Page 58 - 1957-02
P. 58
Nr. 680 DRVMUL SOCIALISMULUI Pag. 2
V8AŢA D E P A R T ID Fe druma! pelSfehîiiz^ril L A „ C A S A P I O N I E R I L O R “ D I N D E V A , g Î!
O ooooooo< oooooooo
Ov
o La 16 februarie 1600, a murit ars g
S pe rug de către Inchiziţie pentru o
Pentru traducerea în via
tă a hotărîrilor plenarei C.C. o concepţiile sale înaintate, filozoful 9
al P.M.R. şi a dispoziţiilor
Sectorul turnătorie din Combina luat măsurile cuvenite, trecînd cu organizatorice de mare importanţă Ministerului Invăţâmîntului ^ italian din epoca renaşterii Giordano L
tul siderurgic Hunedoara, are o ma uşurinţă peste acest fapt. pentru sectorul' nostru. Astfel, la privind legarea învăţămîn-
re importanţă In buna desfăşurare o şedinţă a cercului de economie Bruno. ^
Tot cu ocazia unei convorbiri la
Giordano Bruno a fost unul din- O
a activităţii secţiilor de bază. Aci locul de muncă, tov. Alexandru Ba concretă s-a discutat problema între tului de practică, tot mai tre gînditorii cei mai reprezentativi o
se toarnă lingotiere, cochile, pîlnii, lint a arătat că unii macaragii nu ţinerii şi funcţionării utilajelor. Cu multe colective didactice pă ai epocii de descompunere a feu- 9
maselote, poduri, oale şi altele. lucrează destul de atent, lovind mie aces-t prilej tov. Anton Schwering, trunse de sarcinile ce le re daiismului. <j>
Mult timp în sectorul turnătorii zurile. şeful unei echipe de lăcătuşi, a ară vin, se pregătesc pentru in ^ In astronomie Bruno porneşte ,,
problema calităţii a fost neglijată. In munca noastră am folosit şi tat că !â maşina de formare, tijele troducerea primelor elemente g de la sistemul Iui Copernik cotn- O O O sO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O v
Procentul de rebuturi atingea cifre mijloace de agitaţie vizuală. La tur de bătut sînt uzate şi formele ies de politehnizare a învăţă- plectîndu-1 cu o serie de teze noi,
record, astfel că uneori îndeplinirea nătoria de tuburi există un panou cu defecte din care cauză se pro mîntului.
duc rebuturi multe. Atunci el a şi anum e: despre existenţa unui
planului de producţie ne punea în unde sînt înscrise zilnic acele echi propus ca tijele să fie înlocuite cu număr infinit de lumi, despre făptui
mare încurcătură. pe care au dat piese rebut, şi din că Soarele nu rămine nemişcat, ci
ce cauză. Zilele trecute brigada tov. şină de monorai de calibru mic. In La şcoala elementară din îşi schimbă poziţia faţă de stele, că
In anul trecut însă, organizaţia Alexandru Keresteş a rebutat 900 kg atmosfera din jurul Pămîntului se
noastră de bază a primit un spri tuburi. Atunci tov. Alexandru Ba felul acesta maşina de formare func Demsuş învîrteşte împreună cu acesta.
jin concret din partea comitetului de lint a scris pe panou acest lucru, ţionează în bune condiţiuni, Iar ca
partid din combinat, care ne-a în arătînd cauzele rebutului. Toţi tur Filozofia lui Bruno este profund
drumat să desfăşurăm o largă mun nătorii au discutat mult în jurul litatea formelor este mult mai bună Colectivul didactic al şcolii e- materialistă, şi, după cum a spus
că politică în rîndurile muncitorilor. cauzelor care au dus la rebut. De g Engels, Giordano Bruno şi Diderot
Atunci noi ne-am dat seama că tre altfel, de fiecare dată cînd pe pa Tot în cadrul cercului de econo lementare de 7 ani din Dem In clişeu- Un grup de elevi din clasa Vll-a, sub îndrumarea pro sînt singurii ma'terialişti mecani-
buie să folosim mal bine pe agita
mie concretă s-a discutai şi pro suş, a organizat în acest sens, fesoarei Rumelia Murgu, încearcă diferite experienţe din domeniul ştiin
ţelor naturale.
blema organizării muncii echipelor un atelier de tîmplărie într-o
de la confecţionarea formelor pentru sală spiaţioasă. O parte din scu
torii organizaţiei de bază. Am for nou se înscriu rebuturile, muncitorii tuburi. înainte, aici lucrau două e- lele necesare, s-au asigurat de cişti în a căror filozofie se pot
chîpe. Acest sistem de organizare ne către secţia de învăţămînt din
mat un colectiv din 31 de agitatori secţiei discută cauzele lor. dădea mult de lucru. Uneori formele Haţeg, o parte a fost donată de Piese de teatru în interpretarea găsi elemente de dialectică.
membri şi nemembri de partid din
rândurile muncitorilor, tehnicienilor Unii fruntaşi în producţie care mal grele erau lăsate la urmă şi se Şcoala elementară din Peştea- In lucrările sale, dintre care cele
şi inginerilor, cu o bogată experien sînt şi agitatori, lucrează acum fără
ţă în muncă. Periodic am făcut in rebuturi. Aşa este iov. fosif Sîrbu, a rtiş tilo r am ato riexecutau mai mult formele pentru na şi o, parte, de către părin mai importante s în t: „Despre cau
struirea lor, arătîndu-Ie unde şi cum care lucrează la turnarea oalelor
trebuie să acţioneze pentru ca pro pentru zgură. Oalele turnate de el piesele simple. De asemenea era ţii elevilor, Viorel Lăzăroni, Si- ză, principiu şi unitate", „Despre in
centul exagerat de rebuturi să fie în ultimele luni au fost de bună
redus. De asemenea, am repartizat calitate. La aceasta a contribuit şi foarte greu să constaţi din a cui mion Vasiloni Sindoc, Mihai Nu de mult, în raionul Ha Ciuleanu în rolul de brigadier, finit, univers şi lumi", Bruno s-a rl-
agitatorii k locurile de muncă şi propunerea făcută de - el pentru a
i-am făcut răspunzători de munca frece la turnarea oalelor după un vină s-a rebutat o piesă. Atunci, în Vasiloni, Alexandru Predoi şi ţeg, s-a terminat cea de-a II-a Gheorghe Madrean în rolul de ^ dicat cu energie împotriva bisericii,
de acolo. In felul acesta ei reuşesc nou procedeu tehnologic. cadrul cercului de economie concre alţii. La amenajarea atelierului etapă a concursului artistic al proclamînd ca singură autoritate „ra- o
ca să cunoască activitatea fiecărui tă s-a propus ca cele două echipe să a contribuit din plin şi organi echipelor de teatru, de pe lîn cioban, Sofia Maria şi Maria
muncitor. De exemplu, agitatorul La turnătoria de oţel munca era fie contopite în una singură. In fe zaţia de pionieri. gă căminele culturale.
Alxeandru Cazan, ştiind cine sînt prost organizată. Piesele turnate nu lul acesta noi am întărit spiritul de Nedrean. ţiunea şi cercetarea liberă". El a a- &
erau curăţate şi sortate, iar depo răspundere faţă de munca membriloi Elevii claselor V-VII au fost La faza. pe comună a con-
muncitorii fruntaşi cu o bogată ex zitarea lor se făcea în condiţiuni ne echipei. Rezultatele n-au intîrziat împărţiţi în 3 grupe .a cîte 15 cu«r«srutfll u41i« an uu participat 57 de en - De la căminul cultural din vut o poziţie înaintată pentru L
perienţă în munca din sectorul său corespunzătoare. Din această cauză să apară. Numărul pieselor rebutate chipe teatrale, recitatori şi ci
de activitate, şi-a însuşit în primul multe piese se deformau şi deci nu din cauza formării a scăzut consi elevi şi au şi început să con titori artistici. In' urma con Toteşti, echipa de teatru a pre- timpul său şi în problemele sociale, $
rînd experienţa acestora. Cunoscînd mai puteau fi folosite. Atuncimais derabil. fecţioneze suporţi, lădiţe pentru cursului din etapa pe Gomu- zen1tat1. p•iesa „NM untIa rIoane>ii“i . 9 cerînd, printre altele, expropierep g
procesul tehnologic, a reuşit să des trul Ion Păcurar care este şi agita flori, etc. ne, au rămas ca pe raion să-şi
făşoare o muncă de agitaţie mai ca tor a arătat muncitorilor din secţie Dintre interpreţi, s-au remar O averilor bisericii catolice. 6
lificată, să arate muncitorilor cum ce pierderi mari aduce acest sistem
trebuie să lucreze pentru înlăturarea de muncă şi a propus ca zilnic pie cat tînăra Barbescu şi tînărul ock><xxxxxxxxxx><xx><x>oooooo<k
rebuturilor. La fel au procedat ş' sele să fie curăţate şi sortate, iar Ioan Munteanu. D,atorită in
alţi agitatori cum sînt Ioachim Spă- depozitarea lor să se facă cu grijă.
riosu şi Francisc Zasloţi. Propunerea lui a fost primită cu terpretării frumoase, comisia
mult interes. Astăzi putem spune că A aparutîntreaga muncă politică desfăşu Pentru organizarea acestui a- dispute întîietatea 14 echipe.
Intr-un timp, la turnătoria de tu turnătoria de oţel este cea mai bine rată de organizaţia noastră de ba telier au muncit intens directo Dintre cele mai bune. amintim de concurs a selecţionat for
organizată dintre secţii.
buri procentul de rebuturi era cu ză s-a dovedit rodnică. Putem arăta rul şcolii Nicolae Clenciu şi ca cîteva. maţia aceasta, pentru faza re AGENDA PE ANUL 1957
10-15 la sută mai mare decît cel Deseori în convorbirile avute, o astfel că în cursul anului 1955 am drele didactice în frunte cu E- Căminul cultural din Silva- gională. a EDITURII TEHNICE
admis Agitatorii1 au pornit o cam serie de agitatori printre care tova reuşit să reducem procentul la re mi Bălănescu, Nicolae Buteaţă, şul Inferior şi-a prezentat e-
panie împotriva acestor rebuturi fo răşii Aron Vălceanu, ing. Toma Ca Echipa de teatru a căminu
losind diferite forme de muncă. A- zan şi alţii, au arătat muncitorilor
buturi faţă de cel admis în medie, şi Elena Rusu. chipa de teatru cu piesa: lui cultural din Rîu Alb, a pus A fost pusă în vînzare „Agenda
tunci cînd echipa fov. Ioan Florinca în scenă piesa „Răfuiala“. Reu
la turnătoria de oţel cu 2 la sută, „Cresc oameni noi“ — piesă, şita interpretării a desemnat şi pe anul 1957“ apărută în Editura
care tratează o problemă im Tehnică.
la turnătoria de tuburi cu 1 la sută, In Valea jiului la Vulcan
această echipă pentru a partici
iar la turnătoria de fontă cu I la La şcoala elementară de 7 ani, portantă pentru satele noastre
sută. Şi în cursul lunii ianuarie noi sub conducerea directoarei Au — socializarea agriculturii. pa la faza regională. Agenda cuprinde calendarul des
am continuat să desfăşurăm o mun relia Munteanu, s-a amenajat un făşurat pe 1957 şi calendare sumare
că de agitaţie cît mai legată de atelier de tîmplărie şi unul de S-au distins tinerii Ioan Va- VASILE C. pe anii 1957 şi 1958
siu în rolul preşedintelui. Ioan
producţie. Drept rezultat, procentul corespondent
de rebuturi este mult mai mic faţă lăcătuşerie. Această acţiune a
de ce! admis. Astfel, el a fost re fost sprijinită de U.T.M şi de
dus în medie cu 2 la sută la fontă, şantierul 6 construcţii, oare au Acelaşi pămînt — recolte diferite
cu peste 1 la sută la oţel şi cu a- lucrat la amenajarea şi dota
a rebutat un tub de 600 mm., agi că prin reducerea rebuturilor creşte proape 2 la sută la tuburi. Prin re rea cu materiale de construcţii O zicală din bătrîni spune : „ce ce .au cosit trifoiul colectiviştii din
tatorii Alexandru Balint şi ingine în mod simţitor producţia. Ei au a-
rătat că dacă procentul de rebuturi ducerea procentului de rebuturi, noi a atelierelor. Cîlnic au făcut o arătură de va seama de o serie de lucrări a-
rul Aron Ratz au organizat o con esite redus numai cu 1 la sută, se am realizat numai în anul trecut Trebuie să amintim contribu semeni aceea culegi“. Această ră, iar terenul care a fost semă gricole obligatorii şi care nu se
vorbire la locul de muncă ou mai pot produce în medie lunar cîte 13-14 economii în valoare de circa 300.000 ţia valoroasă a organizaţiei zicală este bine venită atunci nat cu borceag şi grîu a fost fac la timpul optim. In toamna
mulţi muncitori. tone de piese de fontă şi oţel în lei. In secţia noastră se observă o U.T.M. de la mina „7 Noiem cînd se vorbeşte de felul cum dezmiriştit. Colectiviştii au cărat anului 1955, gospodăria a în-
creştere a gradului de calificare a brie“, şi a sindicatului minier îşi lucrează pămîntul gospodă pe întreaga suprafaţă gunoi de
Cauzele rebutării piesei — au a- plus. muncitorilor, iar spiritul de răspun şi a sfatului popular din Vul riile colective „6 Martie“ din co grajd, iar înainte cu două-trei sămînţat cu grîu de toamnă 142
rătat cpi doi agitatori — se datoresc muna Cîlnic şi „Brazdă nouă“ săptămîni de a începe însămîn- ha. Pe acest teren cultura pre
Un ajutor preţios la îmbunătăţi dere faţă de munca efectuată ocupă can, etc. ţările de toamnă au făcut, cu
incluziunilor de nisip. Acest lucru rea muncii în sectorul de turnătorie Au contribuit din plin la a- din Apoldu de Sus. Cele două sprijinul S.M.T. arătură de în- mergătoare a fost ovăzul şi bor-
s-a produs deoarece reparaţia mie nn loc de frunte. sămîntare. Totodată au împrăş ceagul. In acest teren, care toa
zului care a fost spart nu s-a fă l-am primit şi din partea cercului tiat cîte 250 kg. superfosfat la tă vara a fost bătut de vite, la
cut bine şi nici nu ora uscat. Nici de economie concretă. Temele dis BALINT MUŞA ceastă muncă şi părinţii elevi gospodării colective îşi desfă hav o suprafaţă de 30 ha, a fost sfîrşitul lunii octombrie, înainte
controlorul de fază tov. Gheorghe cutate de membrii acestui cerc au cu cîteva zile de a însămînta
Nicula care a asistat la turnare, n-a dus Ia luarea unor măsuri tehnîco- secretarul organizaţiei de bază lor Nicolae Bogăţeanu, Ernest şoară activitatea în condiţiuni griul, colectiviştii au făcut o a-
din sectorul turnătorii a Com Oancea şi alţii precum şi fostul asemănătoare de climă şi sol. rătură şi apoi au însămîntat
binatului siderurgic-Hunedoara elev Cornel Petruţ, care au do Gospodăria agricolă colectivă
nat şcolii diferite unelte şi scule „6 Martie“ din comuna Cîlnic
a obţinut anuL trecut, de pe cele
Brigadierii de la cel mai mare destul de valoroase. .însămînţate, în rînduri încruci griul. In gospodărie se rhai fo
laminor al ţării 76 ha. însămînţate cu grîu, în şate, iar restul în rînduri dese. losesc încă metode înapoiate de
La această şcoală, pe lîngă o- medie cîte 2.040 kg., iar G.A.C. In primăvară au grăpat terenul, semănat.
La Hunedoara se construieşte saţi se vor prezenta în faza biectele prevăzute în programa „Brazdă nouă“ din comuna A- iar după cteva zile au tăvălugit
finală. A fost organizat un de învăţămînt,„se execută şi ma poldu de Sus, de pe cele 142 ha. întreaga suprafaţă. Buruienile Datorită acestui lucru recolta
cel mai mare laminor al ţării, concurs a celor mai bune e- teriale didactice necesare pre cu grîu, o producţie medie de au fost plivite din timp şi griul de grîu a fost sub producţia pla
laminorul „Bluming“. La che chipe de tenis de masă, şi al dării fizicei, chimiei, ştiinţelor 1.200 kg. la ha. De ce obţin a- recoltat în pîrgă, înlăturîndu-se nificată. Colectiviştii din comu
marea partidului tineri din te competiţii sportive. naturii, etc. ceste două gospodării colective în felul acesta cea mai mică na Apoldu de Sus trebuie să
rezultate diferite ? pierdere de recoltă. tragă învăţăminte din felul de
® Brigăzile de tineret de la sec- toate colţurile patriei au venit Un bun prilej de îmbogă Cu lucrările executate de e- fectuos cum au lucrat pămîntul.
.orui II al minei Lupeni, şi-au de ¦aici să lucreze voluntar pen ţire a cunoştinţelor brigadie levii şcolii s-a organizat o ex Terenul gospodăriei colective Nu acelaşi lucru se poate spu Dacă ei au obţinut recolte de
păşit sarcinile de plan pe luna ia tru grabnica terminare a a- rilor cu problemele literaturii poziţie permanentă de lucru ma „6 Martie“ din comuna Cîlnic grîu slabe, aceasta se răsfrînge
nuarie, cu 10-83 la sută. Cele mai nual şi material didactic. este lucrat în asolament pe timp ne despre felul cum au lucrat direct asupra veniturilor fiecă
frumoase realizări le-au obţinut tine pămîntul membrii gospodăriei rui colectivist în parte. Dacă co
rii din brigada condusă de ştefan cestui mare agregat, de im beletristice îl constituie „Joia IOSIF LADA de 3 !ani. Cele 76 ba. cu grîu au agricole colective „Brazdă nouă“ lectiviştii din Apoldu de Sus ar
Cialovici, Alexandru Musta, Mihai din comuna Apoldu de Sus. De
Antal şi Nicula Ludovic, care şi-au portanţă deosebită pentru eco brigadierului“ în cadrul că corespondent fost însămînţate în terenuri bi ani de zile, pămîntul gospodă fi lucrat ca cei din Cîlnic, ei ar
depăşii planul cu 83, 80, 62 şi res riei colective nu a mai fost în
pectiv 41 la sută. nomia naţională. reia sînt prezentate diferite re La şcoala viitorilor învăţători ne lucrate şi la timpul optim, a- grăşat. Lucrarea pămîntului se fi obţinut un plus de aproape
vînd drept culturi premergătoa face superficial, fără să se ţină
• in sectorul I B, al aceleiaşi Pentru asigurarea condiţii cenzii asupra operelor scriito 13.000 kg. grîu.
lor de cazare a tinerilor so rilor noştri clasici şi contem La Deva, pe lîngă şcoala pe re : trifoi, borceag şi grîu. In M.WMSST.iBl:
siţi, Trustul 4 construcţii a porani. In ultimul timp au
luat din timp măsuri pentru fost ţinute recenzia cărţii dagogică se dezvoltă mereu noi vara anului 1955, imediat după
amenajarea unei cantine, a u- „Raţia plutaşului“, de Andrei
posibilităţi de pregătire multi
laterală şi de însuşire a deprin
mine, munca se desfăşoară plină de nui club, a unei biblioteci şi Ştefan şi procesul iiterar al derilor practice. Vechiul atelier
avint. Şi nici rezultatele nu s-au lă a numeroase dormitoare. Aici romanului „Ivan Ivanovici“, de tîmplărie al şcolii s-a îmbo
sat aşteptate. Brigada condusă de tinerii, pe lîngă munca ce o de Antonina Coptaeva. găţit în ultimul timp cu multe
Gheorghe Vraja, şi-a realizat pianul depun în producţie, desfăşoară In felul acesta organizaţia unelte noi şi s-au recondiţionat Pe Nicolae Solomon, secre 1
cu 152 Ia sută, iar cea condusă de U.T.M. a reuşit să trezească cele vechi, îneît într-o oră pot tarul Sfatului popular din co I
Caro) Peter cu 145 la sută. şi o vie muncă cultural-edu- în rîndul brigadierilor gustul lucra deodată 20 de elevi. muna Ohaba, raionul Sebeş, îl
cativă. In acest scop, a fost cititului, în urma căruia un frăminia mult de tot un g în d : de la sfatul popular raional, nu i-a costat fiindcă a fost plătită )
o Brigadierii de pe şantierul na organizat învăţărriîntul politic număr de 15 brigadieri sînl Din mijloace’ proprii şi cu trebuia să fie judecat pentru
U.T.M. şi a luat fiinţă o bri astăzi purtători ai insignei niscaiva ţiglă, fostă a căminu ia nici o măsură. Nu-i oare Ni din fondul sfatului popular şi j
ţional din Uricani raportează că, în gadă artistică de agitaţie pe ajutorul secţiei de învăţămînt lui cultural. La urma urmei, colae Solomon copilul alintat, aveau destinaţia precisă: corn- -j
trimestrul IV al anului 1956, an rea şantier, cîteva echipe de şah „Prieten al cărţii“. din Deva, s-a mai amenajat un ce, era mare lucru ? Iacă, veni sau cum spune el ,.mielul blînd bustibil pentru sfatul popular -j
lizat economii în valoare de peste Rezultatul muncii de edu atelier mecanic unde pot lucra se nişte ţiglă — tocmai cită care suge la două oi ?" Ştie să şi pentru şcoala elementară. Ca ]
170.000 lei prin recuperarea cimen tenis de masă, fotbal etc. simultan 15 elevi, fiecare avînd trebuia pentru acoperirea cămi se poarte complezant cu şefii şi •să nu iasă cu cîntec toată a- f
tului, balastului şi materialului lem \\ La cercurile de învăţămînt caţie politică a brigadierilor la dispoziţie sculele necesare. ei... facerea, Nicolae Solomon a a- -j
nos, că lucrările executate au pri de pe acest mare şantier, nu
mit calificativul „Lucrări de bună ¦ politic „Să cunoaştem bogă a întîrziat să se arate în Pentru lucrările practice din Cînd s-a văzut omul nostru vut grijă ca din cantitatea a- j
calitate", iar preţul de cost a fost procesul de producţie. Nume grădină, s-au repartizat 1.400
•edus cu 3 la sută. De asemenea, pe ţiile şi frumuseţile patriei“, roase brigăzi de tineret dau m.p. şi uneltele necesare : sape, secretar şi preşedinte şi-a spus: ceasta de lemne, să-şi aibă par- î
sînt încadraţi toţi brigadierii, dovadă de adevărat eroism în „Acum voi scăpa în mod sigur tea lui şi Nicolae Dragomir, j
şantier a luat fiinţă o brigadă ar iar ca propagandişti, sînt a- muncă. Brigada condusă de
tistică de agitaţie care a prezentat leşi dintre cei mai buni bri Şfefan Rădneamţu, care deţi hîrleţe, etc. Pe acest teren, s-au nului — şi ca să nu mai putre cantorul bisericii, care la un ]
spectacole la Şantierul tineretului gadieri, aceia care au acumu ne de o lună şi jumătate dra
lat o bogată experienţă pro pelul de brigadă fruntaşă pe executat toate lucrările de toam zească şi ţigla pe jos — fiindcă moment dat i-ar fi putut da în j
din Hunedoara, la Gîmpul lui Neag pagandistică. Brigadierul Du şantier, a lucrat timp de mai
şi in oraşul nou Uricani. mitru Condrea, de pildă, este multe zile la locul numit „es nă şi se fac pregătiri pentru lu destul putrezeau lemnele sus pe vileag fapta. ^
propagandist la un cerc din tacadă“, la o adîncime de 11
° Tot pe Şantierul tineretului din brigada nr. 1, Valentin Bur- m , în apă pînă la genunchi. crările de primăvară. \ Zid, — s-a gîndit omul că mai Odată terminată împărţeala, -]
Uricani, 224 brigadieri au împrumu- dea la cercul din brigada nr. Asemenea acestei brigăzi sînt
at din biblioteca taberei 4S7 cărţi, 4, iar Vasile Tîrnăveanu la multe la număr. Intre brigă Şi ia o secţie de învăţămînt ( bine s-o adăpostească. Şi a a- secretarul a răsuflat uşurat: a i
ar la concursul „Iubiţi cartea1' sînt cercul din brigada Vll-a. Stră zile conduse de Martin Pău- dăpostit-o aşa de bine că nu scăpat şi de griia ţiglei şi de I
nscrişî 146 de tineri. dania acestor propagandişti nescu, Ioan Zlăteanu şi Au
este oglindită în faptul că rel Eleneş, există o adevăra Pentru a veni în ajutorul şco ? s-a mai. găsit, la cămin. Acum, grija lemnelor. Bucuria împăr- -J
© Organizaţiile de tinerel din ora- toate cele 6 lecţii programate tă întrecere pentru cucerirea
ul Hunedoara, organizează intîiniri primului loc de brigadă frun lilor elementare din raion, sec r, ţigla adăposteşte coteţele şi felii a fost de durată scurtă. ^
ile pionierilor cu membri de partid au fost ţinute.
lin Ilegali tale unde vor discuta te taşă. ţia de învăţămînt raională din f grajdurile celor cărora le-a vîn- Tocmai în timpul acesta s-a -j
ul de viaţă al tineretului în regi- O preocupare de seamă ma
nul burgbe «-moşieresc şi marile nifestă organizaţia U.T M. fa Tinerii de pe acest şantier Orăştie a procurai multe unelte dut-o secretarul. Pentru această terminat combustibilul şi de ia \
ierspective pe care ie au aceştia sub ţă de folosirea timpului li muncesc cu rbmă pentru a fi
egimu! de democraţie populară. ber al brigadierilor. Astfel, în Ia înălţimea sarcinilor puse agricole specifice raionului şi faptă trebuia omul să dea so sfatul popular şi de la şcoala 1
cadrul spartachiadei de iar
® Peste 7 500 de tineri din oraşul nă a tineretului, a fost orga de călre partid şi organizaţia scule pentru ateliere. Materiale coteală instanţelor judecăto elementară din comună, unde "}
iunedoara participă la spartachiada nizat un concurs de şah, în cumpărate .atinge valoarea de reşti. cursurile s-au sistat din aceas- 1
le iarnă a tineretului 20.000 lei, şi se distribuie pe Cum Nicolae Solomon nu şi de beleaua cu ţigla". Trebuia tă cauză trei zile. -J
şcoli. este din cei lipsiţi de orientare numai să stea de vorbă cu Au
• Pe lingă cele 26 brigăzi artîs- rel Codău, cu Ioan Mureşanu, Cum se vor lămuri lucrurile, î
ice de agitaţie din Hunedoara au La şcoala elementară din practică, s-a gîndit' să-şi asi cu Simion Mureşanu şi cu Ni ne poate spune numai tovarăşul ^
ia! luat fiinţă la combinatul side- Cioara au şi sosit materialele ne gure cîţiva martori. Şi pe cine colae Crăciuneati. Pe aceştia Ioan Dan preşedintele sfatului ^
urgie şi la I.G.S alte 3 brigăzi. cesare amenajării unui întreg a- să găsească martori dacă nu dacă îi va lămurij atunci totul popular raional ,care a fost în- ^
telier de tîmplărie. pe membrii comitetului de e în ordine. La început a fost
urma căruia nrimii trei cla U.T.M. construcţie a căminului cultu greu Nu se lăsau uşor îndu cunoştinţat deseori despre a- ]
Hochei pe gheaţa ral ? Cum şi-i. va cîştiga, asta plecaţi nici unii din comitetul ceasta stare de lucruri, dar care j
la Petroşani de construcţie. îşi dădeau sea n-a luat nici un ţel de măsuri, j
rămine de văzut. Principalul e ma oamenii că vor face pe ce
In zilele de sîmbătă şi du că secretarul pentru un timp Acum necazurile l-au năpă- ]
s-a liniştit.
ia Alba se organizează n /şina srouaTMiiMiiiisaiî«!*4 dit din nou. De gîndui care-l 1
obseda nu numai că nu a scâ- ^
* Tinerii de la centrul şcolar si- Secţia de învăţămînt şi Co ba Iulia“, consultaţii la cabine minică au avut loc pe patinoa In luna noiembrie a anului tă,ţenii din sa-t să;-şj i- , rpi-a--r--d--ă- în- pat, dar îl apasă şi mai rău. -j
eru'-glr din Hunedoara pregătesc o mitetul sindical al salariaţilor tele pedagogice, vizitarea de bi rul „Energia“ din Petroşani crederea în ei. Aveau cunoştiin- Colac peste pupăză, i-a mai ve- ]
iesă cu caracter local, intitulată din învăţămînt din raionul Al trecut ,cînd s-a îmbolnăvit pre- (a trează. Dar asta nu a ţinui nit chestia cu lemnele împărţi- 1
Să ne fie cu iertare", cu care vor ba, organizează în 23 şi 24 fe blioteci, muzee, şcoli, vizionarea două întîlniri de hochey pe ghia- şedintele sfatului popular co- mult. Secretarul sfatului a avui te egal cu membrii comitetului ^
şi discutarea de filme pedagogi ţă în cadrul cupei „16 Februa munal, Nicolae Solomon a ra- grijă ca atunci cînd conştiinţa de construcţie. O nouă împăr- -j
ce,asistarea la. diferite manifes rie“. mas să gireze şi acest post. De
itreprinde un turneu ia alte centre bruarie a.c., sărbătorirea „Zilei taţii culturale, corale şi teatra In prima zi, formaţia „Ener acum a început viaţa. Era omul membrilor comitetului de cons- ţeală una dreaptă, sintem si- j
le date de cadrele didactice, par gia“ Petroşani a întîlnit echi stăpîn în sai ca la el acasă trucţie a început să se mole- puri că o vor face organele 1
colare din regiune. învăţămîntului“. ticiparea la procese literare, la pa „Progresul" Arad. Duminică
° In cadrul acţiunii de strîngere Programul zilelor de 23 şi 24 17 februarie se întîlnesc repre A luat „frînele împărăţiei" in şească, să le-o înmoaie de toi competente. f
fierului vechi, tinerii de la Com- februarie, cuprinde conferinţe, zentativele Arad şi Petroşani mînă şi apoi las pe el. De con
inalii! siderurgic din Hunedoara au ca „Educarea elevilor în spiri experienţe fizico-chimice, la ob trol nu-i era teamă. Avea să-i Şi le-a înmuiat-o cu 22 m după o corespondenţă a Iov.
rîns fier vechi în valoare de peste facă cineva ceva ? Nici chiar
tul patriotismului socialist“, re servaţii astronomice etc. Cu această ocazie vor avea steri de lemne. Toată această TUDOR VINGAR/.AN
4.000 lei. ferate ca „Istoricul oraşului Al- tovarăşul preşedinte Ioan Dan
LASCU TIT LIV1U loc demonstraţii de patinaj vi cantitate nu i-a costat nimic, preşedintele Stalului popular ]
i
corespondent teză şi patinaj artistic. nici pe el şi nici pe ceilctlţi. Nu din Ohaba 1
_/ U-J<--f!__/c bJUwJ. 7
