Page 65 - 1957-02
P. 65
o PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Consfătuirile de producţie să dezbată ) AGENŢIILE DE PRESĂ
I H --,, j TRANSMIT:
cele mai importante
® Declaraţia guvernului R. P.
Chineze în sprijinul propunerii gu
vernului sovietic cu privire la men
Consfătuirea de producţie constituie seama că în această privinţă trebuie ţinerea păcii şi securităţii în Orien
una din formeje concrete de dezvoltare luate unele măsuri. Astfel ultima cons tul Apropiat şi Mijlociu.
şi stimulare a iniţiativei creatoare a fătuire, unde au participat şi preşe • Statele Unite încurajează Is
oamenilor muncii. De ele depinde în dintele comitetului sindical pe mină, raelul să sfideze hotărîrile O.N.U.
mare măsură, participarea muncitori tov. Anton Toma şi ing. Alexandru Ami! IX. Nr. 682 Miercuri, 20 februarie 1957 4 pagini 20 bani ® Tratativele franco-tunisiene au
lor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţio Jurcoane, şeful producţiei, s-a desfă
narilor la organizarea producţiei, la şurat într-o atmosferă vie. Muncitorii au dus la rezolvarea unor probleme de
gospodărirea şi conducerea întreprin criticat cu tărie lipsurile conducerii importanţă secundară.
derii. In aceste consfătuiri muncitorii sectorului, şi ale comitetului de secţie.
vin cu propuneri de sea Atulte au fost problemele Discută noul Un cabinei
mă, menite să contribuie despre care s-a vorbit la contract colectiv metodic acfîv
la mărirea productivită această consfătuire. S-a
ţii muncii, la reducerea vorbit, de pildă, de faptul In primele două săptămâni ale Ura co!ecfiv harnic Lucrări pentru Cabinetele metodice de pe lîn
lunii februarie, la U zin a de re gă şcolile m edii, constituie a tu n
preţului de cost, precum că aprovizionarea cu va- parat utilaj minier din Petroşa Colectivul de muncă de la u- In această perioadă, furnaliş- prevenirea inundaţiilor ci cînd sînt bine o rg a n iza te —
şi la îmbunătăţirea con gonete nu este ritmică, n i, a avut loc întocm irea şi pre zina „V ic to ria “ din Călan, ob tii de Ia furnalul I, au -dat pes importante ajutoare în munca
diţiilor de muncă şi trai. că este necesară instalarea unei ma lucrarea noului contract colectiv. ţine zi de zi noi succese în ac te plan 126,6 tone fontă, iar cei In fiecare an, o suprafaţă des desfăşurată de oadrele didactice.
şini pentru ascuţitul burghiurilor, că In acest sens au fost consultate tivitatea sa. Rezultatele dobîn- de la furnalul n r. I I , 367,32 to tul de mare (50-60 ha.) din co P rin intermediul lor, acestea îşi
Să vedem însă cum s-ad desfăşurat atelierul mecanic trebuie să asigure masele largi de salariaţi, oare dite în primele 15 zile ale lu muna Rapoltu M are , era inun îm bogăţesc c.unoşlinţe-le şi îşi
sectorul cu piese suficiente de schimb au făcut propuneri şi şi-au luat nii curente oglindesc preocupa ne. T o t în acest tim p, turnăto dată de apa unei văi. După o perfecţionează metodele.
consfătuirile de producţie la sectorul pentru liniile de transport şi funicular, angajam ente, alegînd totodată rea celor ce muncesc aici de a rii au dat 196,9 tone de diferite socoteală sum ară, se pierdeau a-
că trebuie accelerată trecerea la apli comisiile pe probleme pentru de da tot mai multe produse. produse peste prevederile pla nual cca. 70.000 kg. cereale din U n cabinet oare munceşte cu
III al minei Teliuc. carea graficului ciclic, că şeful de sec finitivarea punctelor din contrac nului. această pricină. re zu lta te bune, este şi cel al
De la bun început trebuie să arătăm tor loan Luca să fie mai aproape de tul colectiv. şcolii medii m ixte n r. 1 A lb a -
muncitori etc. Ţăranii din Godineşti însămînţează Pentru a pune terenul am in Iu lia . Com pus din 7 com isii, el
că în acest sector important al minei In principiu, la această consfătuire N u demult a avut loc confe tit la adăpost de orice pericol a desfăşurat de la începutul a n u
consfătuirile de producţie se desfă s-au atins toate problemele arzătoare rinţa pe întreprindere care a a- g r i u l de primăvară de inundaţie, sfatul popular co lui şi pînă acum o activitate sus
şurau, în ultimul timp, la un nivel ne ce pot duce Ia îmbunătăţirea muncii n a liza t munca şi activitatea con munal a luat măsuri pentru a ţinută. In cadrul lui s-au ţinut
satisfăcător. Ele aveau de multe ori un în acest sector. Şi rezultatele n-au ducerii întreprinderii, precum şi Pirintr-o scrisoare trimisă re Terenul fiind bine zvîn ta t, ţă se adînci albia văii pe o lu n g i trei şedinţe cu referate oare au
caracter formal, mărginindu-se la pre întirziat să se arate. In primele 12 zile a com itetului de întreprindere pe dacţiei, tov. Mariia M u rg u , teh ranii muncitori Sim ilian Nicoa- me de 5 k m ., iar cu păm întul constituit un real ajutor pentru
zentarea 'unui referat asupra realizări ale lunii februarie s-au dat aici 60 anul 1956. La această conferinţă niciană !agronom de pe lîngă ră, Axente Dragoş', Aroadie Pa- săpat din albie, să se constru m unca d irig in ţilo r şi cadrelor di
lor pe luna ce s-a scurs şi luarea unor tone minereu peste plan, iar calitatea au participat fruntaşi în pro Sfatul popular al comunei Za m , vel şi a lţii, au putut să efectueze iască diguri de ambele părţi ale dactice în general.
angajamente. E drept că uneori s-au lui a crescut cu 5% faţă de luna ia ducţie, ingineri şi tehnicieni, ne anunţă că în zilele trecute, văii.
făcut propuneri serioase ca, de pildă, nuarie. S-au luat deja măsuri pen conducerea întreprinderii, acti miai m ulţi ţărani m uncitori din a ră tu ri de bună calitate şi să în Pentru îmbunătăţirea muncii
confecţionarea a două căruciore pen tru asigurarea sectorului cu vagoneţi, vişti sindicali şi de partid. satul G o d ine şti, oare iau ascultat sămânţeze într-o singură zi peste Sarcina e grea, dar există ga şi a disciplinei elevilor, s-ia p la
tru transportul lemnului pe galerii, pentru asigurarea pieselor de schimb, sfatul agronom ului, au ieşit la 2 ha. cu grîu de p rim ă va ră. ranţia că va fi re alizată cu suc nificat şi se ţine lunar cîte o
montarea unui troliu de ridicat, şi multe pentru instalarea maşinii de ascuţit P a rticip an ţii au făcut o serie în s ă m în ţă ri. ces. L a chemarea sfatului popu lecţie deschisă, la ora educativă,
altele. Insă toate aceste propuneri ră- burghie cît şi pentru construirea unui de propuneri pentru v iito r, s-a lar, în ziua de 15 februarie, pes în aşa fel îneît pînă la finele a-
mîneau fie în carnetul şefului secto troliu. propus înfiinţarea unei case de Piese mai multe pentru mineri te 150 ţărani m uncitori au ieşit nului, fiecare diriginte va ţine
rului loan Luca, fie în procesele ver odihnă unde să aibă acces şi fa la adâncirea albiei v ă ii. In z i cîte o astfel de lecţie, avînd n a
bale. Preşedintele comitetului sindical La sfîrşitul lunii, se va începe expe miliile salariaţilor uzinei. D e a- In secţia construcţii metalice tor au fost trimise cu 50 la sută lele urm ătoare iau ieşit toţi ţă ra tural fiecare cîte o temă diferită.-
de secţie tov. Pascu Danciu, în loc să-l rimentarea graficului ciclic la lucrările semenea, s-a propus ca în tre p rin a U zin e i de utilaj miner din miai m ulte lanţuri pentru crate nii muncitori din sat.
tragă la răspundere şi să-l ajute în ve de înaintare. Rămîne doar ca acest derea să contracteze cu fermele Pe tro şa ni, se munceşte cu însu re, necesare minelor din Valea Peste 100 aparate
derea rezolvării propunerilor făcute în bun început să fie continuat şi pe mai de stat vînzarea de poroi graşi fleţire. Aic i se fac lanţuri pen Jiului. Cooperativa, fruntaşa
consfătuiri, căuta să semene neînţele pentru sezonul de iarnă salaria tru cratere, crampoane pentru de radio
departe. E necesar însă ca între con ţilor întreprinderii. S-a accen linii, jgheaburi pentru cratere La o altă foarfecă, lăcătuşul D e cîteva zile a fost analizată
gere între şeful sectorului şi munci tuat asupra intensificării între şi ialte piese de prim ă necesitate Ştefan H a id u execută cram poa de către adunarea generală a L a Săsciori înainte de 23 A u
ducerea sectorului şi comitetul de cerii socialiste, precum şi o mai ne pentru linie. Z iln ic , el dă cooperatorilor din Băcia, raio gust 1944, ţăranii muncitori
tori, pe motivul că şeful sectorului este largă popularizare a fruntaşilor pentru mineri. peste plan cîteva sute de k g . de nul Hunedoara, activitatea des trăiau într-o oruntă înapoiere
o fire mai închisă şi nu ştie să se secţie să fie mai multă armonie, iar în producţie şi a rezultatelor ob D e pildă tânărul Nicolae D ră - crampoane. făşurată în cadrul cooperativei culturală. Despre progresele deo
ţinute. lor. S-a constatat cu această sebit de m ari pe care ei le-iau fă
apropie de muncitori. rezolvarea propunerilor din consfătuiri gan lucrează la confecţionarea C e ila lţi sudori, în frunte cu ooazîe că fiind .aprovizionată cut sub anii puterii populare, în
Era mult mai bine dacă se luau Fruntaşii în producţie Nicu lanţurilor. La n ţu rile executate Victor Lu pu sudează jgheaburi întotdeauna cu m ărfuri solicitate lupta pentru continua întărire
să fie urmărită în mod permanent după Constantin, A n a Lu p a , şefii de de el, sânt sudate apoi de V ic to r pentru cratere In primele 17 de cum părători, cooperativa a şi lum inare a satului lo r, ziaru l
măsuri ca propunerile din consfătuiri, brigăzi Gavrilă Rus, Francisc Jurca şi E r v in Sedlacec şi cali zile ale lu n ii, ei şi-au depăşit realizat şi depăşit planul g lo nostru a scris în repetate rîn-
un grafic. Şi bineînţeles că este re Grădina, Adalbert Egyed, tehni brate de P . B ogdan. In primele sarcinile de producţie cu 70 la bal de desfacere şi pe sortim en duri. Recent au fost obţinute noi
să fie urmărite după grafic aşa cum cienii şi inginerii Iosif D ib e r- 17 zile ale lunii, din acest sec te, cu regularitate. realizări. Aşa de pildă, a fost
s-a procedat într-o vreme. Cît priveşte comandabil, să se ceară un sprijin mai nando şi A le xa n d ru Solym osi, sută. instalat un aparat de cinem ato
şi-au luat angajam entul de a Pentru frumoasele realizări graf oare prezintă ţăranilor m u n
grupele sindicale, nici acestea nu şi-au calificat din partea conducerii şi a Peste 300.000 litri de lapte obţinute în activitatea sa, aces citori trei filme săptămânal. L a
comitetului sindical pe exploatare. susţine noul contract colectiv contractate într-o singură lună tei cooperative i-a fost decernat reprezentaţii, participă între 2 0 0 -
trăit îndeajuns viaţa, fiind prost orga „D rap e lu l de cooperativă frun 300 de săteni. Şi încă un lucru.
Traducînd în viaţă toate propunerile prin noi realizări în muncă. taşă“ pe raionul Hunedoara. D e unde, înainte de 23 A u g u st
nizate. 1944, nu exista în această locali
Singurul lucru bun a fost acela că valoroase făcute în consfătuiri, urmă FRANCISC ŞERBAN SOFIA COZAC tate nici un aparat de radio, as
corespondent corespondentă tăzi peste 1 0 0 de săteni se bu
angajamentele lu^te au fost urmărite rind efectul lor în producţie se pot mo cură de această binefacere !a ci
v iliza ţie i. Miai e oare nevoie ca
îndeaproape după un grafic, fapt care bilizat mase tot mai largi de muncitori •aceste cifre să fie comentate ?
în lupta pentru obţinerea unor noi rea F ă ră îndoială că nu.
a dus lună de lună la realizarea sar
lizări care să ducă la sporirea canti
cinilor de plan.
Poate că situaţia aceasta ar fi con tăţilor de minereu livrate furnalelor
tinuat dacă comitetul sindical şi con din Hunedoara şi Călan.
ducerea exploatării, nu şi-ar fi dat
Noi avantaje contractaţilor de lapte şi produse lactate Plenara C-.C. al P .M .R . din Ia sută şi Ia b rînze turi cu 2 la
27-29 decembrie 1956, are un sută.
larg răsunet în rîndu] ţăranilor Rezultatele obţinute se d a to
Hotărîrea Gonsiliului de Miniştri nr. care încheie contracte cu furaje con rativele agricole de producţie, întovă muncitori. Ca o consecinţă fi rase în m are m ăsură lucrători Pe_ marginea celui de-al IV~lea concurs
122 din ianuarie 1957, acordă produ centrate, preţul de 1,45 lei, iar celor răşirile de crescători de animale şi rească a măsurilor preconizate lor din cadrul l .C .I .L . Simeria
cătorilor din raza de activitate a care încheie contracte fără furaje con slînele cooperatiste, se acordă peste de p artid , lot mai m u lţi ţă ra n i — director Ern e st Biro — care —¦ întrecerea între casele
l.C.I.L. Simeria care livrează lapte de centrate se plăteşte şi 1,90 lei în co preţul de contractare următoarele spo muncitori încheie contracte pen au dus o susţinută muncă de raionale de cultură
vacă şi bivoliţă cu bază de 3,5% gră munele din jurul centrelor muncito ruri: 0,10 lei litru, dacă livrează can tru a vind e statului surplusul de lămurire în rîndul ţăranilor
sime, precum şi produse lactate, ur reşti şi 1,80 în comunele mai îndepăr titatea de lapte de la 2.201—5.000 litri lapte. Acest lucru reiese din în muncitori pentru a încheia con
mătoarele avantaje: tate. In această perioadă se acordă pen şi 0,20 lei/litru, dacă livrează peste săşi faptul că în luna ianuarie, tracte de vîn zare a laptelui. U n
tru fiecare litru de lapte predat can 5.000 litri. s-au încheiat contracte pentru o aport deosebit în obţinerea a-
Pentru fiecare litru de lapte de vacă titatea de 0,400 kg. furaje concentrate cantitate de peste 300.000 litri cestor rezultate l-au dat to va ră
şi bivoliţă contractat şi livrat în pe la preţul de stat. Producătorii care încheie contracte
rioada 1 noiembrie — 30 aprilie, se pentru livrarea laptelui de oaie şi
plăteşte 1,75 lei. In plus se acordă Producătorii deţinători de vaci sau
pentru fiecare litru de lapte livrat can bivoliţe gestante, care vor să con capră fără furaje concentrate, primesc de lapte, iar în luna februarie, şii M iro n M u n te a n u , Vic to ria E ta p a a Il-a a celui de al teatrului la sate, una din formele
titatea de 0,400 kg. furaje concentrate tracteze cu statul lapte, vor putea pentru fiecare litru de lapte predat de numai pînă la data de 13 fe IV -le a concurs artistic de am a de activitate artistică cu un
la preţ de stat (de exemplu 0,50 lei primi în luna a 7-a de gestaţie a ani la 2,90 la 3 lei, în funcţie de baza fu bruarie, I C .I .L . Simeria a con F ilim o n , Sonia Văzdăuţeian şi pronunţat caracter educativ.
1 kg. tărîţe). malelor, drept avans, cantitatea de 100 rajeră din fiecare comună. tractat peste 2 0 0 .0 0 0 litri de tori de la căminele culturale,
kg. furaje concentrate, pentru fiecare lapte. întreg colectivul din raionul caseie raionale de cultură şi In ziua de 17 februarie, la
Producătorii individuali, gospodă vacă sau bivoliţă gestantă, urmînd ca Laptele de vacă, bivoliţă, oaie sau colţurile roşii din gospodăriile A lb a -Iu lia , s-a desfăşurat faza
riile agricole colective, cooperativele după intrarea în lactaţie, a vacii sau capră vîndut la achiziţii se plăteşte la Ca urmare a numărului mare O ră şlie , condus de tov. Cornel agricole colective, la care p a rti regională a concursului echipe
agricole de producţie şi întovărăşirile bivoliţei pentru care a primit furaje, predare cu preţurile de la contractele de contracte încheiate, l .C .I .L . Picu, care şi-a depăşit planul cipă echipele de teatru, recita lor de teatru de la casele raio
de crescători de animale, care convin să predea lapte în condiţiile prevăzute fără furaje. Sim eria şi-a depăşit planul v a pe luna ianuarie cu 30 la sută. torii şi cititorii artistici, are un nale de cultură din Sebeş, A l
să contracteze lapte de vacă şi bivoli în prezenta hotărîre. loric din iuna ianuarie cu 25 la larg răsunet în satele regiunii ba-Iulia şi O ră ştie .
ţă fără a primi furaje concentrate, pri In afară de lapte, crescătorii de oi sută. Pe sortimente, planul a D e m n de urm at este exemplu noastre.
mesc preţuri majorate, după cum ur Crescătorii de oi şi capre care în şi capre pot contracta şi livra fost depăşit la lapte pentru con to v. V ic to ria Solom on şi Sonia Trebuie să rem arcăm de la în
mează : pentru fiecare litru de lapte cheie contracte pentru livrarea lapte produse lactate care se plătesc la ur Văzdăuţean, care în num ai cîteva S-a u înscris la acest concurs ceput orientarea justă în alege
predat în perioada de mai sus se plă lui de oaie şi capră cu 7% grăsime, mătoarele preţuri: telemea de oi cali zile de deplasare în raionul 357 echipe de teatru, iar la faza rea repertoriului, abordîudu-se
teşte 2,30 lei, contractanţilor din co vor primi 2,40 lei pentru fiecare litru Orăştie, au încheiat contracte intercom unală de concurs au acele piese care reflectă aspec
munele aflate în jurul centrelor. mun de lapte predat, plus 0,350 kg. i tărîţe pentru o cantitate de peste participat 347 echipe, care nu te ale activităţii practice şi care
citoreşti şi de la 2,10—2,20 lei contrac în comunele de şes şi 0,450 kg. po mără peste 2400 artişti amatori. corespund posibilităţilor de in
tatea I-a cu 10 lei/kg.; caş de oaie sum cu 11 la sută, la unt cu 40 2 0 .0 0 0 litri de lapte. F a ţă de num ărul total al u n i terpretare ale artiştilor am atori.
tanţilor din comunele mai îndepărtate. rumb în comunele de munte. tăţilor culturale, procentul de A stfe l, echipa de teatru a casei
cu 10 le i/k g .; brînză de burduf cu participare la concurs este de raionale de cultură din Sebeş,
Pentru fiecare litru de lapte de vacă Pentru laptele de oaie şi capră cu peste 72 la sută. a prezentat piesa înlr-un act a
14 lei/kg. Pe lîngă bani, ei mai pri m Veşti din raionul Haţeg p lui V irg il Puicea „S ă fie linişti
şi bivoliţă predat în perioada 1 mai— bază de 7% grăsime, 'contractat cu mesc 1,400 kg. tărîţe pentru 1 kg. te Acest num ăr mare de formaţii te“ , axată pe tema luptei dintre'
ne dovedeşte pe de-o parte do vechi şi nou în conştiinţa oam e
31 octombrie, se plăteşte producătorilor gospodăriile agricole colective, coope- lemea sau caş de oaie în comunele de * Conştienţi de importanţa • Gospodăria agricolă colec rinţa şi e ntuziasm ul cu care toi nilor. Piesa „N u n ta “ a lui M i-
şes şi 2,100 kg. tărîţe pentru 1 kg. predării la tim p a cotei.de car mai m ulţi tineri şi vîrstnici p a r hiail D a v id o g lu , prezentată de
brînză de burduf. Contractanţii din ne, numeroşi ţărani muncitori tivă „D ru m u l socialism ului“ din ticipă la activitatea căminelor către casa raională de cultură
comunele de munte primesc 1,800 kg. din raionul H a ţe g , s-au achitai culturale, iar pe de altă parte din O răştie, ne zugrăveşte v ia
porumb pentru 1 kg. de telemea sau de această datorie patriotică în R îu -B ă rb a t, a contractat cu sta o mai bună preocupare a condu ta nouă din satele noastre, în
caş de oaie şi 2,700 kg. porumb pen că din prim a lună a anului. cerilor căminelor culturale pen care triumfă lupta pentru trans
tru 1 kg. brînză de burduf. tul canitatea de 5.000 litri de tru o cît mai largă extindere a formarea socialistă a agricultu
M o b iliza ţi de o rg a n iza ţia de rii. Artiştii amatori din cadrul
Unităţile agricole socialiste benefi partid, toţi ţăranii m uncitori din lapte. casei de cultură de la A lb a -Iu -
ciază de sporuri de preţ dacă livrează satul Unciuc, şi-au predat în lia au interpretat piesa „S e-m -
peste 200 kg. din produsele amintite întregim e cota de carne ce le • P în ă la data de 10 februa prăştie norii“ de Corneliu Popa
mai sus. revenea în acest an pînă la da şi A le xa n d ru Popescu, în care
ta de 26 ianuarie. rie. achizitorii D .C A . din raio sînt tratate aspectele din m un
ca unui şantier de construcţii.
nul H a ţeg , au încheiat contracte
Este de asemenea interesant
Creşte numărul întovărăşiţilor pentru cantitatea de 13.781 kg. de subliniat faptul că s-ia dus o
lină.
întovărăşirea agricolă din Rapoltu fel munca îneît poate să stea zilnic de P. F.
Mare a cîştigat încrederea ţăranilor vorbă cu 2-3 ţărani muncitori pentru
muncitori din sat. Dovadă elocventă a le arăta avantajele muncii în comun. corespondent
este faptul că numărul întovărăşiţilor Intr-o zi el a discutat cîteva ore cu
creşte continuu. In toamna trecută s-au ţăranul muncitor loan Gligor, pentru n / ' l 11 i / > j i f " t 1 i — >/ ' j — 1/—'/ — i / r - ' ! — * i ¦'z—1r~'i—•i—1r ’n n n n i
înscris 38 de familii în această înto a-1 lămuri să intre în întovărăşire.
vărăşire, cu 68 ha. teren, iar în cursul După multe discuţii acesta a căzut de D IN P A TR IA N O A S T R A
lunilor ianuarie şi februarie a.c. au mai acord, dar spunea că n-o să fie de acord
intrat 15 familii cu aproape 19 ha. nevasta. Preşedintele sfatului şi-a gă La Institutul de fizic i
teren. Numai în ziua de 15 februarie sit timpul necesar şi s-a dus la Gligor
s-au înscris 7 familii. acasă pentru a-i lămuri nevasta să mai intensă şi mai com petentă
cadă de acord cu bărbatul său în muncă cu artiştii amatori în
Printre cei înscrişi se numără loan privinţa intrării în întovărăşire. Din ceea ce priveşte interpretarea ro
Oana lui Lazăr, care a intrat cu 3,50 discuţiile avute cu această, a reieşit lurilo r. In stru c to rii, în cea m ai
ha. teren, Simion Ana cu 1,50 ha., loan că ea nu era lămurită asupra mai mare parte am atori ei înşişi,
GJigor cu 1 ha. şi alţii. multor probleme. După ce preşedintele s-au orientat just în distribuirea
sfatului i-a arătat cum stau lucrurile,
Văzînd din proprie experienţă că soţia lui Gligor a semnat cererea. rolurilor şi în tălm ăcirea c o n ţi
pămîntul lucrat în comun dă rod bogat, nutului de idei >al pieselor.
numeroşi întovărăşiţi au adus întreaga Adunând cu fiecare om în parte, to
suprafaţă în întovărăşire, iar alţii au varăşul loan Filip a reuşit să atragă - Se cuvin a fi rem arcate o se
multe familii în întovărăşire. rie de elemente de talent cum
mărit-o. Toma Branea, de pildă, a ar f i : Sanda Besoi, interpreta
adus în întovărăşire întreaga suprafa -!Sr
ţă de 4,50 ha. ce o arc. Intovărăşitul Şi în întovărăşirea agricolă din Tur- Cercetătorii de oplică de Ia Institu tul de fizică nucleară al Academiei lănder şi S. Alper (prim plan — în clişeul din mijloc), urmăresc Ia ho- 1 rolului Sanda Petroveanu (Să
daş, raionul Orăştie, s-au înscris nu - R.P.R. Vasile Drăgănescu şi llie Cucu ruzeanu (în clişeul din slîrtga), mon- doscop înregistrarea unui dispozitiv de contori de particole. fie linişte) de la casa raională
Iosif Mărunţelu avea în întovărăşire meroşi ţărani muncitori în ultimul timp. > lînd lampa cu fascicol atomic. Aparatul este destinat cercetărilor de structuri de cultură S e b e ş; V irg il Geor-
3,27 ha., iar în zilele trecute a mai în Iii ziua de 15 februarie şi-au depus ce [ hipehlne pentru determinarea momente lor nucleare. Ing. Mina Drăghicescu( în clişeul din dreapta), lucrînd la aparatul pen- gescu şi M a ria Ja m p a de la casa
scris încă 45 ari. rerea de înscriere ţăranii muncitori tru măsurarea cu mare precizie a cîmpurilor magnetice. Aparatul va fi de cultură din O ră ştie , Silve s
Samoilă Bekeş, Nica Koproţoni, Pavel t La Institutul de fizică nucleară al Academiei R.P.R. cercetătorii E. Fried- folosit la reglarea ciclotronului. tru Coco de la casa de cultură
O contribuţie însemnată la munca Vesa şi alţii. l din A lb a -Iu lia şi a lţii.
politică pentru atragerea ţăranilor Intovărăşiţii Iosif Maier, Maria Ră-
muncitori în întovărăşire o aduce co duţ şi alţii şi au mărit suprafeţele pe Interpretarea realistă a rolu
mitetul executiv al sfatului popular co care le au în întovărăşire, rilor, prin procedee sim ple, dar
munal. Tov. loan Filip, preşedintele convingătoare, dovedeşte creşte-
sfatului popular, şi-a planificat în aşa
(continuare în vag• 2-a)
