Page 62 - 1957-02

Pag. 2
Pe marginea chemării =
= intelectualilor din Haţeg
Mobilizaţi de dorinţa de a tra­ vîntul a fost şi învăţătorul
duce în viaţă sarcinile izvorîte Gheorghe Răcătău, din Ighiel.
din directivele celui de-al II-lea Acesta a' arătat care anume a
Congres şi din hotărîrile plena­ fost contribuţia efectivă a inte­ producţie cinematografică a stu­ cident, va pierde serviciul..
rei din 27-29 decembrie 1956,
tot mai mulţi intelectuali din re­
giunea noastră îşi exprimă do­
rinţa de a-şi aduce contribuţia,
de a-şi pune capacităţile de
muncă în slujba acestei nobile
cauze. Un prim început în acea­
stă direcţie, l-a constituit che­
marea lansată de adunarea in­
telectualilor din raionul Haţeg,
chemare ce a găsit un larg
răsunet în întreaga regiune. A-
cest fapt a fost exprimat în
răspunsurile entuziaste ale inte­
lectualilor din raioanele Brad,
Ilia, Hunedoara şi Orăştie.
Sîmbătă 9 februarie a.c. s-au
adunat ca să dea răspuns che­ satului că fetele ce intră în gos­ tor excesiv.de neglijent; atitu­ ajuta dragostea puternică , din­ frumos urată ackstea după ce e- zina cocsochimică şi-a început provoacă spargeri.
mării şi intelectualii din raionul podărie, nu se mai pot mărita. dinea sa faţă de muncă şi via­ tre Mişo şi Caterina. Maf?iden­ f lectrlcienii du găurit pereţii şi | activitatea cu o serie de cadre
Alba. Au participat cu această
ocazie aproape 200 de învăţă­
tori, profesori etc. Adunarea s-a
declarat în unanimitate de a-
cord cu punctele prevăzute în
chemare şi s-a angajat să lupte
pentru traducerea lor în viaţă.
Printre cei care au luat cu-
rr> . \wr> \ . •{•".•vxA 1'*’
Bucuria pe oare a înceroat-o
colectivul bibliotecii regionale,
atunci cînd i-a fost oferită o
cameră vecină, eliberată prin
pleoarea Consiliului orăşenesc
A.R.L.U.S., a fost întru totul le­
gitimă. Existau, de acum posibi­
lităţi şi mai mari. pentru depo­
zitarea fondului documentar,
împrejurările au făcut însă ca
încăperea pusă la dispoziţia bi­
bliotecii să nu poată fi întrebuin­ „serviciul de contabilitate al băn­
ţată imediat. Intervenind cam­
pania electorală, ea a fost ame­
najată penrtu casa alegătorului,
urmînd oa imediat după ce cam­
pania va fi încheiată, să capete
destinaţia amintită. Şi, omul că­
ruia i s-a încredinţat grija a- fapt, nici nu i-a fost prea greu Gain. Pe lîngă componenţii ve­ pis, Nagy, Costăchescu, Vasile,
cestei camere pînă atunci, a fost oa să-şi' însuşească o asemenea chi, lotul echipei „Progresul“ Tătaru, Tănase, (de la Construc­
tov. Ioan Şcheau, de la Baiică ' intolerabilă poziţie, cînd toV. Brad a fost complectat cu ele­ torul Cnaiova) înaintaşi. Toţi
de Stat. Pînă aici, după cum Roşca, seoretarul sfatului popu­ mente noi: Schroter (de la „E- jucătorii fac -condiţie fizică şi Locuinţe individuale
se vede, toate bune. Numai că lar, cel oe i-a dat cheia şi oare nergia“ Ghelar) Matyas (de la acomodare ou terenul.
tov. Scheau, stînd mereu în ca­ dispune de posibilitatea de a-1 „Energia“ Lonea), Răducanu
mera despre oare e vorba, a pus,
cum s-ar zice, ochii pe ea şi, aşa
au început a-1 munci gîndurile:
„ce va deveni oare ? cui îi va
fi dată?“. Apoi a aflat. Dar deşi
a aflat, totuşi tov. Scheau nu
s-a liniştit ci a pornit să-şi în­
tocmească un minuţios plan de
„atac“. Conform acestui plan,
imediat ce campania electonală
s-a terminat, în loc să dea cheile
celui oare i le înmînase, tovară­
şului Ioan Roşea, seoretarul sfa­
tului popular al oraşului Deva,
le-a băgat frumuşel în buzunar
şi pe aici ţi-e drumul. Ba pen-
tru o şi mai mare siguranţă, a
S ă a s ig u r ă m o b ţin e r e aIn anul 1956, s-a realizat pe
regiune o producţie medie de
1.500 kg. porumb boabe la ha.
Faţă de posibilităţile existente
la noi în regiune, această pro­
ducţie este mult prea mică. Este
adevărat că recolta scăzută la
porumb se datoreşte şi unor
cauze obiective (timp nefavora­
bil), dar în cea mai mare mă­
sură se datoreşte faptului că lu­
crările necesare nu au fost fă­
cute la timp şi în condiţiuni
bune.
In multe comune, suprafeţe
întinse de teren cultivate cu po­
rumb, nu s-au însămînţat la
timpul optim. Din această cau­
ză, brumele care au căzut la ju­
mătatea lunii septembrie au dău­
nat porumbului, care nu ajunse­
se la maturitate complectă. Lu­
crările de întreţinere s-au exe­
cutat numai în parte. Din su­
prafaţa totală cultivată cu po­
rumb de către gospodăriile co­
lective, numai pe o suprafaţă ce
reprezintă 2 la sută s-au făcut
trei praşile, iar în sectorul indi­ ha., iar cea din Şibot peste 3.500
vidual încă se mai practică sis­
temul dăunător —- răriţatul. Nu
s-au cultivat soiurile cele mai
productive în condiţiile naturale
locale. Această lipsă revine în
mare parte tehnicienilor agro­
nomi, care în cursul ultimilor
doi ani. nu au urmărit introdu­
cerea şi crearea seminţelor de
porumb hibrid. Comitetele ra­
ionale de partid şi comitetele e-
xecutive ale sfaturilor populare
vraionale şi în primul rînd Di­
recţia agricolă regională, nu au
urmărit îndeaproape cultivarea
porumbului hibrid în regiunea
noastră, precum şi ridicarea pro­ nu a ajuns la maturitatea com­ ia încă de pe acum o serie de hibrid şi irigat, pentru ca toţi şi cataloage.
ducţiei la porumbul local. Aco­
lo unde s-au aplicat măsurile a-
grotehnice corespunzătoare, un­
de îndrumarea a fost făcută a-
tenl, s-au obţinut producţii mari
lectualilor din satul său în
formarea gospodăriei colective,
subliniind îndeosebi puterea e-
xemplului personal.
Au mai vorbit tovarăşii Ioa-
chim Suciu de la Oarda, Ioan
Munteanu de la Peţelca şi al­
ţii. Tov. Ioan Munteanu a ară­
tat rolul deosebit de important
pe care-1 are în munca de .lă­
murire a ţăranilor muncitori,
•activitatea artistică. Ilustrînd a-
cest lucru, el a dat ca exemplu
activitatea desfăşurată de bri­
gada artistică de agitaţie din
satul său, care a reuşit să com­
bată tendinţa scornită de babele
Atmosfera entuziastă în oare
s-a desfăşurat adunarea, a Q-
glindit hotărîrea celor ce au
participat la ea de a munci cu
rîvnă şi consecvenţă pentru în­
deplinirea totală a angajamen­
telor luate.
O poveste
cu... poveste
mai trîntit pe uşă un lacăt se^
rios: „Aşa, să poftească de
acum să mai intre cineva“ şi-a
zis în gînd, felicitîndu-se pen­
tru buna inspiraţie. Apoi, a a-
nunţat cu triumf conducerii în­
treprinderii sale, victoria pe care
a repurtat-o, iar conducerea bu­
curoasă, n-a pregetat nici o cli­
pă să ia oamena cu povestea, în
evidenţa bunurilor sale. Şi, ca
o primă consecinţă a unei ast­
fel de hotărîri, a doua zi pe uşa
împricinatei încăperi, a apărut
un bileţel oare avea menirea să
indice oricărui curios cum că de
acum încolo aici va fi instalat
cii“. Aşa s-au petrecut lucrurile.
Zadarnic au încercat tovarăşele
din colectivul de conducere al
bibliotecii să-şi revendice drep­
turile. Tov. Scheau, a dovedit o
uimitoare tenacitate, făcînd tot
timpul pe „n-aude, nu vede“. De
trage aspru la răspundere, acum
se învîrteşte de colo-colo, plîn-
gîndu-se că „nu ştie ce să facă“,
dovedindu-se neputincios faţă de
o încălcare atît de grosolană,
săvîrşită abuziv de un om oe nu
mai vrea să ştie de nimeni şi de
nimic.
Şi, dacă tov. Roşoa nu ştie ce
să facă în faţa acestui oaz, or­
ganele competente sînt datoare
să-l înveţe, să-l facă a înţelege
odată pentru totdeauna, că atun­
ci cînd e vorba de asemenea
fapte, nu sînt permise nici me­
najări şi nici tergiversări.
V. A. tivitatea de pregătire la data de
unor recolte sporite
de porumb
— chiar la porumbul local Ast­
fel, gospodăria agricolă colecti­
vă din Obreja a obţinut peste
2.900 kg. porumb boabe la ha.
de pe o suprafaţă de 33 ha., iar
gospodăria colectivă din Deva
peste 4.000 kg. Producţii ase­
mănătoare au mai obţinut gos­
podăriile colective din Turdaş,
Pricaz, Cîlnic şi altele.
In scopul realizării unor pro­
ducţii sporite s-a -introdus cul­
tivarea porumbului hibrid — hi­
brid simplu şi dublu. Hibridul
simplu, obţinut din Soiurile
„Portocaliu“ şi „Fister“ în anul
1954, a dat rezultate bune. .Gos­
podăria colectivă din Pricaz a
realizat în anul 1955* o produc­
ţie de peste 4.000 kg. porumb la
kg. In anul trecut, hibridul „Por­
tocaliu“ încrucişat cu „Fister“.
a produs în medie 2.500 kg.
boabe Ia ha., iar linia 345
din import — hibridul dublu —
a produs 2.500-3.000 kg. porumb
boabe la ha. Porumbul hibrid
dublu — linia 345 din import —
a fost însămînţat la noi în re­
giune pe o suprafaţă de 300 ha.
Din cauză că unele din unită­
ţile agricole care au primit a-
ceastă sămînţă nu au însămîn-
ţat-o la timpul optim, cultura
plectă. Cu toate acestea însă
s-a dovedit că porumbul hibrid
dă o producţie mai ridicată la
ha. Ca urmare a acestui fapt,
DRUM' " j SOCIALISMULUI
La cinematograful „Filimon
Sîrbu“ din Deva, între 19-22 fe­
bruarie 1957, va rula filmul „S-a
întîmplat pe stradă“, o nouă
diourilor bulgare.
Acesta, este primul •film bul­
gar care ilustrează o temă in­
spirată dirf viaţa oamenilor
muncii de la. oraş. Reflectînd în. muncă.
reeducarea oamenilor îp . spiri­ Pe ecran urmărim o serie de Blocu'riior nr. 49 şi 50, după
tul moralei socialiste, el estp în peripeţii hazlii, prezentîndu-ni-se ce au fost zidite şi finisate, li s-au /
acelaşi timp un adevărat poem i diferite tipuri şi caractere bine făcut, cum era şi normal, zugră­
liric, vorbind de o dragoste a-
dîncă, sinceră şi curată. ¦ >
Şoferul Mişo Krestev, este şo­
fer priceput, dar, datorit^ ră­ lui sindical,,îl iubeşte în taină electrică. Vă închipuiţi cît de bi­
măşiţelor educaţiei ..-greşite pe pe Mlşp şi totuşi cu abnegaţie ne e să lucrezi în camere zugră­
care a primit-o, este un munci­ renunţă la fericirea ei pentru a vite, curate şi frumoase şi ce î
ţă, este cu totul superficială. To­
tuşi, el este un om cinstit şi
sincer, inteligent şi cordial. Nu­
mai un eveniment neobişnuit,
ceva în afara vieţii de fiecare zi,
ar putea face din el un alt- oni,
un cetăţean şi un muncitor de
valoare. Şi iată că acest' lucru
se întîmplă într-o zi, pe stradă.
Şoferul, în stare de ebrietate,
provoacă un accident pe stradă,
trîntind cu maşina pe Caterina
Kovtaşeva — laborantă1la un
institut ştiinţific. De greşeala
lui îşi dă seaţna, numai--jatunci
cînd în urma şedinţei de pro­
ducţie se ridică problema „tran­
sporturilor clandestine“ pe care
W V/u H» V
Pregătirile echipelor de fotbal din regiune
I*n vederea ¦sezonului sportiv
din anul aoesta, echipele parii-
cipante la „Cupa primăverii“ a’u
început deja pregătirile cu lo-
turile de jucători complectate.
Echipa de categoria C, proas-
păt promovată,' „Progresul“
Brad, dispune de un lot numeros
de jucători, oare la data de 15 ia-
nuarie,' a început antrenamente-
le sub conducerea . antrenorului
(de la Progresul Zlatna),. Vai-
tonic (junior de la „Energia“
Petroşani), Ivan şi Petrescu (de
la „Ştiinţă“ Bucureşti), Coje-
reanu şi Drăghicescu (de la „Re­
colta“ Reghin). Antrenamentele
se desfăşoară cu regularitate în
sală şi în aer liber. ’ G
vSub îndr¦uma• rea•,' a‘ntr'enopru¦lu"• i Plev, Doicsar, Iakob, Brătilă, Blocuri noi
Tiberiu Remeny, „Energia“ Hu­
nedoara, oare activează în oa-
drul categoriei B, şi-a reluat ac­
organele de partid şi de stat şi
în primul rînd tehnicienii agro­
nomi, trebuie să depună toate e-
forturile pentru cultivarea1po­
rumbului hibrid 'pe suprafeţe cît
mai mari.
Din rezultatele obţinute în cei
trei ani de experimentare-, re­
zultă că prin irigarea culturilor
de porumb se asigură producţii­
le cele mai ridicate (7.600—
10.700 kg boabe la hal. Pentru
introducerea şi extinderea -aces­
tei metode noi de cultivare, a
porumbului, pe lîngă faptul că
gospodăriile agricole de stal din
regiunea noastră vor cultiva su­
prafeţe întinse cu porumb irigat,
în gospodăriile colective, ' înto­
vărăşiri şi în gospodăriile indi­
viduale (unde sînt condiţii) va
trebui să se creeze cît mai mul­
te loturi demonstrative, care
prin rezultatele obţinute să do­
vedească ţărănimii muncitoare
avantajele ateistei culturi şi să
o determine a trece la culturi
pe suprafeţe mai piari. ;
In vederea, realizării unor. pro­
ducţii mari ' de porumb hibrid,
este necesar ca tehnicienii agro­
nomi sub îndrumarea şi 'spriji­
nul comitetelor raionale de par­
tid şi a comitetelor executive ale
sfaturilor populare raionale să
măsuri. Va trebui să se stabi­
lească suprafeţele cele mai in­
dicate, din fiecare unitate agri­
colă ; se vor alege în primul
Nr. 681
„S-a NOTE Perioada grea a frecat
pe
,Inovaţiile“ tovarăşilor Prima perioadă de funcţionare primarea piloţilor într-un timp
le face el cu maşina îşi dă de la Trustul a uzinei cocsochimice a fost o bine stabilit, s-ia ajuns la q den­
seama că dacă şi Caterina va IV construcţii perioadă , grea. Lipsa unor ca­
depune o reclamaţie pentru aer sitate şi o rezistenţă bună,
Instalaţie electrică dre tehnice calificate, lipsa ex­ schimbul nostru dînd cocs de ba­
perienţei, precum şi greutăţile nă calitate. Am avut şarje la
după zugrăvire mari în aprovizionarea cu cele care rezistenţa cocsului a atins
Intilnirea; dintre' Caterina şi Pe şantierul nr. 1 al Trustului necesare bunei funcţionări a ba­ 292.
Mişo' eăte hotărîtoare. Se îndră­ IV construcţii din Hunedoara se teriilor, au dus la situaţia că luni
gostesc şi Mişo încetează de a aplică o nouă „inovaţiei' în m a -, în şir, pianul nu a fost îndepli­ La succesul nostru a contri­
mal bea, devenind conştiincios terie de construcţii. Iată în ie nit,
buit şi fiaptu! că am acordat toa­
Ultimile luni ale anului tre­
constă aceasta. cut au adus dorita, schimbare. tă atentia asigurării la timp a
Planurile lunare au fost îndepli materialelor de care avem ne­
nite. Mersul producţiei pe luna voie. La primirea schimbului. -iol
curentă, vesteşte de asemenea ne interesăm şi de pregătirea
un bilanţ rodnic. Prin străduin
ţa colectivului uzinei cocsochimi­ rampei de descărcare a vagoa­
ce, zi de zi, se trimit furnalelor nelor pentru încărcarea cocsu­
conturate. Vom vede'a compor­ virea. După. ierminarea zugrăvirii, 1 tot mai multe tone de cocs peste lui sosit de la sortare. Ar fi
au venit electricienii şi s-au apu­ plan.
tarea onestă’a unor oameni sim­ cat să găurească pereţii, şi 'tava-1 totuşi ceva de spus în privinţa
pli. Raina, preşedinta comitetu­ ) )nurile, pentru ă face instalaţia Pentru a ajunge însă la aces­ aprovizionării..De cele mai mui-
te rezultate, am muncit mult. U- te ori avem cărbune cu o gra-
nuîaţie şi umiditate suficientă,
1opt care ne uşurează munca de
comprimare a piloţilor şi nu
De curînd a luat fiinţă o şcoa­
tificăm" pe dr. Pancev de la In­ iavanurile pe toate părţile. tinere, lipsite de experienţă. Azi, lă de calificare. Dornici de a-şi
stitutul ştiinţific unde lucrează In ce consto.u avantajele aces­ prin faptul că muncitorii, tehni însuşi cunoştinţe cît mai com­
Caterina. Acesta iubeşte şi el elenii^ inginerii, s-au lovit de plete în ce priveşte exploatarea
pe Caterina şi la ştrand, iro­ tei „inovaţii"7 In bani cheltuiţi bateriilor de cocs, cocsarii schim­
nizează pe Mişo care a venit cu pentru manoperă in plus şi da­ greutăţile inerente oricărui înce­ bului condus de mine urmează
Caterina, insinuînd subtil ' că rea cu întîrziere în folosinţă a put, dispunem de o experienţă cu regularitate aceste cursuri.
şoferul este lipsit de educaţie, acestor blocuri siderurgiştilor hu- îndestulătoare. De mare ajutor
şi provoacă o scenă care duce nedorenl. ne-au fost sfaturile date de că­ Rezultatele obţinute pînă acum
pînă la ruperea legăturilor din­ tre tehnicienii şi inginerii sovietici. constitue o mîndrie pentru noi.
tre cei doi. îndrăgostiţi. ,A Parchet tip iar în ce priveşte realizările vii­
Valurileoi Dunării“ Am întîmpinat mari greutăţi toare, ele nu vor fi mai mici, cu
Toate piedicile ce se ivesc sînt şi în ceea ce priveşte procesul condiţia să ne fie asigurat la
învinse în cele din urmă de dra­ A doua „inovaţie" a tovarăşi­ tehnologic. Aşa bunăoară, în ex­ timp şi în cantităţile suliciente
gostea adevărată şi puternică a lor de la Trustul IV construcţii, ploatarea. bateriilor căderea pilo­ cărbunele de care avem nevoie.
se referă la parchetatul camerelor. .j ţilor de cărbune era frecventă.
tinerilor. Amîndoi se schimbă. In- Cum se procedează la aplicarea TRAIAN VASIU
tîmplările prin care au trecut şi acestei „inovaţii“? Pentru eliminarea acestor căderi,
dragostea lor, i au făcut nişte schimbul condus de mine a mun­ tehnician şef de schimb
oameni cu totul diferiţi de ceea După ce se toarnă planşeele cit intens, reuşind ca în ultirni-
ce erau înainte. de beton şi înainte ca acestea le patru luni să aibe cele mai la bateriile de cos
să se usuce, se toarnă imediat puţine spargeri, clasîndu-se prin
" M SB peste ele asfalt şi apoi se mon- aceasta drept schimb fruntaş. Pe banii statului
1tează parchetul. Atunci, cînd
Un mare rol în eliminarea pe In staţia C.F.R. din Deva,
plamşeul începe să se usuce, a- cît posibil a acestor căderi, l-au stau peste 30 de vagoane în­
bwrii ce-i degajă, umflă în sus | avut mecanicii de la maşina de cărcate cu cocs şi alte cîteva
şarjare în frunte cu tov. Ioan zeci, cu alte materiale — un
i asfaltul şi astfel se obţine par­ Marcovicj. Lucrînd conştiincios, tren întreg — destinate Combi­
chetul tip „valurile Dunării". căutînd să semnaleze toate de­ natului siderurgic din Hune­
ficienţele ivite la maşina de com­ doara.
Cînd mergi prin camerele din ’ primat, ei au creat posibilita­
19 ianuarie. De.asemenea,'.şi-a blocurile nr. 48, 49 şi 50 ai im­ tea luării măsurilor necesare de Pentru faptul că aceste va­
presia că eşti pe vapor. Iată şi reglare a lăzii în care se com­ goane, sosite cu trenul nr. 2544
reînceput activitatea şi echipa de rezultatele acestei inovaţii: tre- j primă pilotul. în ziua de 5 februarie la ora
juniori antrenată de tov. An- buie refăcuţi 1.564 m. p. parchet, 0,25, stau în Deva, se plătesc
ghel Marinescu. Din lotul ochi­ pentru care numai manopera cos- Regimul termo hidraulic m importante sume de bani. Nu­
pei de categoria B fac parte ju- | 'tă 3,93 lei de fiecare m. p. şi de­ schimbul condus de mine este mai pentru staţionarea celor
cătorii: Niculescu, Ivian, Pătnaş- ci scumpirea lucrării cu 6.256 lei. asigurat de tov. Iosif Crăciun, peste 30 de vagoane cu cocs
cu, p ortari; Panait, Gheg, Coiciu care a menţinut o temperatură timp de 24 de ore, se plăteşte
(de la C.C.A. tineret), fundaşii; Felicitările pentru aceste inge­ optimă necesară arderii cărbu­ mai mult de 18.000 lei.
Sîrbu, Balint Cristea m ijlocaşi; nioase „inovaţii", trebuie adresa­
Voinescu', Pîrvu, Tete, Smărăn- te tovarăşilor ing. S. Liveanu, ăi- nelui. Colaborarea cu controlul Suma totală ce trebuie plăti-
descu, ('de la F<1. roşie Arad) Za- \rectorul trustului, Daniel Thal- tehnic ne-a fost de asemenea de ’tă drept locaţie de combinat
mann, şeful lotului A construc- mare ajutor, întrucît controlorii C.F.R.-ului, pentru zilele cît au
ţii-blocuri muncitoreşti şi ing. au semnalat la timp deficienţele. stat aceste vagoane în Deva
Zaharia, sub auspiciile cărora | este deosebit de mare
„inovatorii" îşi fac de cap. In ce priveşte calitatea cocsu­
lui, p in încărcarea cuptoarelor Dar, vagoane încărcate cu di­
conform graficului şi prin corn- ferite materiale, destinate Com­
binatului siderurgic din Hune­
doara, stau şi în alte staţii de
Construcţii pentru minerii din Teliuc cale ferată din regiune.
Acest lucru micşorează capa­
•î • \t <¦¦¦ G • • :•' >•'< ¦¦ citatea de tranzit a staţiilor, ţi­
cu cîteva mii de volume, sală ne mobilizate multe vagoane,
de lectură, sală de ping-pong, iar pe de altă parte, încarcă în
In curînd, 12 familii de mi-1 sală de audiţii muzicale, sală mod nejustificat preţul de cost
al producţiei combinatului.
Profitînd de timpul prielnic neri se vor muta în noile locu­ de dans, radio cu picup şi mo­ Am dori să ştim ce are de
din, ultimele zile, echipa .„Eppr- inţe individuale construite cu bilier nou. Tot prin muncă vo­
ajutorul statului. Printre acestea luntară va fi construită o nouă spus despre această situaţie
popicărie. conducerea combinatului şi. di­
gia“ Minerul Lupeni, a pornit la se numără . familiile minerilor.
recţia de transporturi...
antrenamente în aer liber, sub Petru Bălan din Cinciş, Petru'
Costea din Plosca, a inginerului
conducerea antrenorului Ioan Iosif Sîrbu din Hunedoara şi Din munca de educare comunistă
a pionierilor şi şcolarilor
Unguroiu. Iniţial, a avut loc. ,o ale altora Pe anul 1957, au fost
In regiunea noastră pionierii, practic avantajele muncii în
remaniere serioasă a lotului. In deja înaintate încă 15 cereri
prezent participă la antrenamen­ pentru împrumut de stat, cereri
te : Kiss, Mihialache, Keresztesi, care sînt în curs?de aprobare.
încadraţi în unităţi de pionieri, comun, este aceea folosită de
îşi îndeplinesc cu mai mult suc­ Casa pionierilor din Alba-Iulia,
Iovu, Groza,' Iancu, Mihai, Oan- La Teliuc, în afară de locu­ ces sarcina de principal ajutor unde s-a creat o gospodărie a-
cea, Beudean, Murzacu, Filimon, inţe individuale, se mai constru­ al şcolii în lupta pentru însuşi­ gricolă colectivă în miniatură.
rea unor cunoştinţe temeinice Aici, pionierii şi şcolarii lucrea­
Unguroiu, Costea, Morar şi iesc şi blocuri pentlu mineri. In şi a unei discipline conştiente. ză pe baza Statutului G. A. C„
cursul acestui an, vor fi termi­ fiind organizaţi pe brigăzi şi e-
Asan. nate cele două blocuri cu cîte Unitatea de pionieri „Filimon chipe. Rezultatele iniţiativei au
Sîrbu“ din Ghelar, raionul Hu­
O *•&> 8 apartamente fiecare, care sînt
deja începute şţ în acelaşi timp nedoara, condusă de tov Maria fost bune. Rău este însă că a-
rînd terenurile arate adînc din se va termina un bloc pen­ Cojocaru, acordă o mare atenţie ceastă iniţiativă, deşi a fost con­
toamnă, cărora li s-au aplicat tru necăsătoriţi cu 120 de lo­ pregătirii pionierilor la lecţii, siderată bună, comitetul regio­
şi îngrăşăminte. In cazul că te­ curi.'’'Lucrările îa aceste blocuri organizării timpului liber, şi în­ nal U.T.M. nu a extins-o şi în
renurile nu sînt arate din toam­ se află într-un stadiu destul de cadrării activităţii extraşcolare şcolile din satele regiunii noas­
în cele 3 ore pe săptămînă. Uni­ tre.
nă, ele vor fi îngrăşate şi;arate avansat., tatea de pionieri din Roşia de
Secaş, raionul Sebeş, în scopul In lumina Hotărîrii C C. al
de îndată ce. condiţiile permit. însuşirii cît mai temeinice de P.M.R. şi a Consiliului de Mi­
In .gospodăriile agricole de C lub modern şi o popicărie către pionieri a limbii ruse a niştri cu privire la îmbunătăţi­
organizat adunări pe tema „Cum rea învăţăinîntului. de cultură
stat, gospodăriile colective şi în­ învăţ eu limba rusă“. Unitatea generală, privind îmbinarea cu­
tovărăşiri se vor .identifica te­ Era de mult.necesar un club de pionieri din Poiana, raionul noştinţelor teoretice cu practi­
renurile irigabile şi încă dş pe pentru minerii din Teliuc, unde Sebeş, a pregătit o adunare te­ ca, în multe şcoli din regiunea
acum e bine să se ia măsurile ei să-şi petreacă clipe plăcute matică „Din folclorul poenă- noastră unităţile de pionieri au
resc“ unde pionierii şi şcolarii, organizat cu ajutorul întreprin­
necesare pntru amenajarea lor. după cele 8 ore de muncă în a- conduşi de instructoarea supe­ derilor diferite cercuri tehnice
Culturile de porumb irigate, din dîncuri. De aceea, minerii s-au rioară Maria Dobrotă şi profe­ ca; „cercul tinerilor mineri‘\
gospodăriile colective, întovără­ sorii din şcoală, au cules cîn- „cercul tinerilor tractorişti“,
şiri şi din sectorul individual, angajat ca dintr-o clădire ve­ tece şi strigături, creaţii proprii „cercul tinerilor crescători de a-
nimale“, „cercul tinerilor furna-
care au şi rol demonstrativ, vor che să construiască pînă la ale poenarilor. Adunarea s-ia bu­ lişti“, „cercul mîinilor îndemî-
natice“ şi altele. Ca exemplu
fi date în primirea tehnicienilor 1 Mai prin muncă voluntară şi curat de mult succes, ajutînd la
însuşirea limbii şi literaturii ro- demn de urmat poate fi dat
•agronomi de Ia puncte şi comu­ autoimpuneri, un club. modern. mîne. „cercul tinerilor mineri“ din
Lupeni, raionul Petroşani, unde
ne, care vor răspunde d e'reali­ Noul club va avea o bibliotecă Faţă de anii trecuţi, comitetul pionierii şi şcolarii, conduşi de
zarea producţiilor corespunză­ ingineri şi tehnicieni utemişti,
regional U.T.M. şi comitetele
toare. raionale U.T.M., instructorii de discută o serie de probleme le­
pionieri şi cadrele didactice, ca gate de meseria de miner, dez-
Se va acorda o atenţie deo­ urmare firească a Hotărîrii Con­ voltîndu-le astfel dragostea faţă
gresului al II-lea al P.M.R. şi de această meserie. La fel, la
sebită alegerii şi păstrării se­ „Carfea prin poşfă' a Congresului al II-lea al UTM cercul „mîinilor îndemînatice“
şi-au sporit atenţia pentru popu­ de la şcoala de 10 ani din Sime-
minţelor, atît a porumbului hi­ larizarea cunoştinţelor despre ria, raionul Hunedoara, pionie­
natură Mii de pionieri lucrea­
brid, cît, şi a celui local. Modul ză în cercurile tinerilor natura- rii şi şcolarii, conduşi de prof.-
de păstrate a seminţelor de po^ Pentru a veni în ajutorul citito­ lişti şi în colţurile miciuriniste. Gh. Bogaru, confecţionează' a-
parate de fizică şi alte materia­
rurnb hibrid ce se află încă asu­ rilor din întreaga ţară — oameni Cercuri de acest fel, care au o le didactice care îi ajută la în­
pra unităţilor producătoare ai muncii din agricultură de pe rodnică activitate, se găsesc la suşirea temeinică a cunoştinţe­
(G.A.S şi G.A.C), va trebui con­ şantiere, din întreprinderi, din în- Casele pionierilor din Petroşani lor predate în şcoală.
trolat de secţiile agricole raiona­ văţămînt, studenţi, elevi, etc. care şi Sebeş, la şcoala de 7 ani Ra-
le,, cunoscînd faptul că inginerii doresc să-şi procure cărţile de care poltu Mare, raionul Hunedoara, Exemple de acest fel pot fi
şi tehnicienii agronomi răspund au nevoie, a luat fiinţă în Bucu­ şcoala din Dobra, raionul Ilia şi citate încă multe. Necesar e în­
direct de alterarea sau înstrăi­ reşti Librăria „Cartea prin poştă“. altele. Conduse de profesori de să, ca cele arătate pînă acum,
narea acestor seminţe.' specialitate şi instructori, aceste să constituie un îndemn pentru
cercuri îi învaţă pe pionieri să toate unităţile de pionieri din
Asigurarea seminţei de po­ Adresîndu-vă librăriei „CARTEA î înţeleagă şi să iubească natu­ regiunea noastră, care pot face
rumb necesară însămînţărilor PRIN POŞTA" puteţi obţine lucră- ^
din primăvara ce vine, depinde ri din orice domeniu de activitate, ^
în mare măsură de munca agro­
nomilor de Ia punctele agricole cari se găsesc în librării sau la i
şi comune De aceea, organiza­ anticariat. ((
ţiile de partid şi sfaturile popu­
lare trebuie să-i sprijine în acea­
stă acţiune. Ele trebuie să popu­ Pentru a vă informa asupra lu­
crărilor care vă interesează, cereţi L
librăriei „CARTEA PRIN POŞTA“ c
larizeze rezultatele ce se pot ob­ din Bucureşti' Bd. Schitu Măgurea- i
ţine prin cultivarea porumbului nu Nr. 6, prospecte, liste de cărţi (
ţ, ra, sădesc în el năzuinţa de a mai mult pentru a traduce în
producătorii să folosească în a-
cest an sămînţă de porumb de Cărţile se expediază prin poştă, ) o cerceta .şi folosi pentru binele fapt sarcinile izvorîte din Ho-
societăţii. tărîrile celui de-al Tl-lea Con­
calitate.,bună, săniuţă care spo- plşta r făcîndu se la, primirea cole- gres al P.M.R. şi ale celui de-al
O iniţiativă bună. care a dez­
"eşte producţia la ha. r . ) tului. •' voltat la pionieri spiritul muncii II-lea Congres al U.T M.
colective şi le-a arătat în mod
Ing. S. BL.ADA I. MOLDOVAN