Page 63 - 1957-02

.. Nr. 681 DRUMUL SOC!Al IS.MULU! Pa*. *

COMUNICAT

cu privire Ia îndeplinirea planului de stat al R. P. Romîne pe anul 1956 Şosea prost întreţinută

In anul 1956, primul an al celui de-al 2-lea plan cincinal, oamenii . Volumul investiţiilor în industrie a crescut cu 15%, în comparaţie cu De cîţiva ani, sfatul popular
muncii din patria noastră, călăuziţi de hotărîrile celui de-al 11-lea Congres al cel din anul 1955, reprezenlînd 58% din totalul investiţiilor capitale din din Silvaşul Inferior şi-a luat în
P.M.R., au obţinut succese importante în dezvoltarea economiei naţionale şi la încărcarea marnei în cariere de la 87% Ia 98,8%, iar la încărcarea pie­ anul 1956. Industriile petroliferă, a gazului metan, chimică, extraotivă de plan repararea drumului care
în domeniul social-cultural. minereuri şi a energiei electrice, care au asigurate surse de materii prime face legătura cu centru de raion.
trei de calcar de la 75% la 81%'. ,• în ţară, au primii 71 % din totalul investiţiilor industriei. Planuri au fost făcute destule.
Cetăţenii au transportat şi pie­
S-a extins folosirea de procedee tehnologice noi ca : forjarea în trepte, Au fost date în funcţiune noi capacităţi de producţie, printre care: două trişul pe care l-au aşezat în gră­
noi centrale electrice la Borzeşti şi Pa roşeni, noi grupuri electrogene în cen­ mezi pe marginea drumului. Dar
forjarea în matriţe închise a pieselor mari, călirea cu curenţi de înaltă frec­ tralele existente —mărindu-se puterea instalată c u '145800 KW., o nouă rafi­ cu atît au rămas. Pietrişul nu a
nărie la Borzeşti cu o instalaţie de distilare primară a ţiţeiului, o nouă ins­
venţă, turnarea de precizie în coji, care au dus la creşterea productivităţii talaţie de cracare termică la rafinăria Dărmăneşti, 289 sonde petrolifere, cel fost împrăştiat iar gropile şi
mai mare furnal din ţară la Hunedoarâ, o fabrică de asbociment la Bicaz, o băltoacele îngreunează şi acum
L Dezvoltarea industriei muncii în industrie. filatură de in la Gheorghieni, o fabrică de paste făinoase la Timişoara şi circulaţia autovehicolelor şi a
s-au executat lucrări importante pentru mărirea capacităţii de producţie la căruţelor.
Pe ansamblul industriei socialiste, planul producţiei globale a fost în­ In multe întreprinderi industriale există încă importante rezerve interne, fabricile existente, îndeosebi la cele de paste făinoase, conserve, sticlă, tex­
deplinit în proporţia de 105%, iar planul producţiei marfă în proporţie tile, topitorii de in şi altele. Situaţia este cu atît mai gra­
de 104%. îndeosebi în ceea ce priveşte folosirea capacităţilor şi a suprafeţelor de pro­ vă cu cît Sfatul popular raional
Unele întreprinderi c a : fabrica de faianţă Sighişoara, combinatul de Haţeg, plăteşte un om — pe Vic­
Pe ministere îndeplinirea planului se prezintă după cum urmează: ducţie. Nu toate întreprinderile industriale au acordat, atenţia cuvenită eco­ cauciuc Jilava, fabrica de lactoză Vatra Dornei deşi era prevăzut să intre tor Suşman — care are sarcina
în producţie în anul 1955, nu au fost puse în funcţiune nici în anul 1956, să se ocupe de buna întreţinere
nomisirii metalelor. De asemenea, nu s-a îndeplinit în întregime planul lucrărilor pentru deschi­ a şoselii. Că acesta nu face ni­
derea de noj masive forestiere. mic ştiu şi tovarăşii de la sfa­
In anul 1956 s-a dezvoltat activitatea de invenţii ş i' raţionalizări. Nu­ tul raional şi cei de la sfatul co­
In agricultură, volumul investiţiilor !n anul 1956 a fost de 1,6 miliarde munal, dar nimeni nu ia nici o
r.\ y , . mărul invenţiilor, inovaţiilor şi propunerilor de raţionalizări aplicate a fost Iei, ceea ce reprezintă 11,2% din totalul investiţiilor. Au fost date în fo­ măsură. Pînă cînd va dura a*
, ;; i'. •';•, rf •' losinţă noi construcţii agricole, printre care:. 41 ateliere mecanice, 83 remi­ ceastă stare de lucruri?
Procentul de .îndeplinire de peste 34 mii. ze, peste 200 construcţii zootehnice şi altele.
Denumirea a planului l a : lOAN MAR1Ş
Prin eforturi proprii şi cu sprijinul ţărilor lagărului socialist, îndeosebi Cu toate că în anul 1956 volumul investiţiilor a crescut cu 15% faţă
de 1955, planul de investiţii s-a reali zat în proporţie de 94%, iar ca urma­ Lucrări de calitate
al Uniunii Sovietice, industria , noastră şi-a însuşit cu succes tehnologia pro­ re a unor lipsuri organizatorice planul de punere în funcţiune a fost îndepli­
nit numai în proporţie de 73,5%. necorespunzătoare
Producţia Producţia ducerii de noi şi importante mijloace de producţie şi bunuri de consum,
Unele organizaţii de construcţii, în .special cele ale ministerelor: Cons­ U.R.C.C. Deva, prin secţia d«
globală marfă contribuind şi în anul 1956 la creşterea puterii economice a patriei noastre. trucţiilor, Căilor Ferate, Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini construcţii care-i aparţine, a e-
şi ale Sfaturilor Populare, au neglijat terminarea construcţiilor şi nu au fectuat lucrări de reparaţii la
Ministerul Industriei Metalurgice şi It. Dezvoltarea agriculturii magazinul universal din Vaţa,
Construcţiilor de Maşini şi silviculturii acordat atenţia cuvenită calităţii acestora, fiind interesate mai mult în înde­ paionul Brad. Deşi lucrarea este
105 106 ¦ plinirea valorică a planului.
Ministerul Industriei Petrolului 103 103 In cursul anului 1956 s-au obţinut realizări importante în dezvoltarea sec­ terminată, în interior plouă ca a-
Ministerul Minelor' 101 101 torului socialist, precum şi în lărgirea bazei tehnico-materiale a agriculturii. V. Dezvoltarea comerţului fară, iar tavanul a început să
Ministerul Energiei Electrice şi cadă. Sticla'de la vitrinele ma­
103 102 După Congresul al ll-lea al Partidului Muncitoresc Romîn numărul Volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist a gazinului a fost tăiată cu apro­
Industriei Electrotehnice 106 106 familiilor de ţărani muncitori din gospodăriile colective a crescut cu 26%, crescut după cum urmează: ximativ 2 cm. mai mică, astfel
Ministerul Industriei Chimice 103 100 noul avînt al colectivizării agriculturii noastre caracterizîndu-se, pe de o că pentru fixarea ei este nevoia
Ministerul industriei Lemnului parte, printr-un ritm mult mai viu şi, pe de altă parte, printr-o mai masivă de şipci, plute, etc. Tov. Iulian
Ministerul Industriei Materialelor 103 104 intrare a ţăranilor mijlocaşi în gospodăriile agricole colective. De asemenea, Doda şeful secţiei de construc­
104 104 s-au dezvoltat formele' simple de într-ajutorare. ţii a U.R.C.C., ştie că lucrările
de Construcţii 103 102 efectuate sînt de calitate proas­
Ministerul Industriei Uşoare Dezvoltarea sectorului cooperatist în agricultură se prezintă astfel: tă, dar nu a luat nici un fel de
Ministerul Industriei Alimentare 109 103 măsuri pentru remedierea lor.
Întreprinderile Industriale ale Cetăţenii din Vaţa, membri coo­
116 112 peratori, vor ca starea aceasta
Ministerului Silviculturii de lucruri să se schimbe şi lu­
108 106 crările care se fac să fie într-a-
întreprinderile Industriale ale Denumirea Existent la 31.XII 1956 devăr corespunzătoare.
Ministerului Construcţiilor 115 113
TOTAL Cifre In% faţă de Un grup de cetăţeni
întreprinderile Industriale ale 1U3 1UO • Unităţi absolute 31.XII.1955 ‘
Ministerului Căilor Ferate Biblioteca sătească
110 106, Suprafaţă arabilă — mii ha. 10709 162 Realizări 1956 în %
întreprinderile Industriale ale • Familii — mi'i — 1696 144 faţă de realizări 1955 din Cu î
Ministerului Culturii 684 176
din total: In decembrie 1956, în comu­
Întreprinderile Industriale ale Gospodării agricole colective Denumirea na Cut din raionul Sebeş, şi-a
Sfaturilor Populare Unităţi început activitatea o bibliotecă
¦Suprafaţă arabilă — mii ha. 2564 119 sătească, cu peste 1.400 cărţi
Uniunea Centrală a Cooperativelor • Familii — mii 942 119 noi, dintre care multe sînt cărţi
Meşteşugăreşti întovărăşiri agricole 231 126 ce tratează despre agricultură.
Unităţi Biblioteca funcţionează în ca­
In comparaţie cu realizările anului 1955, producţia globală a crescut ¦Supralfaţă arabiă — mii ha. 8130 182 COMERŢ SOCIALIST 112 drul căminului cultural, con­
cu 11%, obţinîndii-se în industria mijloacelor de producţie o creştere de • Familii — mii 753 195 — mărfuri alimentare 111 struit în anii puterii popu­
14% şi în industria bunurilor de consum o creştere de 7%; producţia 452 219 — alimentaţia publică 102 lare şi este dotată cu mobilierul
— mărfuri'nealimentare 115 necesar.
marfă a crescut cu 10%.
In anul 1956 productivitatea muncii a crescut cu 9% faţă de anul 1955. La sfîrşitul anului 1956, sectorul cooperatist al agriculturii deţine fn oraşe şi ţeiître muncitoreşti, vinzările din anul 1956, comparativ cu Pînă la sfîrşitul lunii ianua-.
Ca urmare a creşterii productivităţii muncii, a economiilor de materii 17,5% din suprafaţa arabilă a ţării, iar întregul sector socialist 30,8%. cele din 1955, au crescut : la pîine cu 6% ; Ia carne cu 20% ; la preparate de rie 1957, ea avea înscrişi peste
carne cu 13%; la peşte proaspăt cu 18%: Ia slănină şi untură cu 15; la 135 cititori, care au consultat şi
prime, materiale şi combustibil obţinute de oamenii muncii din fabrici şi citit 474 cărţi şi broşuri. Prin­
uzine preţul de cost în industria republicană a fost redus cu 2,3% faţă de Raioanele Negru Vodă, Hîrşova, Medgidia şi Adamclisi din regiunea brînzeturi.cu 11% ; la lapte cu 38% ; la ţesături de bumbac cu 11% ; la ţe­ tre cititorii fruntaşi amintim pe
preţul de cost mediu din anul 1955, obţinîndu-se economii în valoare de Constanţa şi raioanele Filimon Sîrbu, Călmăţui şi Bujoru din regiunea sături delînă cu 24%': la ţesături de mătase cu 26%, la confecţii cu 39% ; ţăranii muncitori Ioan Bîtiu şi
peste 830 milioane lei. la încălţăminte din piele cu 12% ; la mobilă cu 16% ; la articole electroteh­ Gavril Măhăescu, ultimul în
Galaţi sînt complect cooperativizate. nice cu 12%; la articole metalice de uz casnic cu 21%. vîrstă de 69 de ani.
Sarcina planificată de reducere a preţului de cost nu a fost însă înde­ In cursul anului 1956 s-au înfiinţat 13 noi staţiuni de maşini şi
plinită în întregime ca urmare a rezultatelor nesatisfăcătoare obţinute în In comună sînt organizate 5
tractoare. Vînzarea la sate a diferitelor mărfuri în unităţile comerţului cooperatist cercuri de citit, dintre care 4
a crescut în anul 1956, comparativ cu anul 1955, astfel: la ţesături de bum-. jsînt conduse de cadrele didac­
terul Industriei Lemnului, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, In acelaşi interval de timp, agricultura a primit 2439 tractoare con­ bac cu 5% ; la ţesături de lînă cu 15% ; Ia ţesături de mătase cu 20% ; tice
venţionale de 15 CP, 2870 pluguri pentru tractor, 569 combine şi batoze la tricotaje cu 30% ; la confecţii cu 24% ; la încălţăminte din piele cu
.Ministerul Industriei Alimentare. i pentru cereale, 732 semănători mecanice, 1520 cultivatoare mecanice, 1115 15% ; la încălţăminte din cauciuc cu 63% ; la articole metalice de uz a- Biblioteca sătească din Cut,
secerătorî?legători mecanice, precum şi alte maşini şi utilaje. gricol cu5% ; la cărămizi cu 10%; la ţigle, coame, olane cu 21%; la ci­ cu .toate că într-un interval des­
La principalele produse industriale, în comparaţie cu anul 1955, produc­ ment cu 25% ; la petrol cu 14%. tul de scurt a obţinut rezultate
destul de bune are totuşi şi une­
ţia s-a dezvoltat după' cum urmează: Staţiunile de maşini şl tractoare şi gospodăriile agricole de stat au
»- \ * .» • . t le lipsuri şi greutăţi. Astfel,
obţinut în anul 1956, faţă de 1955 Ia unele lucrări importante, următoa­ planul de muncă al acesteia pe
trimestrul I al anului în curs
Denumirea Producţia efectivă 1956 rele rezultate: •• - •nmmn* * - Ministerul Comerţului Interior’ şi Centrocoop-ul nu au reuşit încă, deşi este cu caracter general, nu are
produselor în % fată de 1955 au obţinut unele realizări, să influenţeze ministerele producătoare pentru a obiective concrete, nu este axat
_________________ ¦— ____ :__:____:___ :___ i1.'___ l__ __________ u------------ produce şi livra comerţului socialist numai mărfuri de calitate. pe instrucţiunile concursului şi
nu ţine seama de specificul co­
113 Denumirea Realizări 1956 în% In anul 1956, în unele perioade, aprovizionarea populaţiei cu unt, brîn­ munei. La concursul „Iubiţi
103 faţă de realizări 1955 zeturi, paste făinoase, săpun, tricolaje, mobilă, maşini şi butelii de aragaz cartea“, sînt deja înscrişi 5 ti­
Energie electrică 106 şi cu alte mărfuri a fost încă sub nivelul cerinţelor. neri, dar, aceştia nu se pot pre­
Ţiţei extras 109 zenta în faţa comisiei pentru
Cărbune brut extras i 178 I. Staţiunile' de Maşini şi Tractoare Unele unităţi ale comerţului destat şi cooperatist nu au depus sufi­ obţinerea insignei, deoarece nu
Minereuri de fier 102 au posibilitatea să citească bi­
Cocs metalurgic pentru furnale 102 Voumul total al lucrărilor executate 109 ciente eforturi învederea reducerii cheltuielilor de circulaţie la nivelul pla­ bliografia. Biblioteca nu are
Fontă 105 cărţile indicate pentru concurs,
Oţel 109 Volumul lucrărilor pe tractor convenţional de 15 C" , 99,6 nificat. t. iar biblioteca raională din
Laminate finite pline 124 Sebeş, deşi a promis, nu a tri­
Ţevi de oţel 116 II. Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat Reţeaua comerţului de stat şi cooperatist a crescut cu peste 4C00 uni­ mis nici pînă astăzi în Cut bi­
Motoare cu combustie internă 124 tăţi de desfacere. blioteca mobilă. O altă lipsă a
Plantaţii noi planului de muncă, constă în
Strunguri 120 Faptul că are incluse recenzii
Rulmenţi 94 — vii altoite şi indigene 284 grele, despre cărţi ca „Emilian
167 Pugaciov“, (care are peste 1500
Tractoare agricole cu motor Diesel 250 — livezi încheiate 377 Au continuat să se lărgească legăturile comerciale ale ţării noastre, cu pagini) şi nu se ocupă de lu­
Pluguri de tractor cu cuţite şi discuri 117 alte ţări. crări mai uşoare, accesibile po­
Autocamioane de 4 tone S.R.-101 99 Complectărî de goluri sibilităţilor de lectură ale să­
Autobuse 102 tenilor. Din cele 14 cadre di­
Motoare electrice peste 0,6 kW. 118 — în vii altoite şi Indigene 72 In cursul anului 1956 numărul ţărilor cu care am avut relaţii comerciale dactice ale comunei, nu sprijină
Sodă calcinată 111 s-a ridicat la 68. munca bibliotecii decît 4 (cei
Sodă caustică 110 — în livezi încheiate 87 care sînt responsabili la cercu­
îngrăşăminte chimice 108 rile de citit). Revistele şi zia­
Anvelope 117 Din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile din anul 1956, precum Ţara noastră a organizat pavilioane la tîrgurile şi expoziţiile interna­ rele clubului, în loc să stea la
Ciment 104 şi a unor lipsuri în munca organelor agricole, la majoritatea culturilor de ţionale din 7 ţări. dispoziţia cititorilor, stau acasă
Cherestea de răşinoase 99 cîmp, în special la cereale şi plante uleioase, producţia a fost slabă. Re- la Iov. Drăghici directoarea că­
Cherestea de fag 114 colte mai bune s-au obţinut la carto fi, sfeclă de zahăr şi la unele legume Vi. Realizări în domeniul minului cultural.
Hîrtie 117 şi fruote îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă
Ţesături de lînă 111 Şi, fiindcă veni vorba despre
Încălţăminte din piele 108 In campania de toamnă au fost însămînţate aproape 3.300 000 ha. ale oamenilor muncii cămin trebuie spus că multe
Carne 112 Rezultatele obţinute în anul 1956 în creşterea animalelor au fost ne- materiale ale acestuia sînt „păs­
Slănină 106 satisfăcătoare datorită lipsurilor care au existat îndeosebi în asigurarea In anul 1956 au fost îmbunătăţite salariile muncitorilor din industria trate“ la sfatul popular de că­
Uleiuri comestibile 116 bazei furajere, în prevenirea şi cc.mb aterea epizootiilor. chimică, petrolului, lemnului, sticlei şi ceramicei fine, ale maiştrilor, ale per­ tre preşedintele acestui sfat.
Lapte de consum , sonalului din transporturi, telecomunicaţii, comerţ şi alimentaţie publică, ale Bunăoară 12 scaune noi de fag,
Brînzeturi In cursul anului 1956, îngrăşăto riile de porcine şi bovine ale Minis- personalului din învăţămînt şi din cadrele armatei. 1 raft al bibliotecii (astăzi raft
Zahăr ferului Industriei Alimentare şi ale Ministerului Gospodăriilor Agricole de
Stat au livrat cu 40% mai multă car ne decît în anul 1955. De asemenea, Au fost majorate salariile muncitorilor cu cîştiguri mici. pentru contabilitate), aparatul de
• In cursul anului 1956 a continuat să se îmbunătăţească sortimentul şi gospodăriile agricole de stat au livrat, faţă de anul 1955, cu 13% mai mult Prin trecerea de la salarizarea pe categorii la cea pe funcţiuni s-a îm­ rădio şi acordeonul.
'ţalitalea produselor industriale. lapte de vacă, cu 7% mai mult lapte de oaie, cu 28% mai multă lînă, cu bunătăţit salarizarea la majoritatea personalului tehnico-adminislraţiv, obţi­
12% mai multe ouă. Totuşi gospodă riile agricole de stat nu au îndeplinit nîndu-se în acelaşi timp unele rezultate în simplificarea aparatului de stat Comitetul executiv al sfatului
S-au produs noi tipuri de maşini şi agregate c a : pompe centrifugale sarcinii" planificate de livrări de pro duse animale. şi în creşterea ponderii personalului productiv. popular raional Sebeş, trebuie
injectoare de aburi, combina tractată de recoltat cereale, combina de recoltat Au fost sporite de asemenea pensiile mici şi au fost introduse aloca­ să ia măsuri urgente pentru ca
porumb, grapa rotativă, cultivatorul suspendat pe tractor, maşina de lopă­ In silvicultură, planul la împăclu riri a fost îndeplinit în proporţie ţiile de stal pentru copii. mobilierul şi materialele cămi­
tat cereale, maşina de clădit stoguri, screperul de tractor de 1,5 m.c., apara- de 114%. S-au construit locuinţe de către întreprinderi, instituţii, sfaturi populare, nului luate de către preşedinte­
taje electrice ’şi altele. De asemenea s-au fabricat noi coloranţi organici,* precum şi cu ajutorul creditelor acordate de stat, în suprafaţă totală de le sfatului popular din Cut, să
maşini de spălat rufe, noi modele de confecţii, de tricotaje şi de încălţămin­ iii . îndeplinirea planului în peste 850.000 m.p. fie restituite posesorului lor de
te, noi sortimente de articole pentru copii, precum şi o varietate mai largă transporturi Cheltuielile finanţate de la bugetul de stat pentru învătămînt si cul­ drept. Secţia culturală raională
de obiecte de marochinărie. tură, pentru ocrotirea sănătăţii, odihnă, pensii, burse, ajutor familial de are datoria să tragă cu hotărîre
Planul transporturilor de mărfuri şi călători pe 1956 a fost îndepli­ stat au însumat 8014,8 milioane lei fiind cu 1205,0 milioane, lei mai mari la răspundere biblioteca raiona­
întreprinderile din industria uşoară au produs cantităţi mai mari din decît în 1955. lă, pentru lipsa de sprijin dată
mărfurile cerute mai mult de populaţie. Astfel, în comparaţie cu anul 1955, nit astfel: Faţă de anul 1955 numărul elevilor din învăţămîntul de cultură gene­ tinerei biblioteci din Cut şi în
‘producţia de poplin şi balonseide a crescut cu 76%, sibir şi molton cu rală a crescut cu 131.000. colaborare cu secţia de învăţă­
69%, riiftină cu 39%, catifea cu 122%, ţesături pentru lenjerie de pat cu 14%, Denumirea Realizări 1956 în % Numărul absolvenţilor cu pregătire superioară a fost în anul 1956 cu mînt, să antreneze toate cadrele
ciorapi din fire sintetice cu 74%. 19% mai mare decît în anul 1955. didactice ale acestei comune în
faţă d e : Pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de învăţătură a studenţilor, munca de culturalizare a ţă­
Unele întreprinderi au livrat însă produse de calitate necorespunzătoare în anul şcolar 1956/1957 au fost mărite bursele. ranilor m uncitori dc aici.
ca de exemplu: întreprinderile carbonifere Doiceşti şi Vulcan — cărbune: Plan Realizări Rezultate însemnate s-au obţinut şi în domeniul realizărilor culturale.
Uzinele „23 August" Bucureşti — motoare Diesel de 450 C.P.; Uzinele 1956 1955 In anul 1956 au fost tipărite 38,6 milioane cărţi şi broşuri, cu 9% mai SAVIA DOBRESCU
„Electro-Putere“ Craiova — tramvaie şi piese turnate; Uzinele „Clement mult decît în anul 1955.
Gottwald" Bucureşti — grupuri electrogene; întreprinderile din regiunea Sta- MĂRFURI EXPEDIATE TOTAL 99 106 Numărul spectatorilor la spectacolele cinematografice a crescut cu 19% corespondent
lin, „Constantin David", „Dumbrava" şi „Dacia" — ţesături de. lînă şi „13 din care: faţă de anul trecut.
Decembrie" — încălţăminte din piele; „7 Noiembrie“-Brăila, „Spicul“ Foc­ 103 105 in domeniul ocrotirii sănătăţii, a crescut numărul serviciilor medico-
şani, „Steaua Roşie“ Slatina — paste făinoase. — pe cale ferată 106 106 sanitare din întreprinderi şi a continuat să se extindă reţeaua de spitale de
PARCURSUL MĂRFURILOR TOTAL circumscripţie în mediul sătesc; la sfîrşitul anului 1956 revenea un medic
La produse alimentare c a : preparate de carne, paste făinoase, produse 108 109 la 810 locuitori, faţă de un medic la 1895 locuitori în anul 1938.
zaharoase, unele întreprinderi au manifeştat tendinţa de a produce sorti? din care: 104 105 Numărul celor trimişi la odihnă şi al celor care şi-au îngrijit sănătatea
mente cu preţuri mai mari în dauna celor ieftine. — pe calc ferată în sanatoriile balneare a crescut cu 4% faţă de cel din anul 1955.
PARCURSUL CALATORILOR TOTAL
Faţă de anul 1955, gradul de mecanizare a crescut în industria cărbu­ ???
nelui la perforare şi tăiere la înaintări de la 80,5% la 82,3%, la transportul Ministerele Industriei Materialelor de Construcţie, Industriei Metalur­
în abataj de la 69,8% la 75,5%, în industria materialelor de construcţii, gice şi Construcţiilor de Maşini, Construcţiilor, Transporturilor Rutiere, Na­ Conlinuînd realizările obţinute în cu: sul anului 1956, oamenii muncii
vale şi Aeriene- şi alte ministere şi organizaţii economice centrale nu au din patria noastră luptă cu însufleţire pentru înfăptuirea hotărîrilor plena­
respectat întotdeauna planul operativ de transporturi, făcînd anulări din rei C.C. al P.M.R. din 27 — 29 decembrie 1956, aslgurînd astfel întărirea
plan şi încărcări în afara planului, care .au avut ca urmare în unele ca­
zuri folosirea neraţională a mijloacelor de transport feroviare. şi înflorirea Republicii Populare Romîue.

In anul 1956, productivitatea muncii în transporturile pe calea ferată

a crescut cu 10% faţă de 1955.

[V. îndeplinirea planului *
investiţiilor capitale

In anul 1956 au fost investite pentru înzestrarea cu noi fonduri fixe
a economiei naţionale 14,6 miliarde lei.

Direefiumea C e n tra lă de S ta tistic ă
de pe lîngă Consiliul de Miniştri al R. P. Romîne