Page 61 - 1957-02

•Junwloara-Deva \
Anu! IX. N r. 681
Cu planul depăşit
Minerii de la Ţebea scot din
adîncuri oantităţi sporite de căr­
bune pentru nevoile economiei
naţionale. Depăşirile de plan în­
registrate în primele 15 zile ale
acestei luni, de către brigăzile
conduse de minerii Sim Teodor,
Luoa Gherasim, Căţăleanu Ro­
man lui Urs, precum şi cele de
Adunarea sătească a cooperatorilor
din Baldovin
De curînd a avut loc aduna­
rea cooperatorilor din satul Bal­
dovin, raionul Brad. Cu acest
prilej, au luat cuvîntul mai mulţi
cooperatori oare au criticat lip­
surile consiliului de conducere
al cooperativei şi ale membrilor
consiliului sătesc.
Cooperatorii au criticat mai'
ales lipsa de preocupare faţă de
aprovizionarea filialelor cu unel­
te agricole şi alte mărfuri. Tova­
răşul Avram Igna, a arătat că
la magazinul cooperativei din teşti să se descurce cum vor pu­
satul Baldovin nu se găsesc fia­ tea în muncă. A lipsit complect
re de plug, rafuri pentru legat preocuparea acestuia faţă de în­
roţile, zahăr, orez şi alte mărfu­
ri, care în magazinele coopera­
tivelor din alte sate se găsesc
din belşug.
— Eu, ca şi alţi ţărani mun­
citori — a spus Avram Igna —
am fost nevoit să cumpăr rafuri
şi fiare de plug, de la coopera­
tiva din Ribiţa şi aceasta dato­
Încheierea contractelor în vederea
cultivării de legume şi zarzavaturi-
sarcina de mare răspundere
L In regiunea noastră există numeroase centre muncitoreşti în care consu- j
ţ mul de legume şi zarzavaturi este foarte mare. Avem însă în jurul acestor \
) centre şi mari posibilităţi de cultivare a legumelor în aşa măsură încît pro- |
¦ducţia obţinută să satisfacă pe deplin cerinţele. Se cere doar preocupare şl ^
interes din partea sfaturilor populare şi conducerilor cooperativelor faţă de /
| stabilirea zonelor legumicole şi de încheierea de contracte cu ţăranii mun- >
[citori în vederea cultivării de legume şi zarzavaluri. >
Planul de contractări nu se
realizează stînd în birou
Intr-o recentă sesiune a Sfatului
popular al comunei Rapoltu Mare, ra­
ionul Hunedoara, s-a discutat proble­
ma delimitării zonei legumicole din co­
mună, luîndu-se şi hotărîrile corespun­
zătoare în această privinţă. Comitetul
executiv a trecut de îndată la înfăp­
tuirea acestor hotărîri. Pentru a se
putea iriga culturile de legume, zona
legumicolă a fost delimitată pe margi­
nea unei văi. Membrii comitetului exe­
cutiv au stat de vorbă cu fiecare ţăran
muncitor care are pămînt în această
zonă pentru ai arăta importanţa şi a-
vantajele cultivării de legume şi zar­
zavaturi.
In urma acestui fapt, ţăranii munci­
tori şi-au manifestat dorinţa de a în­
cheia contracte cu cooperativa pentru
cultivarea de legume şi zarzavaturi.
Rău este însă că, conducerea coopera­
tivei „Muncitorul“ din Călan, nu a tri­
mis nici pînă în prezent un delegat al
său pentru a încheia contracte cu ţă­
ranii muncitori, deşi s-a solicitat în re­
petate rînduri acest lucru. Tovarăşul
loan Filip, preşedintele sfatului popu­
lar, a stat de vorbă personal cu tov.
Vasile Popovld, vicepreşedinte cu valo­
rificările la cooperativa din Călan, ru-
gîndu-1 să trimită delegatul lor pen­
tru a încheia contracte. Deşi a promis
că-1 va trimite imediat, totuşi nu a fost
trimis nici pînă astăzi. De fapt, tova­
răşilor din conducerea cooperativei din
Călan, le place să stea mai mult în
birou, crezînd că pianul de contractări
şi alte sarcini ale cooperaţiei se vor re­
zolva de la sine. .
Aspecte asemănătoare cu cel din
Rapoltu Mare, se mai găsesc şi pe ra­
za de activitate a cooperativei din Că­
lan. Acestea impun necesitatea ca to­
varăşii din conducerea acestei coope­
rative să lase la o parte comoditatea
Marţi, 19 februarie 1957
la înaintări, conduse de tovară­
şii David Andronic şi Groza
Gheorghe, sînt cuprinse între
32-55%.
Realizările dobîndite de mine­
ri pînă la această dată iau per­
mis oa planul pe mină să fie rea­
lizat în proporţie de 103,8%.
rită faptului că conducerea coo­
perativei noastre nu s-a îngrijii
să ne trimită la filială mărfuri­
le de care avem nevoie.
Adunarea sătească a coopera­
torilor a mai scos în evidenţă
faptul că conducerea cooperati­
vei nu a ţinut legătură cu mase­
le de cooperatori şi nici nu a
căutat să-i antreneze în munca
de realizare a sarcinilor ce stau
în faţa cooperativei. Consiliul de
conducere a lăsat consiliile să­
tărirea vieţii interne a coope­
rativei.
Multe din lipsurile consiliului
de conducere se datoresc faptu­
lui, că el a muncit dezorganizat,
sectar şi nu a cerut sprijinul
oeîorlalte organizaţii de masă.
CORNEL TUDORAN
corespondent § | toţi pomii din livadă. Pe întreaga gospodărie s-au efectuat stropiri de iarnă
şi să se preocupe cu toată răspunde­
rea de realizarea planului de contrac­
tări la legume şi zarzavaturi.
Un plan sub posibilităţi, de
realizarea căruia nu se
ocupă nimeni
Comuna Romos dispune de mari su­
prafeţe arabile.1 O însemnată parte din
acestea, fiind aşezate pe malul unei
văi, se pretează cultivării de legume
şi zarzavaturi deoarece pot fi uşor
irigate.
Cu toate acestea, cooperativa din co­
mună a primit un plan mic de con­
tractare (numai 13 ha. din care 10
ha. cartofi timpurii). Dar nici această
suprafaţă mică nu a fost contractată
pînă în prezent şi nici nu se observă
interes din partea conducerii coopera­
tivei pentru a începe munca în vede­
rea încheierii de contracte cu ţăranii
muncitori.
Foarte liniştit, tovarăşul loan Ştefan,
preşedintele cooperativei, declară:
— Nu am încheiat nici un cortlraci
şi nici o convenţie.
La întrebarea: De ce?, tovarăşul pre­
şedinte al cooperativei aruncă vina pe
U.R.G.C. cum că nu i-a trimis con­
tractele necesare. Cînd a fost întrebai
de ce nu a încheiat convenţii, tov.
preşedinte a început să dea din ume­
ri, încercînd să justifice această negli­
jenţă a lor prin unele răspunsuri eva­
zive.
Nici sfatul popular comunal nu se
preocupă de problema asigurării zonei
legumicole. Tovarăşul Emil Clej, se­
cretarul sfatului, nici nu cunoaşte mă­
car dacă a fost delimitată sau nu zona
legumicolă, dar decum să ti luat mă­
suri pentru a mobiliza ţărânii munci­
tori să transporte gunoi de grajd pe
locurile unde vor fi cultivate legume
şi zarzavaturi.
Realitatea este că în comuna Romos
nu există preocupare faţă de încheierea
de contracte pentru cultivarea de legu­
me şi zarzavaturi. Acest lucru ar tre­
bui să le dea de gîndit atît tovarăşilor
de la sfatul popular raional cît şi
Uniunii raionale a cooperativelor de
consum.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ / Se amenajează un
nou cinematograf
Veşti de la
In curînd, k Hunedoara se via
mai deschide o sală de cinema­
In Lonea oiaţa îşi urmează cursul dru Kiss, au rezolvat această proble-\ tograf. Acest lucru va bucura
ei normal: minerii dau cărbune pes­ mă cu succes prin modificarea car-l mult pe cetăţenii oraşului, oare
te plan, se aplică inovaţii noi, oa­ caselor şi axului rotorului, adaptlndu-\ nu aveau iarna decît singura
menii îşi construiesc case cu aju- le pentru piese de schimb indigene, t sală de 400 de locuri şi în ulti-
.. torul statului şi altele. in urma acestui fapt, au putut fi re-5 mult timp — în O.T. — cinema­
In zilele noastre acestea au deve­ condiţionate 60 de lămpi electro-pneu- tograful cu bandă îngustă al
nii lucruri obişnuite. Să le cunoaştem matice, in valoare de 108.000 lei. clubului „Filimon Sîrbu“.
totuşi mai Inamănunt. •ir Noul cinematograf de 320 lo­
4 pagini 20 bani Sectorul IV în frunte înainte vreme, din lipsă de rul curi, se amenajează în tabăra
menţt conici de rezervă, mulţi vago nr. 1 de către comisia culturală
...16 februarie. E dimineaţă. Afară neţi de o tonă erau scoşi din uz pî­ a comitetului de întreprindere al
plouă mărunt. Minerii din sectorul nă la primirea pieselor de schimb, Combinatului siderurgic.
IV, Intră veseli în şut. Dar veselia fapt care avea repercursiuni serioa­
nu este întlmplătoare. In primele 15 se asupra procesului de producţie. La jumăiafa
zile ale lunii, ei au reuşit să se Prin înlocuirea acestor rulmenţi co­
claseze în fruntea întrecerii pe mină. nici cu material de antifricţiune, va de drum
Peste 550 tone de cărbune energetic goneţii ce se defectează pot fi redaţi«
în afara planului au 'dai minerii a- imediat producţiei. Rezultatele noului 1 In întreg raionul Brad, sînt
cestui sector, condus de inginerul procedeu s-au dovedit pînă acum a fi) organizate 11 oercuri populare
din cele mai bune. Autorii acestei' de limba rusă. La aceste cercuri
Flaviu Berlnde. frecventează un număr de 126
In mod deosebit s-au remarcat in preţioase inovaţii, sînt inovatorii Iosif) cursanţi. Zilele trecute, cursanţii
această perioadă, grupele conduse de Wuch şi Mihai Wachold. au participat la seminariile reca­
Strungarul inovator pitulative ale lecţiilor predate în
minerii Simion Petrlc şi Petru Pila. De remarcat că, de la începutul} prima jumătate a anului şcolar.
Atelierul de strungă- Cu acest prilej o serie de cursan­
rie de la autobaza „.Munca a început cu elan. Per­ anului, la cabinetul tehnic, condus de ? ţi printre oare tov. Emilia Anca,
I.R.T.A. din Alba-Iulia, Elena Dobre de la cercul din co­
este condus de strun­ foratoarele conduse de mîinile price­ tov. Iosif Marko, au fost depuse deja\ muna Buceş, Adriana Dubariu şi
garul Matei Dengel. Elena Bocşan de la cercul din
El a realizat o inova­ pute ale minerilor, sfredelesc cu se­ 10 noi propuneri de inovaţii. Prin- < comuna Vălişoana, cît şi alţi
ţie care constă în con­ cursanţi au arătat că şi-au în­
fecţionarea unui dis­ te sllncile subterane de cărbune. Ire cele mai importante se numără \ suşit bine lecţiile predate. Prin­
pozitiv cu ajutorul că­ tre cercurile populare de limba
ruia se poate strungi — Astăzi, începu minerul Simion propunerea inovatorului Rudolf Toma-f rusă în cadrul cărora s-a desfă­
în condiţiuni mai bu­ şurat o activitate rodnică, sînt
ne, piese diferite. Petric, vrem să dăm cărbune mult.. zi, care constă dintr-un aparat auto- , cele din Vălişoana şi Brad unde
frecvenţa a fost între 90-100%'.-
In clişeu: strungarul Sectorul I, rle urmăreşte îndeaproape. mat pentru înlăturarea arderii motoa-jţ
Matei Dengel Ia locul IONEL’ RECEANO
său de muncă. Deocamdată avem un avans de peste relor electrice, precum şi cea a ino­ corespondent
30 de tone, aşa că trebuie să-l păs­ vatorului Andrei Vencel, ce constă' AGENŢIILE DE PRESA
TRANSMIT:
trăm cu orice preţ. în modificarea sistemului de tampon
« Pregătiri în U.R.S.S. în vede­
— Aşa e, întări un miner. Dacă la vagoneţii de 3 ione. rea Anului Geofizic Internaţional.
am pornit de la început cu dreptul, A devenit un lucru obişnuit ca m i-' ® Se lărgeşte mişcarea grevistă
să mergem pînă la sfîrşitul lunii tot nerii din Lonea să-şi construiască' în Franţa.
aşa. case noi cu ajutorul statului. * Din ţările de democraţie popu­
lară.
Dealtfel, minerii de Ia sectorul IV, Şi minerul Inochentie Popa, miner]
® Puternică manifestaţie anti-
se ţin întotdeauna de cuvînt. fruntaş de ta sectorul IV îşi cons­ americană ia Tokio.
Inovaţii noi truieşte o astfel de casă. Noua lu i'
casă va avea 2 camere, antreu, baie
Modificarea lămpilor electro-pneu- şi cămară de alimente. Deja au fost]
malice de fabricaţie străină, pentru ridicate zidurile şi scheletul acoperi­
a putea fi reparate cu piese de schimb şului.
indigene, a constituit o mare problemă Minerul Inochentie Popa de mic co­
pentru inovatorii exploatării minere pil a crescut şi a trăit numai în casă '
Lonea. Şi e normal acest lucru, în- pe chirie. Acum el vrea ca cei trei
trucît lămpile care se defectau mai copii ai lui, Gheorghe, Mircea şi Ro-
serios erau pur şi simplu scoase din dica, să crească şi să trăiască înir-o'
uz, pe motivat că nu se mai găseau casă arătoasă, şi sănătoasă.
piese de schimb. Dorinţa minerului se împlineşte
Inovatorii loan Vancso şl Alexan- GH. TAUTAN'
Pomicultorii la lucru Ce e nou în comuna noastră
sT y a ze le unor recolte bogate de fructe se pun încă din tim pul
§ | J -J iernii. In perioada de iarnă, pomicultorii trebuie să ferească po- O paralelă grăitoare
ffi mii de acţiunea dăunătoare a iepu rilor, să îngraşe terenul, să efectue-
Ü ze stropiri de iarnă şi să cureţe pomii de omizi şi de fructele şi Pe valea rîului Sebeş, păzită din a- opinci şi iţari, aceasta hărăzindu-le de rai plutaş sau tăietor de lemne. Tran­
= crengile uscate. mtndouă părţile de două stînci uriaşe cele mai multe ori o tuberculoză osoa­ sportul la locul de producţie se efec­
„Coasta Danciului" şi „Gorganul“ — să sau un reumatism. Asitenţa medi­ tuează zilnic cu maşinile întreprinderii.
jjf ? îşi resfiră casele asemeni unei salbe cală era inexistentă. In Săsciori a fost înfiinţată o coope­
de mărgele comuna Săsciori. In jur, rativă de credit şi economii, cu ale că­
Ü • Muncitorii din cadrul gospodăriei agricole de stat din Haţeg, au păşunile, pădurile, fîneţele, livezile de Astăzi, viaţa satului şi satul însuşi rei fonduri de împrumut numeroşi lo­
I§ depus eforturi deosebite pentru îngrijirea livezilor de pomi. La secţia din pomi şi viile dau comunei un veşmînt şi-au schimbat înfăţişarea. cuitori şi-au construit dependinţe gos­
Ü Riu Alb (brigadier Victor Badea), s-au curăţat şi stropit pînă la această dată vesel şi plăcut. podăreşti, ori au cumpărat unelte agri­
Mergînd pe drumul Săsciorilor, nu cole. Numai în ultimii doi ani au fost
H .la un număr de peste 6.000 de pomi. Din ce-a fos rău în Săsciorii de se poate să nu te-Jzhească—acum as­ construite 20 de locuinţe individuale.
ieri, nimic n-a mai rămas. Totul s-a pectul plăcut al unui mic orăşel. Pe
• In comuna Geoagiu .raionul Orăştie, colectiviştii şi ţăranii muncl- valea dintre cele două stînci, se ridică
Ü tori cu gospodării individuale, au obţinut succese deosebit de importante
M ia îngrijirea pomilor fructiferi. Pînă în prezent, el au transportat bălegar de
M grajd pe o suprafaţă de 12 ha. de livadă, au stropit peste 10.000 de pomi schimbat în bine şi satul a îmbrăcat falnice clădiri ridicate de mina oame­ Din fondul de autoimpuneri a fost
nilor harnici, cu sprijinul neprecupe­ ridicat un dispensar medical, care dis­
j şi au curăţat de omizi şi de crengi uscate peste 25.000 de pomi. Odată cu haina noului. Amprentele hărniciei o- ţit al partidului. Locul dijmaşilor de pune de tot aparataju! modern, şi me­
!§ aceste lucrări, ţăranii muncitori individuali au făcut peste 400 de gropi in mului, care munceşte liber şi fericit altădată a fost luat de ţăranii munci­ dicamentele necesare. Două saloane-
g vederea plantărilor din această primăvară. pentru el şi semenii lui, se văd peste tori, care, după reforma agrară, au staţionar, cameră de consultaţii, camere
tot. Două lumi puse faţă-n faţă: Săs­ pornit cu şi mai multă dragoste la pentru naştere, toate acestea fac parte
• Pînă ia data de 16 februarie, pe întreg raionul Orăştie s-au curăţat ciorii de ieri şi Săsciorii de azi. muncă. întovărăşirea agricolă şi cea din imobilul dispensarului construit
zootehnică din comună, stau prime pentru sănătatea oamenilor muncii.
!§ şi stropit peste 27.000 de pomi şi s-au desfundat 5 ha. de teren cu un trac­ Ieri cei mai mulţi ţărani săraci din chezăşii faptului că oamenii au înţe­
les rostul vremurilor noi. Posibilităţile deschise celor ce mun
i i tor „Kirov“, pentru înfiinţarea unei pepiniere de pomi. Săsciori lucrau în dijmă la bogătanii cesc, de a învăţa carte, au fost foto
din Petreşti, Cîlnic, Sebeş, Cunţa ori Muncitorii forestieri se bucură azi site din plin în anii regimului demo
de condiţii bune de viaţă. Opincile şi crat popular. Pe lîngă faptul că anal
iţarii au fost aruncate. Cişmele de cau­ fabetismul a rămas doar o amintire
O întovărăşire îa Ciopotiva Draşov. Cei care se încumetau să lu­ ciuc şi pelerina impermiabilă le-au luat urîtă, din Săsciori, în ultimii ani, mulţ
creze la exploatarea pădurilor, străba­ locui şi au intrat în inventarul fiecă- tineri au plecat spre şcoli medii, pe
dagogice, universităţi, ori s-au încă
centrul atenţiei drat în armată devenind ofiţeri, etc.
teau zilnic pe jos 10 tun. pînă la lo­
cul de muncă, unde pentru un sala­ In comună există o şcoală elemen
Duminica trecută a fost inau­ Printre primii oare s-au în­ riu mizer trebuiau să lucreze 12-14 tară de 7 ani cu un număr de 10 ca
gurată în comuna Ciopotiva din scris sînt ţăranii muncitori loan ore. Plutaşii intrau în apă numai în dre. Cursurile şcolii cuprind pe to{
raionul Haţeg, întovărăşirea a- Babău, loan Conan, loan Lăză- copiii dc vîrstă şcolară.
gricolă „Retezatul“. In această rescu şi alţii.
întovărăşire s-au înscris 21 fa­ Munca de pînă acum a celor har1
nici din Săsciori a fost răsplătită di
milii de ţărani muncitori, cu - o Cînd calitatea produselor stă în
însemnată suprafaţă de teren. curînd prin electrificarea satului. A
Au începui lucrările In urmă cu cîtva timp, din să se a ra te : muncitorii filaturii nivelului de calificare al munci­ proape în fiecare casă arde „lamp;
toarelor tinere şi de organiza­
yivn via i¦ * cauza unor deficienţe în organi­ au început să vină cu propuneri rea controlului tehnic asupra ca­ lui Ilici". De la data electrificării, pes
lităţii muncii.
zarea muncii în cadrul secţiilor preţioase, cu privire la organi­ te 40% din locuitorii satului şi-au
îndrumate permanent şi cu
Viticultura este una din ocu­ Filaturii Lupenî, calitatea pro­ zarea cît mai bună a muncii în grijă de către muncitoarele cu cumpărat aparate de radio.
paţiile de bază ale ţăranilor experienţă, numeroase tinere,
muncitori din comuna Cut, raio­ duselor lăsa de dorit. Erau ca­ fiecare secţie. printre care Olivia Belovan, Je- SIMION OPREANL
nul Sebeş. Din dorinţa de a ob­ nica Velea, Maria Maxim, Irina învăţător
ţine o recoltă bogată de struguri zuri cînd întreprinderile prelu­ In secţiile textilă şi filatură,
în acest an, odată cu topirea crătoare îşi manifestau nemulţu­ unde se lucrează în 3 şi respec­ Molnar şi altele, au devenit Concurs literar
zăpezii, ţăranii muncitori au în­ mirea faţă de calitatea firelor de tiv 4 schimburi, existau 22 de fruntaşe în producţie. artistic
ceput lucrările în vii. Mulţi din­ mătase pe oare le primeau de la brigăzi. Unele brigăzi erau
tre ei le-au şi terminat de săpat Filatura Lupeni. Multe tinere îşi ridică califi­ Casa regională de creaţie, organi­
printre rînduri. Astfel, din 88 ha. constituite numai din muncitoare carea profesională în cadrul z e a z ă în cadrul aniversării împli-
au fost săpate pînă în prezent In această situaţie, conduce­ tinere, cu o calificare mai sla­ cursurilor de calificare. In anul j nirii a 50 de ani de la marile răs­
59 ha. rea filaturii, îndrumată de orga­ bă, iar altele erau formate nu­
nizaţia de bază, a hotărît să ia mai din muncitoare bine cali­ 1956, de pildă, cursurile de ca­ coale ţărăneşti din 1907, un con­
Primii au început lucrările în unele măsuri în vederea îmbu­ ficate. La propunerea muncito­ lificare au fost urmate de 22 ti­ curs llterar-artistic în următoarele
vii, ţăranii muncitori Vasile Ră: nătăţirii calităţii produselor. In rilor din secţiile textilă şi fila- nere. ( domenii de creaţie:
hoveanu, loan Albu, loan Gala- acest scop au fost organizate a- , tură, conducerea filaturii a luat
ţă şi alţii. dunări generale, ale organizaţiei măsuri ca în componenţa fiecă­ Un rol important în lupta L Literatură: Proză (schiţe, poves-
de bază şi consfătuiri de pro­ rei brigăzi să intre atît munci­ pentru îmbunătăţirea calităţii "liri, nuvele); Poezie (versuri, poe­
E. BLAGA ducţie; pe secţii în cadrul căro­ toare bine calificate, cît şi mun­ produselor îl au agitatorii. Or­
ra s-au discutat posibilităţile de citoare tinere, mai slab califi­ ganizaţia de bază de aici dă a- me, ode).
corespondentă îmbunătăţire, a calităţii produse­ cate. Fireşte, în urma acestei
lor. Şi rezultatele n-au întîrziat măsuri munca în aceste secţii tenţie deosebită pregătirii temei­ < Pentru brigăzi de agitaţie: mo-
nice a celor 104 agitatori din­ noloage, cuplete, scenete.
s-a îmbunătăţit simţitor. tre oare 82 sînt membri şi
} Artă plastică: compoziţii figura-
La clubul tra cto riştilo r din O răştie Deosebit de preţioasă a fost candidaţi de partid. Perio­ ' tive; schiţe; gravuri.
propunerea colectivului secţiei < Lucrările vor fi depuse la secre­
depănat. Muncitoarele de aici au dic aceştia sînt instruiţi asu­
propus ca după fiecare săptă- tariatul Comisiei regionale pentru
mînă denierele să fie schimbate pra felului cum trebuie să mun­ ^organizarea manifestaţiilor ce vor
în aşa fel ca o depănătoare să cească ca agitatori pentru îmbu­
lucreze nu numai la un denier, nătăţirea calităţii produselor. avea> loc cu prilejul aniversării a
ci la toate prin rotaţie. Pusă în Ultimul instructaj de acest fel 50 de ani de la răscoala din 1907,
aplicare, această propunere a fă­ a fost făcut la data de 1 februa­ care îşi are sediul la secţiunea
rie de către inginerul şef al fi­ ' culturală a Sfatului popular regio­
cut ca muncitoarele cu aceeaşi nal, pînă cel mai tîrziu la data de
calificare profesională şi cu ace­ laturii. Acesta le-a vorbit agi­ 20 martie !957.
tatorilor despre felul cum tre­ > Pentru lucrările care vor fi apre-
leaşi realizări să cîştige aceleaşi buie muncit pentru îmbunătăţi­ Z ia te de comisia de organizare, se
rea calităţii producţiei şi despre < vor distribui premii în bani şi 0-
salarii. înainte muncitoarele cu j biecte.
importanţa controlului calităţii 4 Temele lucrărilor vor fi axate pe
aceeaşi calificare profesională, u- produselor. lupta eroică a ţărănimii muncitoare
pentru pămînt şi libertate, culmi-
nele muncind la deniere mai Ca urmare a măsurilor luate nată prin răscoala clin 1907.
de către conducerea filaturii,
groase, cîştigau mai mult, iar sub îndrumarea organizaţiei de
bază, calitatea produselor a fost
altele care lucrau la denierele simţitor îmbunătăţită.
subţiri, cîştigau mai puţin. V. PIŢAN
Asemenea propuneri au făcut
şi muncitorii celorlalte secţii.
Pentru îmbunătăţirea calităţii
După d zi de muncă, e plăcut să joci sau să urmăreşti o partidă de şah produselor, adunarea’ generală a
la club. Tractoristul Petru Albu nu vrea să cedeze în faţa partenerului său, organizaţiei de bază, a trasat
pontatorul Ion Jurca. Jocul a devenit foarte interesant şl pronosticurile sînt fiecărui membru de partid sar­
în favoarea lui Petru Albu. cina să se ooupe de ridicarea