Page 59 - 1957-02

N r. f80
'3)©S®®©î5Ş©©0©S-5@®®@®©®©''î>®©®®@®®©®S.S
M IN D R f D E P O U L U I
Despre mecanicul Petre Dra-
gosin de la depoul Petroşani, se
vorbesc numai lucruri frumoase.
Lucrînd împreună cu ortacul
său Petru Andweiss, el a reuşit
să prelungească durata de par­
curs între două reparaţii gene­
rale, cu 30.000 km. Imaginaţi-vă
că de la această distantă par­
cursă în afara planului, şi pînă
la ocolul pămîntului, aumnai ră­
mas doar cîteva mii de kilome­
tri. Deci, performanta este dem­
nă de luat în seamă. Să vedem
insă cum a reuşit el să prelun­
gească viata locomotivei sale,
între două reparaţii generale.
E bine să aflăm aceste lucruri
chiar din spusele mecanicului.
— Locomotiva 150.10961 a
fost repartizată echipei noastre,
încă de la ieşirea ei din repa­
raţie generală — ne spune el.
De îndată, noi am trecut la ve­
rificarea ei minuţioasă şi am
făcut unele remedieri mici ce au
scăpat celor de la atelier. Aşa
că în scurt timp, locomotiva a
început să funcţioneze bine. De
aici înainte, grija noastră prin­
cipală a fost îndreptată înspre depoului.
menţinerea ei în perfectă stare
de funcţionare. Bunăoară, o se­
rie de reparaţii mici le-am fă­
cut fără să mai introducem lo­
comotiva în depou. In permanen­
tă şi zilnic am făcut cîte o re­
vizie menită să preîntîmpine ori­
ce defecţiuni pe parcurs.
O mare atenţie am dat păs­
trării cazanului prin folosirea
dezincrustantului, în vederea e-
vitării depunerii de piatră pe
ţevile fierbătoare. Desigur şi în- şefi de manevră, manevnanti, acari, curătitori
----- O -----
112 tone combustibil
economisit
In prima jumătate a lunii fe­
bruarie, colectivul depoului Si-
meria ia realizat economii de
112 tone, combustibil conventio­
nal, combustibil cu oare se pot
remorca 28 trenuri pe distanta
Simeria—Coşkriu. In remorca -
rea trenurilor eu tonaj sporit,
s-au remarcat mecanicii de lo­
comotivă Paul Erdei şi Ludovic
Csibi.
ANDRONIC CRIŞAN
Lăcătuş fruntaş de la
atelierul depoului C.F.R. Simeria
VAS1LE PETRARU
(Inovator fruntaş
de la atelierele C.F.R. Simeria
MAREŞ ALEXANDRU
Lăcătuş de revizie fruntaş
dela statia C.F.R. Coşlariu
DRUM b L SOCIALISM !/! 7.7 Pag. 3
! Voroura
Roadele colaborării
Realizarea producţiei ferovia­ situiază şi urmărirea trenuri­
re necesită operaţii variate şi lor de călători. A stfel: — tre­
complexe, ce pot fi îndeplinite nul de lung parcurs 2001 din 4
a®»a &g®eggsaa-st» aeggsac.^ M E M M E e e e É^éeM ^ M I M LlljLâM 3M É L& S l în întregime şi cu punctualita­ februarie intrînd prin frontiera
te numai printr-o strînsă cola­ de la Coşlariu cu 20 minute în-
borare între diversele ramuri : tîrziere, recîştigă această întîr-
mişcare, tracţiune, întreţinerea ziere în întregime pe parcursul
tretinerea locomotivei în per­ căii, telecomunicaţii, etc. Cola­ RCM-ului nostru. — trenul ex­
borarea strînsă şi rodnică asi­ pres 24 din 1 februarie, întîrziat
fectă curăţenie a avut un mare gură realizarea planului în timp cu 8 minute, este predat la timp
rol în prelungirea duratei de şi în depline condiţii de sigu­ la frontiera din Vinţul de Jos.
parcurs între două reparaţii ge­ ranţă şi rapiditate în transpor­ Efectele relaţiilor apropiate se re­
nerale. tul de călători şi mărfuri. simt şi în circulaţia trenurilor
locale. Preavizarea vagoanelor
Dar pe lîngă această realiza­ Efectele colaborării sînt nes- de către RCM crează posibili­
re, mecanicul Dragosin şi or­ tatea avizării clientelei, iar emi­
tacul său, au obţinut şi cea mai fîrşit de multe şi constituie una
mare economie de combustibil terea ordinului de dirijare si­
convenţional pe depou — 333 dintre sursele marelui potenţial
tone pe anul 1956. multan cu preavizarea, evită sta­
de lucru al personalului de ca­
Mecanicul Petru Dragosin es­ ţionările suplimentare ale vago­
te şi un cinsutist cu îndelunga­ le ferată. Prin o continuă şi sus­ nului şi activizează operaţiile
tă experienţă. Cînd îşi termină duble. Numai astfel se explică
tura, de fiecare dată pe fişa de ţinută colaborare dintre opera­ ¦de ce totalul încărcăturilor
parcurs sînt menţionaţi 500 km. torii R.C., personalul de staţie, de
tren şi de locomotivă, s-a rea­
lizat depăşirea vitezei comercia­
fără întrerupere. La atelierul C.F.R. Simeria — sectorul de locomotive — a început anul acesta să se repare şl locomotive le la trenurile directe de marfă, de vagoane efectuate pînă
cu seria 40.000 circulînd fără oprire pe secţia 'acum operaţiile duble s-iau
Pînă la venirea locomotivei ^ In clişeu : echipa de remedieri şl predarea locomotivelor în circulaţie, condusă de maistrul Teofil Crişan, Coşlariu — Simeria şi invers, cu realizat în proporţie d e . 48%
.150.1096 din reparaţia generală, ^ executînd ultimele remedieri la prima locomotivă cu seria 40.000 reparată în atelierele C.F.R. Simeria. toată vitregia condiţiilor atmos­ în staţia Coşlariu, de 43,9% în
mecanicul Dragosin şi ortacul ferice (ceată deasă etc). Astfel: statia Alba-Iulîa, de 33,4% în
său, au trecut să lucreze pe lo­
comotiva 230.025 la trenuri de — trenul 2532 din 2 februarie staţia Orăştie, etc.
călători. Pe luna ianuarie, ei cu 60 vagoane, prin eliminarea
au obţinut o economie de com­ opririlor pe itinerar cîştigă 31 De asemenea, la întocmirea
bustibil de 27 tone, iar pe pri­ minute. vechiului program al trenurilor
ma decadă a lunii februarie de locale, stabilirea în comun a ne­
10 tone. — trenul 2654 din 12 februarie cesităţilor de manevră din sta­
parcurge 73 km. fără oprire cîş- tuie intermediare au permis în­
Iată de ce pe bună dreptate tigînd astfel 48 minute. Pe li­ scrierea trenurilor locale între
candidatul de partid Petru Dra­
gosin, este considerat mîndria
nia unei colaborări apropiate se săgeţile grafice. Lucrul opera­
torilor coordonatori şi progra­
„Fabrica“ de trenuri >ooo<. ocu 3n}e noi <xx>cRealizărila complexul C. F. R.matori din RCM şl a birourilor
tehnice din staţii, este operativ
Aşezată în imediata vecinătate a unor centre industriale oo Petroşani
de importantă republicană, Simeria Triaj, este o staţie al că­ şi dinamic numai în măsura
rei proces tehnologic diferă de procesele tehnologice ale sta­ 2 Viaţa ceferiştilor din Petroşani, 6
ţiilor intermediare de pe reţeaua căilor ferate.
2 devine pe zi ce trece mai bună, o strînsei colaborări, şl numai în
Zilnic aici se formează trenuri pentru toate colturile tă­ această măsură rezultă şi efec­
rii. Sub acest aspect, staţia Simeria Triaj poate fi conside­ 2 mai frumoasă. La aceasta contribuie L Se ’ştie că transportul feroviar, are un rol preponderent tele : reducerea staţionărilor uti­
rată o adevărată fabrică de trenuri, cu un complex de ope­ în ansamblul economiei noastre naţionale. Feroviarii din com­ lizarea complectă a trenurilor,
raţiuni care sînt efectuate de un colectiv harnic. O şi constnicţiile ce se fac pentru ei. ^ plexul C.F.R. Petroşani ştiu acest lucru destul de bine. O etc.
dovedesc realizările lor însemnate, închinate zile de ,, 16 Fe­
Mijitul tîrziu şi ceţos al dimineţii de februarie, O Aci sînt în curs de finisare 2 blo- O bruarie“, zi de scumpă tradiţie pentru ei. Iată cîteva din rea­ Colaborarea dintre RCM, RCT,
m-ia găsit în sala de apel. Impiegaţi de mişcare,
2 curi pentru fam ilişti, unul cu 16 O lizările lor
de ace, înghesuiţi pe bănci, primeau cu calmul
omului obişnuit, sarcinile de serviciu. 2 apartamente şi altul cu ÎS, iar pen- o
Şeful de tură Vsevolod Palihovici comunica în 2 tru personalul de tren, se constru- X
cuvinte clare programul de lucru echipelor de
manevră conduse de Constantin Rădulescu şi O ieşte un dormitor cu 24 de paturi, cu ^ însemnate economii de combustibil staţie şi depou, evită staţionări­
Francisc Egry. Discutarea programului de ludru,
presărată cu glume, mai alungă din somnul încă g spălător şl sală de mese. ^
rămas pe pleoape.
ooooooooooooooooooooooooooo Mecanicii şi fochiştii din depoul Petroşani, le inutile ale locomotivelor în
In biroul tehnic se face analiza îndeplinirii s-au dovedit şi de data aceasta că sînt buni gos­
programului de către tura precedentă. Şeful sta­ podari şi în acelaşi timp conducători pricepuţi capul trenului, reducînd perioa­
ţiei Ferencz Arcadie, inginerul I. Ionel şi agen­ ai locomotivelor ce remorcă nenumărate trenuri
ţii care au contribuit- la efectuarea programu­ de marfă şi de călători, pe itinerariile Petroşani da de neutilizare a locomotive­
lui, discută cauzele deficientelor. Se preconiz-eă- - —Simeria şi Petroşani—Craiova. E semnifica­ lor.
ză şi se consemnează măsurile de luat în caz tiv să arătăm că pe luna ianuarie s-au econo­
de ivire a unor situaţii similare. Subiectul dis­ misit pe întregul depou 961 tone combustibil In statii, colaborarea dintre
cuţiilor este siguranţa circulaţiei. convenţional, cu ajutorul căruia se pot remorca mişcare şi tracţiune asigură ra­
cîteva zeci de trenuri de marfă şi călători, pe piditatea mişcărilor de mane­
distanta Petroşani—Simeria. vră — dintre mişcare şi vagoa­
ne — asigură revizia tehnică a
Cea mai mare economie la combustibil — trenului în timpul stabilit.
53,6 tone, — a realizat-o mecanicul Gheorghe
Bulboacă, de pe locomotiva 150.1008. De relevat Acestea sînt doar cîteva as­
că şi în prima decadă a lunii februarie, el a pecte ale colaborării conştiente,
rezultatul real şi pozitiv al a-
cestei- colaborări constituind-o
însăşi depăşirile mereu crescînde
ale cifrelor de plan.
realizat peste 14 tone combustibil convenţional TOMA VULCU
economie. Al doilea pe depou este mecanicul Io- R.C.M. Simeria
sif Crişan şi fochistul său Rudolf Pitek oare au
Şuierul locomotivei trenului 2090 dinspre Si- obţinut o economie de combustibil de 46,1 tone.
nleria—călători e urmat la cîteva secunde de O mică revizie la o locomotivă sosită la depoul Teiuş. Capacele unui Rezultate asemănătoare au obţinut şi meoanicii
cel al unui tren de marfă sosit în stiaţie din cilindru s-au slăbit. Mecanicul a an unţat echipa de lăcătuşi care a trimis Ion Tută şi Mihai Comşa de pe locomotiva
direcţia Turdaş. Băcia anunţă sosirea peste 2 2 tineri să înlăture defecţiunea. Utemiştii Eugen Horvath şi Ştefan Hegedits 150.1079, care au realizat o economie de peste
minute a unui alt tren de marfă. Aparenta u- sînt în plin lucru. După puţin timp, defectul a fost remediat. 43 tone pe luna ianuarie.
şurinţă cu oare s-a făcut primirea simultană a
celor 3 trenuri, e trădată de forfota mare care Pe Griviţa la noi... Reduce timpul de staţionare al vagoanelor
domneşte peste tot. Instalaţiile bine puse la
punct, coordonarea perfectă a tuturor comenzi­ ds CICERONE THEOOORESCU Fiecare clipă e preţioasă la serviciul de miş­
lor şi executarea precisă a operaţiunilor, vădesc care al staţiei C.F.R. Petroşani. Dacă un convoi
o disciplină fermă, o experienţă îndelungată şi Cîrmaciule şi veghea mea, o tată Te-am auzit spunînd, copiii, mama. de vagoane încărcate cu cărbune coosificabil FRANCISG EGRY
dorinţa împlinirii corecte a misiunii. Nu te desparţi de mine, niciodată, a întîrziat doar cîteva minute, uzina cocsochimi- Manevrant, ţel de echipă
...Greu gîfîia locomotiva ta, că din Hunedoara va produce mai puţin cocs, la stafia Simeria—ŢrlaJ
La masa de comandă, Liviu Chinoiu, impie­ ...Urca, mereu, pe Griviţa la noi, Prin nopţile de-atunci. Nu vom uita. iar furnalele mai puţină fontă. De aceia, aten­
gat dispozitor, cu o precizie ce surprinde un Al muncii, greu, clocotitor şuvoi. ţia col-eotivului staţiei a fost îndreptată spre re­ ..»..m.. .m *™J§!
novice în tainele manevrării, dă comenzile către Văzduhuri, zboruri, jar, victorii,- ducerea timpului de staţionare al vagoanelor. X'x;. ,'v v.::
posturile de macaze, în timp ce cu o mînă pe bm Mereu, în zborul gîndului, m-ajungi avînt, Şi au reuşit acest lucru. Timpul de staţionare
tonul aparatului „Morse“, cere oale „verde“ sta­ Sînt de la tine, toate... Sînt ăe-dtunci. pe luna ianuarie a fost redus cu 3,5 la sută faţă
ţiilor vecine. De-atunci sînt, tată... De la tine sînt. t de luna decembrie a anului trecut. De aseme­
Mă bîntuie-amintirea şi mă ceartă, nea, planul la osii manevrate a fost depăşit cu
La biroul de tranzit, scriitorii de vagoane şi Privirea ta mă mîngîie, mă iartă. Nu vom uita viforniţele toate — 6 Ia sută.
Dar azi, locomotiva ta, răzbate...
magazionerii înregistrează vagoanele intrate şi De ani de zile taci. De ani te-ascult, Aceste succese, se datoresc în primul rîn-d
ieşite, al căror -număr e de ordinul miilor pe zi. Tu niciodată n-ai vorbit prea mult. Şi viforul din oameni — şi- aplicării mai judicioase a metodei de compunerea
Rămîn impresionat de geografia feroviară cu­ adăpostul — trenurilor prin descompunere, Krasnov-Cojuhari.
La fiece greşeală din trecut, In fruntea întrecerii, s-au situat partidele de
noscută de aceşti oameni. M-ai cercetat pe gînduri şi tăcut. E altu-acum... Şi viitoru-i al n ostru ! manevră conduse de Ioan Vladislav, Dumitru
Drumul noroios şi presărat cu pietre mă scoa­ La fiece greşeală nouă, azi ...Azi ţi-ar plăcea, pe Griviţa la noi, Morăreţ, Ioan David, precum şi echipele con­
Mă cercetezi în suflet şi obraz. Al muncii, nou, biruitor şuvoi, duse de şefii de tren Aurel Dragotă, Ioan Lazăr
te într-un tîrziu la un povîrniş. F. cocoaşa tria­ şi Ştefan Pătruţescu.
La fel şi azi, cînd am o bucurie, Prin veghea aspră, prin furtuna
jului. împins cu greu de o locomotivă, vagon îm i s p u i: sa-şlept pe cea car'e-o grea... Lăcătuşii de revizie
după vagon se desprinde din garnitură şi ia să vie ! Cîrmaciule şi veghea mea I De e ploaie, vînt sau zăpadă, lăcătuşii de re­
vizie sînt prezenţi la datorie, lîngă trenurile ce
drumul încrucişat al şinelor de fier. Descom­ se formează în staţie sau cele care vin -din altă
parte. Cîte mii de vagoane nu trec prin mîinile
punerea trenului merge greu. Manevrarea de la lor ? De fiecare dată, ei le verifică cu multă aten­
ţie, iar unde s-a ivit un mic defect îl elimină
distanţă e îngreunată de vizibilitatea redusă. imediat.
Ceaţa acoperă totul. Constantin Rădulescu ve­
ghează şi coordonează cu atenţie descompunerea.
Un singur vagon îndrumat greşit ar însemna un
parcurs inutil poate de sute de kilometri.
Ciocniri de tampoane, şuiere de sirenă, fîlfîit
de steguleţe, strigăte. Acarii schimbă maoazele, „Vremuri de veghe-au început • (din vofliumiul „Un oîntec din uliiţa j In cinstea zilei ceferiştilor lăcătuşii de revizie
impiegatul dă liber trenului format spre descom­ luaţi seama..." n o a s t r ă “). şi-au depăşit sarcinile de plan cu 47 Ia sută.
punere. Cu mîna la chipiu, un manevrant salută Printre cei mai buni lăcătuşi se numără Gheor­
mecanicul în cursă spre Arad. Ceferişti fruntaşi ghe Gologan, Mihai Bona şi Petre Grecu. IOAN HANTA
Lăcătuş fruntaş de Ia
ADRIAN JURCA GH. TAUTAN atelierul depoului G.F.R. Simeria
__
'*¦ v ’
» m Wm ¦
G - -¦S í
(< - "
- \ 'Aatrevs*!«
SI.NTIMBREANU LOGHIN AUGUSTIN HONDEA GHEORGHE BULBOACA GHEORGHE SUBCINSKY IVAN N1COLAE DASCALU IOAN
Acar la cabina nr. 6 Mecanic de locomotivă Mecanic fruntaş Impiegat de mişcare fruntaş Lăcătuş, şef de partidă Mecanic de locomotivă
a statiei Coşlariu la depoul C.F.R. Simeria
la depoul C.F.R. Petroşani din sta fia Petroşani la depoul Teiuş la depoul Teiuş