fero$- ^ buc. freze. La întreţinerea uti- bală a fost realizată într-un pro­ mangal de bocşe.
secMLocul întîi în inttccere a iajuiu^ s .au evidenţiat grupele cent de 157,84 la sută, producţia Cea mai frumoasă realizare
, f°st ocuPat de locomoti- conduse de t0V' Vasile Petra. marfă cu 139,54 la sută, iar
productivitatea muncii a crescut a fost înregistrată de brigada
> ve,' care a reuşit să lege pe ^ Petru Colibaş, lean Oprişa condusă de tovarăşul Pantelimon

ţ roţi şi să scoată la foc pen- . !oan M0 -lse> care şi-au ge- cu 4,10 la sută. Năsui de la sectorul Cetate, care

\x ttrivua st1t4V0.4J780l,empuf niaîell^a loorcaom1?6:. păşit sarcina de plan cu 12 la In această perioadă s-au dat şi-a îndeplinit norma de produc­
peste plan 6 m.c. doage de fag ţie în proporţie de 128 la sută;

1 De asemenea, a legat şi îmbrâ- Sectorul vagoane a executai Consfătuire cu cadrele tehnice
i cat cazanul locomotivei 40.077.
Pe secţie, s-a evidenţiat gru- reparaţia periodică a 5 vagoa-^

pa de la suspensie condusă de ne Şi reparaţia capitală a unui încă un tren a căpătat cale liberă. Din staţia C.F.R. Simeria-Triaj, zilnic pornesc în diferite colţuri m agricol tura
ale ţării zeci de trenuri de marfă, care duc oamenilor muncii produse industriale ţi alimentare.
tov. Petre Munteanu, care şi-a vagon. Peste angajament, au
In clişeu: trenul de marfă nr. 2.640, remorcat de locomotiva cu seria 150.1034, condusă de mecanicul
terminat program.ul de muncă lăsat pe roţi 5 vagoane cu re­ Victor luţălău, ajutat de fochistul Petru Fiorea, este gata de plecare. Impiegatul de mişcare Zaharie Pătrău Sîmbătă dimineaţa s-au des- tat cartea : „Antibioticele din me-*
înmînează mecanicului autorizaţia de parcurs. chis în comuna Geoagiu-băi lu­ dicina veterinară şi prevenirea
ia ora 15, înregistrînd o depă- paraţie periodică. Această de­ crările consfătuirii tehnico-ştiin- bolilor oavernale la animale“,
'/VW W VW VW VW W W W VW 1 ţifice cu cadrele tehnice agri­ Tov. prof. dr. Alexandru Furtu-
şire a planului zilnic de 10 la păşiri s-a datorat eforturilor cole din regiune, prima de acest
fel. nescu de la Facultatea de zooteh­
sută. Grupa tov. Traian Costau depuse de brigada celor 22 de nie din Bucureşti a prezentat
La consfătuire participă peste referatul : „Noi orientări în creş­
de la îmbrăcăminte şi-a depă- tineri, care sub conducerea tov. 180 cadre tehnice din toate sec­ terea animalelor“, iar tov. prof.
toarele agricole din regiune — dr. Vasile Sonia de la Institutul
şit planul cu 8 la sută. Ion Vlad şi-au realizat planul iniţiativa forjărilor de Ia U.R.U.M. Prime ingineri şi tehnicieni agricoli, agronomic din Bucureşti a pre­
zootehnicieni şi medici veterinari zentat referatul: „Probleme de
Secţia cazangerie a pregătit zilei în proporţie de 143 la d e vjjj j h ij de la regiune, raioane, puncte ştiinţă şi tehnică în legătură cu
agricole, G.A.S., G.A.C. şi S.M.T. pomicultura din regiunea Hu­
un perele pentru sudură la ca- sută. . Petroşani Zilele trecute, furnaliştilor de Participă de asemenea, oameni nedoara“.
la Călău li s-au achitat primele de ştiinţă de la Institutele de cer­
In cinstea „Zilei ceferiştilor", generarea materialului mărunt PETROŞANI (de la redacţia Cererea lor nu e prima. Anul de vechime, ce însumează 230.000 cetări agricole şi de la Institu­ Pe marginea referatelor, în ca­
ziarului „Steagul roşu"). trecut ei au cerut să lucreze o lei. Printre cei 338 furnalişti care tele de învăţămînt superior din drul unor întrebări şi discuţii,
muncitorii, tehnicienii, ingine- a crescut cu 3 la sută, iar la armătură în 200 minute de la au primit prime sînt şi tov. Pe­ Bucureşti, Cluj şi Timişoara. numeroşi participanţi au pus o
Colectivul de muncitori, teh­ 300 cît prevedea norma ,iar că­ tre Zăvoiianu şi Gheorghe Sza-
rii şi funcţionarii secţiei L. 7 scule procentul de recondiţio- nicieni şi ingineri de la U.R.U.M. tre sfîrşitul anului au redus din bo, care au primit cîte 2.090 lei, In prima zi a consfătuirii tov. serie de probleme legate de spe­
Petroşani, înscrie pe zi ce trece nou timpul de la 200 la 150 mi­ Ioan Suoiu şi Nicolae Pili, care prof. dr. Ioan Adameşteanu de
Deva, au organizat schimburi nare a crescut cu 3 la sută. Prin noi realizări în producţie dînd nute. au primit 2.144 lei şi respectiv la Facultatea de medicină vete­ cificul regiunii Hunedoara.
astfel viaţă hotărîrilor plenarei 1.600 lei. De asemenea, prim fur­ rinară din Bucureşti a prezen-
de experienţă între districtele muncă voluntară, muncitorii C.C. al P.M.R. din decembrie — Noi vrem să producem cît naliştilor Aurel Bozdog şi Pe­ A. Z.
1956.
secţiei şi schimburi de onoare secţiei L. 7 Deva au colectat •mai multe armături şi de bună corespondent
Muncitorii de la forjă au pe
pe echipe. 9.500 kg. fier vechi. lîngă !alte sarcini, aceea de a calitate. Problema aceasta am

Realizările obţinute au fost In cadrul schimburilor de produoe armături metalice pen­ dezbătut-o în cadrul echipelor

dintre cele mai frumoase. Ast- onoare ce au fost organizate tru mine. Creşterea necontenită, noastre .şi am ajuns la concluzia
că cu forţele noastre vom putea
fel, productivitatea muncii o aci s-au evidenţiat tov. Macarie a volumului producţiei de căr­

crescut cu 2 la sută, preţul de Vinţan, Joan Boianţu, Simion

cost a fost redus cu 1,5 la sută. Victor, Ioan Haida, Laurean

iar punctajul mediu la cărucior Rentea. GheorgheMiron, Ioan

a fost redus cu '5'Tă sută. Re- Brandea şi Loghin Bordeanu. Contractează cu statul

In lupiapentru d t mai bune, necesită tot mai multe a r­ face faţă executării unei armături tre Popescu, le-a fost acordată HAŢEG (de la subredacţia dividuale din comunele Clopo-
mături metalice, fapt pe deplin în 120 de minute. Aceasta este suma de 1.917 şi respectiv 1.225 noastră voluntară) Rezoluţia tiva şi Rîu de Mori, au contrac­
înţeles de cei din secţia forjă. posibil prin perfecta organizare lei. plenarei C.C. al P.M.R. din de­ tat peste 2 800 kg. lînă cu sta­

economii Pentru a traduce în fapt năzuin­ a muncii, cît şi prin folosirea Asemenea sume au mai primit cembrie 1956, a fost studiată tul. Ţăranii muncitori din sa­
ţele lor, echipele de forjori con­ timpului de lucru — ne spunea Romulus Munteanu, Andrei Sza- ou mult interes şi de colectiviş­ tul Unciuc, au şi predat pînă
inovatorii în primele rînduri duse de comunistul Ioan Bosca dăunăzi tov. Ioan Bosca, unul zo, Ignat Lăzărescu şi alţii. Din acum întreaga cotă de carne pe
şi utemiştii Nicolae Chezu, din iniţiatori. banii primiţi, tovarăşii Alexan­ tii din comuna Ostrov, raionul trimestrul I al acestui an.
Fiind preocupat de a a’duce miziare, întreprinderea l-a re­ Gheorghe Seres, Andrei Boieru dru Suoiu şi Andrei Szabo au
întreprinderii economii însem­ compensat pe M. Ferdinand cu şi Ioan Blîndău au cerut con­ Odată cu această iniţiativă, şi făcut cumpărături de mărfuri Haţeg. Pentru a susţine măsu­ Plenara C.C. al P.M.R. din
nate, muncitorul M. Ferdinand suma de 1.250 lei. ducerii uzinei să li se reducă de tinerii Nicolae Chezu, Gheorghe pentru familiile lor. rile adoptate de plenară, colec­ 27-29 decembrie 1956, a găsit
de la garajul Combinatului căr­ la 150 minute la 120 minute Sereş, Andrei Boieru şi Ioan tiviştii au hotărî! să încheie un un larg răsunet în rîndul ţă ­
bunelui din Petroşani, a făcut Tot la această întreprindere, timpul normat pentru executa­ Blîndău, au depus cereri pen­ IOSIF CRAŞCA contract cu statul pentru vîn- rănimii noastre muncitoare. Ca
de curînd o inovaţie. El a con­ muncitorii Iosif Moroşan şi rea unei armături. tru a fi prmriţi în rîndul candi­ corespondent zarea a 1.200 litri lapte, 4.000 o consecinţă firească a măsuri­
fecţionat un valţ necesar re­ Rudolf Reizel au conceput şi daţilor de part'd. kg. legume, 12.000 kg. oartofi şi lor preconizate de partid, tot
parării anvelopelor de maşini realizat un dispozitiv denumit mai mulţi ţărani muncitori în­
Inovaţia permite recuperarea „cap devizor“. Cu ajutorul a- alte produse. cheie contracte de valorificare
cestui dispozitiv, care se poate De asemenea, un mare nu­ a produselor lor.
tuturor deşeurilor provenite din
adapta pe strung, se pot con­ măr de ţărani cu gospodării in- Aşa de pildă, în comuna To-
polizarea anvelopelor, iar a- teşti au fost încheiate pînă a-
fecţiona anumite categorii de S ă ne cu n o a şte m reg iu n ea cum 11 contracte, totalizînd 1.500

ceste deşeuri, fiind transforma­ şuruburi mecanice din profile Muzeul regional Hunedoara Deoa litri lapte. Printre ţăranii mun­
tei într-o materie plastică pot fi cilindrice. Dispozitivul permite citori care au încheiat primele
folosite cu succes la repararea de asemenea ca un şurub să La poalele bătrînei cetăţi, S-a făcut tă­ BENIAMIN BASA din aşezările scla dale sînt arătate. împotriva a- contracte de acest fel se numă­
cizmelor de cauciuc. fie lucrat în mod mecanic şi lîngă parc, se iveşte pînă la cere, ca pentru profesor vagiste roma- cestei orînduiri s-au răsculat ră Gheorghe Clep, Alexandru
numai în 5 minute, înlăturîn- înălţimea molizilor o clădire o reculegere, şi ne ale regiunii ţăranii. Sînt evocate: Bo'oîlna Murg, Constantin Grădişteanu
Muncitorul Ferdinand, împre­ du-se astfel munca manuală măreaţă, albă, contrastînd cu toţi ascultă cu noastre. Sarmi- 1437, Doja 1514, răscoala din şi alţii.
ună cu loan Cioara, secretarul care lua pînă acum pentru un verdeaţa parcului şi dealul 1784 din timpul căreia muzeul
organizaţiei de bază, au mai şurub 40 de minute. Prin apli­ interes cuvintele îndrumătoru- segetuza. Mida, Apulum, sînt •. De asemenea, în comuna
confecţionat din materiale re­ carea acestei inovaţii, se pot e- stîncos. păstrează documente valoroase. Sarmi segetuza !a fost contrac­
cuperate toată instalaţia de la conomisi la confecţionarea fie­ Parcă într-adins tot ce are Ini... numai cîteva puncte în care a Perioada destrămării feuda-
secţia vulcanizare. cărui şurub 0,61 lei. tată lînă în valoare de circa
oraşul Deva mai vechi, mai Cele mai vechi urme ale e- pulsat o viaţă intensă în pe- lismului. şi începutul capitalis- 10.000 lei Cu ocazia încheierii
Pentru această inovaţie pre­ întreprinderea a recompensat mulai încheie expoziţia istorică contractelor a fost acordată
ţioasă, precum şi pentru munca pe aceşti muncitori cu cîte 1.360 plin de zbuciumul unui trecut xistenţei omeneşti pe teritoriul rioada stăpînirii romane. Din a muzeului. Trăsăturile acestei drept avans suma de 3.000 leii
conştiincioasă pe care o depu­ iei; de împilare, s-a fixat în jurul perioade sînt evidenţiate prin La fel, în satele Gînţaga şi
ne în cadrul secţiei de vulca- fortăreţei — odinioară cuib al regiunii noastre sînt reprezen- aceste aşezări, muzeul adăpos- uneltele maşini folosite în a- Vîlcele a fost contractată lînă
nobililor. Clădirea ce se înalţă în valoare de 8.500 lei. S-au e-
tate prin uneltele omului, pa- teste celé mai de seamă relie- gricultură, prin ateliere de ma- videnţiat în această acţiune ţă ­
aici la poalele cetăţii, a fost nufacturâ, cum este fabrica de ranii muncitori Ioan Munteanu,
şi ea un cuib al stâpînilpr din leolitic, locuitor al peşterilor ve, inscripţii de tot felul — ma- ceramică de la Batiz. Gh. Marcu, Filimon Munteanu,
trecut: castelul Bethlen, numit Crăciun Barbu şi alţii.
şi „Magna Curia". de la Cioclovina, Ohaba-Ponor, nifestâri ale artei populare, u- Secţia este complectată cu
VASILE COCHECI
Folosesc rafional materialul lemnos Nandru; răzuitoare, vîrfuri de nelte de agricultură şi meşte-
corespondent
lance din cremene, fosilş ale şuguri, tezaure monetare, ma-

şi explozibilul animalelor străvechi şi fosile teriale de construcţie, obiecte

umane. de artă, de podoabă şi de cult.

In urme prelucrării rezoluţiei cadă a lunii februarie acest sec­ Ridicată la 1621 de către Ga- In vitrina alăturată se văd Orînduirii sclavagiste i-a ur- pitorescul etnografic al costu­ ?
plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 tor a dat peste plan 211 tone de briel Bethlen, principele Tran­ vase de lut ars, presnele şi mat una tot plină de asuprire melor pâdureneşti şi din alte
decembrie 1956, la mina Vulcan cărbune. Acest luoru dovedeşte silvaniei, a servit ca sediu al greutăţi pentru războiul de ţe- în care ţăranii iobagi îşi isto- locuri. In adunarea generală a memj
a luat un mare avînt lupta pen­ că minerii din sectorul IV al mi­ guvernatorilor. Clădirea aceas- sut, scoase la iveală din întin- veau puterile pe ogorul întins Naturalistul cercetător se o- brilor G.A.C. „Drumul lui Le-
tru realizarea de economii cît nei Vulcan luptă pentru înfăp­ nin“ din comuna Ilia, s-a hota-
mai mari. Astfel, la sectorul IV, tuirea angajamentului luat cu ta se remarcă prin frumuseţea sa aşezare neolitică de la Tur- al stâpînului. Smulgeau pămîn- picşte în fala colecţiei de ştiin- rît să se contracteze cu statul
sector al tineretului, care timp ocazia alegerilor, acela de a în­ 3.000 kg. grîu, 2.000 kg., po­
de 2 ani se menţine ca sector deplini planul anual de produc­ sa arhitectonică, care păstrea­ das tului roadele cu plug şi grapă ţele naturii pentru a studia flo­ rumb, 1.000 kg, orz, 15 porci
fruntaş pe mină, printr-o folosi­ ţie în numai 10 luni. ra, fauna, rocile regiunii noas­ graşi, 4 boi. Cu acest prilej co­
re judicioasă a materialului lem­ ză unele elemente ale stilului Din epoca bronzului şi a de lemn. Dar roadele se întor- tre. lectiviştii şi-au exprimat hotă-
nos şi a explozibilului s-au rea­ Un aport preţios la obţinerea baroc, la balconul din faţă şi fierului s-au păstrat topoare, ceau în visteria stâpînului. rîrea să vîndă statului între­
lizat în luna ianuarie economii acestor succese l-au adus brigă­ gul surplus de cereale ce-1 vor
de 28.082 lei. In afară de eco­ zile muncitorilor Gheorghe Ivăs- scara din spre parc. seceri, ceramică, arme de luptă îndeletniciri agricole şi păs- Un cercetător de arhivă răs­ realiza în acest an.
nomiile realizate, în prima de­ oan din abatajul frontal şi Nagy
Carol de la pregătiri. Astăzi a devenii monument şi obiecte de podoabă. toreşti, alături de meşteşugu- coleşte cu pasiune documente IOAN ZAHARIA
sau^inistoric şi îşi păstrează forma Bogăţia materialelor din tirh- rile felurite ca 'care se ocupau din tim.pul răscoalei conduse
aproape neschimbată de atîţia pul dacilor te uimeşte. E şi fi- ţăranii sînt bogat reprezentate de rev0^utla de corespondent
ani.
resc căci pămîntul hunedorean prin unelte 'de tot felul. a 1 °/ ir
...Un grup de şcolari s-a o- a fost inima statului dac. In Procesul de formare a meş- . Scriitorul ce vrea să alcătu-
prit în faţă, unde, pe frontis­ munţii Orăştiei se înşirue una şugăriei evului mediu, porneşte ^ascd txnscenariu, istoricul de Numeroşi ţărani cu gospodă­
piciu se vede scris cu litere al­ după alta, falnicile cetăţi da- ’lot de la ţăranii iobagi. Bre- arta arhltedu1., rii individuale din comuna
pictorul, in- Furcşoara, raionul Ilia, au în­
bastre ca azurul: „Muzeul re­ cice: Costeşti, Grădiştea Mun- slele meşteşugăreşti — cure- ginerul, diverşi maeştri, îşi a- cheiat contracte cu statul pen­
gional Hunedoara—Deva". In- flă modelul plăsmuirii aici în tru vînzarea de produse. Pînă
Convorbire telefonică trînd, aci li se desfăşoară în celului, Piatra Roşie, Blidaru. lari, croitori, cizmari, olari, — muzeu. acum, în întreaga comună s-au
contractat peste 28.500 kg. lap­
Soneria telefonului sbîrnîi Nicolae Dăian din secţia stan­ faţa ochilor relicvele trecutului. Unelte de agricultură, fierării, din oraşele Haţeg, Deva, Orăş- Zilnic, nenumăraţi vizitatori te de vacă.
îndelung. ţat, care a economisit material Lor le urmează alţii. Rînduri dulgherit, ceramică, materiale iie, sînt complect reprezentate. îşi îmbogăţesc cunoştinţele: Mari cantităţi de lapte au fost
în valoare de 2.353 lei, loan de pionieri, şcolari, muncitori, de construcţie, arme de luptă, îndeletnicirea ţăranilor din peste 40.000 pe an. contractate de ţăranii muncitori
— Alo 1 Redacţia ? Aici fa­ Idaţegan din aceeaşi secţie, ca­ ţărani, intelectuali din toate Nicolae Negriiă (Cucu), Adaru
brica de încălţăminte „Arde­ re a economisit materialele în colţurile ţării, vin să viziteze moderne, pietre cu urme de Munţii Apuseni era aurăritul. Tînărul, muncitorul şi ţăra­ Negrilă, Simedru Vişcan şi al­
leana“ din Alba-Iulia. Vrem să valoare de 2.100 lei, Ana Mol­ această clădire care adăposteş­ scriere dacică, toate dovedesc Muzeul păstrează toate uneltele nul şi-au însemnat în condica ţii-
vă comunicăm ceva despre e- te un muzeu bogat. Aci este existenţa unui puternic stat legate de această muncă, de la vizitatorilor recunoştinţa faţă
conomiile făcute de muncitorii dovan ( din secţia croi, care a strînsă în 20 de săli, istoria de sclavagist începător al dacilor, şteamp la iirnăcop. de noua orînduire ce-a înles­ La punctul de strîngerea lap­
noştri. Primiţi ? nit valorificarea moştenirii tre­ telui din comună s-au şl pre­
realizat o economie de 792 lei. veacuri a întregii regiuni hu- Nu mai puţin însemnate sînt Statul feudal, justiţia, ar- dat peste 1.900 litri lapte
*— Sigur că da ! nedorene. urmele materiale provenite mata, — toate instituţiile feu- cutului, mărturie pentru trăi-
şi alţii. Pînă la 11 februarie, torii de azi şi pentru viitorime. IACOB DRAGOMIR
“ Atunci notaţi. Economii
realizate într-o lună 8.640,92 planul la zi a fost depăşit cu corespondent
lei. La acestea' au contribuit
2,4 la sută;