Page 66 - 1957-02

I
Pag. 2
Fe marginea celui de-al I V -lea concurs
întrecerea între casele
raionale de cultură
(Urmare din pag. l-a)
rea nivelului calitativ al a rtişti­
lor am atori, care, netăgăduit au
avu t m ulte de în vă ţa t cu prilejul
concursurilor anterioare.
S -a lichidat in cea m ai mare
măsură tendinţa de a face din
comedie un scop în sine. A r t iş ­
tii am atori au dat dovadă că se
preocupă în p rim ul rînd să re­
dea un conţinut de idei, fără să
încarce, fără să exagereze. M a i
m u lt ca oricind, interpreţii au
dovedit o mai mare omogenita­
te, a existat un echilibru scenic,
fapt care a dus la spectacole
unitare, în care nici un interpret
n-a căutat să se s afirm e „pe
cont propriu“ în detrimentul ce­
lorlalţi interpreţi.
In perioada desfăşurării con­
cursului casele raionale de cul­
tură au avut o bogată activitate
care a constat în numeroase
spectacole prezentate atît la se­
diu cît şi în deplasare. Aceste
spectacole, în afară de faptul că
au contribuit la culturalizarea
maselor, au constituit în acelaşi
timp o fam iliarizare a interpre­
ţilo r cu spectatorii, precum şi
un preţios schimb de experienţă
cu celelalte echipe ale cămine­
lor culturale. To ate !acestea se
oglindesc p ozitiv în munca for­
m aţiilor despre care vorbirn.
Casa din Sebeş, de pildă, a
preze ntat din octom brie 1956 şi
pînă în prezent cinci spectacole
la sediu şi opt în deplasare cu
piesele : „Oaspetele din faptul
serii“ , „F a ta de departe“ , „S ă
fie linişte“ , „Cerere în căsătorie“
şi „S lu g ă la stăpîni“ . Casa de
cultură din Orăştie a dat 6 spec­
tacole la sediu şi 7 în deplasare
cu piesele: „C hestiuni fam ilia­
re ", „ N o r ă norişoară“ ^şi „ N u n ­
ta ” . In !aceeaşi perioadă de timp
casa de cultură din A lb a -Iu lia a
dat 3 spectacole la sediu şi 3
spectacole în deplasare cu pie­
sele „A lb ă s tre le le “ , „Jo s Tu d o ra-
che, sus Tudorach e“ , şi „S e -m -
prăştie norii".
Pămîntul rodeşte după cum
Experienţa anilor trecuţi a
dovedit că obţinerea unor pro­
ducţii scăzute de porum b se da-
toreşte nerespectării cu stric­
teţe a reg ulilor agrotehnice^ se
folosesc la sem ănat seminţe ne-
corespunzăloare, nu se dă aten­
ţie suficientă pregătirii terenu­
lu i, îngrăşăm intele se folosesc cai.
num ai în mică m ăsură, nu se
respectă peste tot epoca optimă . ziu săm înţa de porum b hibrid,
de însăm înţare, iar la în tre ţi­ colectiviştii au fost nevoiţi să-l
nerea culturilor se practică jm - însămânţeze num ai la sfîrşitul
că metode dăunătoare, ca rări-
ţatul şi m uşuro itul.
E s te dovedit că unul din fac­
torii care contribuie într-o în­
sem nată m ăsură la sporirea pro­
ducţiei de porum b, îl constituie
buna pregătire a terenului în
vederea semănatului. Convinşi
de acest lucru, colectiviştii din
Sebeş s-au îng rijit încă din
toamna anului 1955 de pregăti­
rea terenului ce urm a să se în-
săm înţeze cu porumb în anul şi-au precupeţit nici un efort
trecut.
D u p ă recoltarea cartofilor de sită de buruieni. E i au efectuat
pe terenul planificat să se însă- 4 praşile cu prăşitoarea m ecani­
m înţeze cu porum b, colectiviştii că şi două praşile m anuale —
au făcut cu ajutorul S .M \T :-u !u i fără m uşuroi. P rin aceste p.ra-
din M iercu rea, o arătură adîn- şile, pe Ungă că s-au distrus
că de to am n ă, care a rămas buruienile, s-a m enţinut în sol
negrăpată. F iin d reţinuţi de şi o cantitate de apă mai mare
m ultiplele lucrări agricole, în
toam nă colectiviştii nu au p u­ cetă, datorită faptului că s-a
tut să transporte bălegarul de pregătit din tim p şî în bune
g rajd pentru a -1 îngropa odată condiţiuni terenul, colectiviştii
La încheierea primei etape
a Spartachiadei de iarnă
In rîndurile elevilor din şco­
lile de toate gradele, competiţia
de masă „Spartachiada de iar­
n ă“ s-a bucurat de mare popu­
laritate. U n ii tovarăşi profesori
de eduoaţie fizic ă , sprijiniţi de
conducerile şcolilor, au acordat
atenţia deosebită bunei desfăşu­
rări a com petiţiilor şi au reuşit
să obţină rezultate frum oase.
L a şcoala medie m ixtă din Se­
beş, încheierea primei etape, a
prilejuit, o adevărată sărbătoare
pentru tinerii participanţi la
spartachiadă. Cu ocazia acestor
concursuri, au demonstrat măies­
tria lor, 18 echipe de gim nastică
form ate din băieţi şi fete. B i ­
lanţul spartachiadei pe şcoală
este strălucit, 867 participanţi la
disciplinele : gimnastică, schi, te­
nis ele m asă, sah, patinaj, să­
niuţă;
„C u p a pentru cea mai frum oa­
să participare a fost înm înată
clasei a I X B , pentru fete şi
clasei a X -a A , pentru băieţi.
M erită a fi subliniat aportul ce­
lor doi profesori —¦ Ştefan M o-
In afară de toate lucrurile po­
zitiv e oare se pot spune despre
cele 3 form aţiun i de am atori de
la casele raionale'de cultură din
Sebeş, A lb a şi O ră ş tie , trebuie
să spunem că instructorii au da-
’ toria de a acorda o atenţie mai
mare tuturor interpreţilor dis­
tribuiţi într-o piesă S-a obser­
vat de pildă, în interpretarea
piesei „ N u n ta " de la O ră ş tie o
inegalitate în ceea ce priveşte
nivelul interpreţilor. Această ine­
galitate duce la scăderea v a lo ­
rii artistice a întregului specta­
col, aşa cum de fapt s-a şi în-
tîm plat. Aceeaşi observaţie este
valabilă şi pentru colectivul ca­
sei raionale de cultură din A l-
ba-Iulia.
O lipsă serioasă constatată
la casa raională de cultură din
A lb a -Iu lia este slaba activitate
obştească, depusă de colectivul
de conducere al acestei in s titu ­
ţii ( director to v. M ircea V a i d-a-
segan) care priveşte această
muncă im portantă cu foarte m u l­
tă s u p e rfic ia lita te , deşi asupra
acestui lucru i s-a atras aten­
ţia de nenum ărate ori de către
secţia culturală raională.
Atenţia instructorilor echipe­
lor de teatru trebuie îndreptată
şi înspre alegerea costumaţiei
potrivite pentru rolurile din dis­
tribuirea personagiilor, care a
reieşit destul de clar în. desfăşu­
rarea fazei de concurs. Dacă la
piesele prezentate de casele de
cultură din O ră ştie şi Sebeş ar
fi fost o costum aţie p otrivită
personagiilor, aspectul scenic şi
însăşi conturarea personagiilor
ar fi fost mai bine scoasă în
relief. In general spectacolele
prezentate de aceste form aţiuni
s-au ridicat la un nivel cores­
punzător, fapt pentru care avem
toată g aranţia că artiştii am a­
tori se vo r achita cu cinste de
m ăreaţa sarcină de culturalizare
a maselor,
VICTOR MUREŞAN
CONSTANTIN BEIU
cu arătura adîncă. D e aceea,
în tim pul iernii au transportat
cîte 25-30 tone bălegar de
grajd la ha. bine putrezit. In
p rim ă va ră , de îndată ce s-a p u­
tut intra pe teren, s-'â îm pră ş­
tiat şi apoi s-a făcut o arătură
de 1 0 -1 2 cm. cu plugul tras de
D in cauză că au p rim it tîr-
lunii aprilie. Semănatul l-au fă­
cut în cuiburi aşezate în pătrat
— la distanţa de 70/70 cm. P o ­
rum bul hibrid a răsărit şi cres­
cut uniform . Deşi a fost semă­
nat cu aproape 10 zile mai lîr-
ziu decît cel local, l-a ajuns în
creştere şi chiar l-a depăşit. E s ­
te adevărat însă că lucrările de
întreţinere s-au făcut în m o­
mentele cele m ai optim e şi în
bune condiţiuni. Colectiviştii nu
pentru a menţine cultura lip­
Deşi în anul trecut a fost se­
naru şi Alice Gehl — care aii
contribuit din plin la buna pre­
gătire a elevilor.
° L a Şcoala profesională zoo­
tehnică din Sebeş, numărul
participanţilor la spartachiadă
se ridică la 98. Cea mai popu­
lară disciplină sportivă a fost
gim nastica, unde au participat
43 de sportivi.
° Cu ocazia concursurilor din
cadrul Spartachiadei de iarnă,
au fost descoperite noi elemente
de viito r în sport. L a Şcoala
profesională din A lb a -Iu lia , t î -
nărui elev Cornel Popa din anul
I, participînd pentru prima dată
la un concurs org a n iza t a cîşti-
gat titlul de „C am p ion de schi“
pe şcoală. L a disciplinele spor­
tive prevăzute în regulamentul
de desfăşurare, au participat 599
sportivi. Cu această ocazie s-a
început amenajarea unui teren
de volei şi unul de baschet, în
curtea şcolii. Directorul şcolii,
Constantin Şovăială şi profeso­
rul V ia n u Ato ldovan , au muncit
cu drag pentru obţinerea acestor
frum oase succese în şcoală.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 682
NOTE Unele aspecte ale învăţămîntului Săptămîna
Bani încasaţi şi... lucru de partid din raionul Orăştie cărţii la sate
neîermmat P e n tru a veni în ajutorul ţă'-
Se spune că niciodată nu e Com itetul raional de partid P e n tru înarm area lor cu proble­ gandiştii din aceste com une ca rănim ii m uncitoare din re g iu­
Orăştie acordă o mare atenţie mele principale ce stau în faţa Gheorghe Agîsculesei, Ioan Sa- nea noastră, C .L .D .C .-u l (C e n ­
bine să te bucuri de un lucru învăţăm întului de partid din sa­ organizaţiilor de partid, au fost su, A u re l P în za ru şi a lţii, vin trul de librării şi difuzarea căr­
tele raionului, în scopul în a r­ predate în faţa acestora o serie rar la pregătirea de la cabinei ţii) o rg a n ize a ză în perioada
pînă nu e dus la bun sfîrşit. Pe m ării com uniştilor şi a oam eni­ de lecţii ca : „S tru c tu ra de cla­ şi chiar atunci cînd v in , stau 2 1 -2 7 februarie 1957 „S ă p tă m î­
lor m uncii fără de p artid cu teo­ sa“ şi „Lup tia de cliasă în ţana pasivi, nu-şi notează problemele na C ă rţii la sate“ .
parcurs pot interveni surprize ria m arxist-leninistă. Pentru îm ­ ce se ridică şi plecînd de aici In acest scop recom andăm
bunătăţirea continuă a propa­ noastră“ , „Despre sarcinile ac­ nepregătiţi, e firesc să desfă­ mai jos cîteva titlu ri de cărţi
care nu te scutesc de cele mai gandei de p a rtid , com itetul ra­ tuale ale org an izaţiei de p ar­ şoare o activitate slabă. C o m i­ şi broşuri instructive şi intere-
ional a analizat recent felul cum tid “ şi altele. tetele com unale de partid cît şi san te^ pentru ţ ă r a n i:
mari decepţii şi atunci e mai se desfăşoară în vă ţă m în tu l de birourile o rg a n iza ţiilo r de bază * * * Com unicat asupra şe­
dureros. Aşa au păţit-o şi mine­ partid la sate, cum se ocupă In urma acestor expuneri dinţei plenare a C . C . al
cabinetul de partid de instruirea membrii biroului raional s-au din aceste comune, nu s-au gîn-
rii din Teliuc. Tare s-au mai bu­ propagandiştilor şi felul cum ocupat îndeaproape de felul cum P .M .R . din 27-29 decembrie
influenţează propaganda asupra sînt predate lecţiile la cercuri dit măcar odată pe parcursul a-
curat ei anul trecut cînă colecti­ în tă ririi şi d e zvo ltării sectorului şi cursuri, arătînd propagandiş­ 1956.
socialist din agricultură tilor metode practice de predare nului de în vă ţă m în t să analizeze
vul şantierului din Teliuc al Trus­ .pentru a trezi interesul cursan­ problem a în vă ţă m în tu lu i şi să * * * R e zo lu ţia plenarei C C .
tului 4 construcţii, condus de in­ D in analiza făcută, cît şi din ţilor la învăţătură. al P .M .R . din 27-29 decem­
ginerul Vasile Colteţ, a trecut să constatările făcute pe teren, re­ tragă concluziile necesare.
lucreze la amenajarea terenului iese că în ultim ul tim p s-au în ­ Drept urmare a bunei desfă­ brie 1956.
de fotbal. registrat succese însemnate în şurări a învă ţă m în tu lu i de p a r­ L a aceasta se adaugă şi de­
ceea ce priveşte frecvenţa la tid , cursanţii de la form ele de zinteresul secţiei de propagan­ A S M A R A N D E 1 G H . : O rg a n iza ­
Pentru treaba asta construc­ cercuri şi cursuri cît şi în pro­ învăţăm înt din satul Sibişel, au rea evidenţei la locul de
torii au primit frumoasa sumă blema eficacităţii m aterialului fost prim ii care au făcut cereri dă şi agitaţie a com itetului ra ­
de 114.000 lei. S-a prevăzut în predat. de înscriere în întovărăşirea a- producţie, în gospodăria a-
devizul de lucru executarea unor gricolă, aducînd tot păm întul în ional de partid care a tolerat a-
săpături mecanice, taluzarea şi Num eroase cercuri şi cursuri întovărăşire . P e n tru a form a un gricolă colectivă.
nivelarea terenului, semănarea din comunele Şibot-, Orăştioara fond de bază corespunzător dez­ ceastă stare de lucruri. E r a fo a r­
lui cu iarbă gazon, precum şi de Su s, R om os, B eriu şi altele, voltării întovărăşirii, ţăranii în­ te im po rta nt dacă com itetul ra ­ B U C I C A I . : Po tco vitul
construirea porţilor. Apoi con­ desfăşoară o vie activitate, pro­ tovărăşiţi au hotărît să adune ional se străduia să transm ită B A I A G H . : Im p ortanţa alim en­
structorii s-au apucat vîrtos de pagandiştii se ocupă de m o bili­ vitele la un loc, să le înm ulţea­ taţiei raţionale, în creşterea
lucru. Se părea că bucuria mi­ zarea cursanţilor la form ele de scă şi să contracteze cu statui experienţa pozitivă a formelor
nerilor e pe deplin justificată. învăţăm înt, iar în discuţii folo­ pentru a putea cumpăra îngră­ anim ale lor
Numai că această bucurie avea să sesc exem ple locale pentru o în ­ şăminte chimice, maşini-unelte, de în vă ţă m în t din salul Sibişel,
fie de scurtă durată. ţelegere mai bună a m aterialu­ pentru lucrarea păm întului etc. în toate organizaţiile de bază, B A R B U N . : Gospodăria agrico­
lui predat. In aceste comune, lă colectivă „O lg a Bancic"
Cînd au fost gata aproximativ propagandiştii m e rg cu re g ula ­ N u acelaşi lucru se întîm plă pentru a cunoaşte fiecare cursant
75% din lucrări ,spre suprinde- ritate la pregătirea de la cabi­ însă în alte comune şi sate, un­ ce însem nătate are în vă ţă m în tu l B A R A C 1. : Creşterea m ătcilor.
rea generală, şantierul a abando­ net; au program ul la zi, acor- de din cauza lipsei de preocu­ de partid atunci cînd lecţiile au D U M 1 T R E S C U N . : Ingrăşarea
nat lucrarea. Şi curios, nici astă­ dînd o atenţie deosebită conţi­ pare a birourilor organizaţiilor culturilor de legume
zi n-a mai terminat-o, deşi au nutului ideologic al m aterialu­ de b a ză , în vă ţă m în tu l de partid un conţinut ideologic ridicat,
luat pentru ea frumuşica sumă lui. se desfăşoară necorespunzător, cînd ele sînt legate de viaţa sa­ M A N D R I C E . : C am pania de
de 114.000 lei. şi ca urm are nu lămureşte pro­ p rim ă va ră
blemele ce frăm în tă ţăranii m u n ­ tului şi cînd cele discutate în
Vreţi să cunoaşteţi cum este te- şedinţele de cerc sînt puse în M I H A L C A V . : Ingrăşarea su­
renuil de fotbal „amenajat“ de plimentară a culturilor
şantierul Teliuc al Trustului 4 practică
construcţii-Huneăoara ? Cu gropi Com itetul raional de partid P A V E L E S C U I . : Roadele m un­
din loc în loc, complect denivelat, cii în întovărăşiri
^ fără iarbă şi bineînţeles fără O ră ştie , care a a vu t o serie de
porţi. Este interesant şi faptul că iniţiative bune în pregătirea şi S E S A N A L . : Im p o zitu l agricol
în planul pe 1957 al şantierului desfăşurarea anului de în v ă ţă ­ Aceste cărţi şi broşuri se g ă ­
m înt de p artid , trebuie să trea­ sesc de v in za re la toate lib ră ­
că de îndată la desfăşurarea u- riile şi cooperativele săteşti din
nui control sistematic în toate regiune.
U n lucru bun s-a înregistrat citori. In comunele Vinerea, organizaţiile de partid asupra
în pregătirea propagandiştilor M ă rlin e ş ti, G e o a g iu şi altele, o r­ felului cum merge în vă ţă m în tu l
prin faptul că aceştia au fost g a n iza ţiile de bază şi comitetele şi să ia m ăsurile corespunză­
pregătiţi în mod diferenţiat, se­ de partid comunale nu se ocu­ toare în vederea lichidării lip ­
parat cei din industrie şi tot în pă de buna funcţionare a fo r­ surilor ce m ai există.
felul acesta cei din agricultură. melor de în v ă ţă m în t, iar propa- C. CHIŢIGOI
nu figurează terminarea terenului Grija permanentă pentru viaţa culturală
de fotbal.
Ce are de zis conducerea Trus­
tului 4 construcţii (director ing. a tractoriştilor
( S. Liveanu) în această privinţă ?
De aşa constructori care încep Se ştie că în acest tim p , ac­ ţia în ju ru l uneia sau cel m ult sau convorbiri pe teme cultu­
lucrarea, iau banii şi o term in ă'
de jumătate nu avem nevoie. tivitatea culturală de la S .M .T .- două fo rm aţiu n i, n a tu ra l, cele rale sînt o rg a n iza te prin birou­
GH. TAUTAN uri se poate desfăşura m ai bine m'ai im portante, cele mai p o tri­ rile care se întîm plă să fie li­ SAFttMINA CÂRTII
vite specificului şi posibilităţilor bere. A răpi tractoriştilor locul LA SATE
îl munceşti decît în oricare altă perioadă a existente pentru realizarea lor. unde ei trebuie să-şi trăiască
Ţ in în d . seama de acest lucru, a- viaţa culturală, înseamnă a co­
din Sebeş au reuşit să obţină anului. In zilele de iarnă, tine­ pare în mod cu totul imperios mite o gravă greşeală faţă de
de pe cele 5 ha. însămânţate cu ei şi Com itetul raional de p a r­
porumb hibrid o producţie me­ rii tractorişti se găsesc grupaţi
die de 6 .1 0 0 kg . porum b la h a., în staţiune şi prin urm are po­ necesitatea form ării' unei b rigăzi tid are datoria de a trage cu
în timp ce d e 'p e Testul supra­ sibilităţile lor de a participa la
feţei, însămânţată cu sămânţă de munca culturală sînt m ult mai artistice de agitaţie, care să dea toată tăria la răspundere pe acei
porumb local, care nu a fost în ­ mari decît atunci cînd se află
grăşată cu 25-30 tone bălegar, pe cîmp, pentru executarea ară­ program e artistice în pauzele care n-au ţinu t seama de acest
s-a obţinut numai 3.000 kg. po­ turilor. P rin urm are, în această
rumb la ha. perioadă trebuie dfepusă o acti­ din tim pul producţiei, chiar a- ( lucru.
vitate intensă.
D e acum, colectiviştii sînt Colo, la locul de m uncă, în m ij- 1 F a p t u lc ă tovarăşa D lujanschi
convinşi că păm întul rodeşte L a S .M .T . A lb a -Iu lia nu se
după cum îl munceşti. D e aceea, prea ţine seama de acest lucru locul m gncrtqpjţor,. ,. B ţ q d în d ^ ş i.... a p re v ă zu t .în planul de muncă ...m uncitorii de la I .F .E .T
şi pentru cultura de porum b Tovarăşa M aria Dlujanschi, res­ repertoriul pe sarcinile şi m u n ­ pe care şi l-a întocm it, recenzii V a ta de Jo s v sectorul C iu n g a n i,.
din acest an, au dezm iriştit te­ ponsabila culturală în comitetul ca 's ta ţiu n ii, e lesne de înţeles de cărţi, o rg an izare a de biblio­ din lipsă de preocupare a to ­
renul încă din vară, l-au arat de întreprindere, se străduieşte, ce ajutor preţios poate aduce o teci şi foi volante, e un lucru varăşului inginer V id u , nu li
adine şi au ales întreaga can­ are dorinţă de a face lucruri asemenea form aţiune artistică. bun. In nici un caz însă nu tre­ s-a trim is hrana ce li se cuve­
titate de săm înţă de porum b h i­ frum oase, num ai că cel mai a-
brid, necesară pentru însăm în- desea nu ştie cum să le facă. E limpede că, neavînd colţ buie să se oprească aici. E a are nea pe tim p de 4 zile ( 7 -1 1 fe­
ţarea celor 45 ha. care se vor Lip sită de o,în d ru m are am ănun­ roşu la S .M .T . A lb a -Iu lia repe­ datoria să depună întreg intere­ b ru a rie ). D e asemenea, la data
cultiva cu această plantă. In ţită asupra sarcinilor ce-i re­ tiţiile în vederea o rg a n iză rii de sul p e n tru ,a forma brigada ar­ fixată pentru plata salariilor,
ceea ce priveşte celelalte lucrări v in , ea se fră m în tă oarecum în program e artistice se desfăşoară
ce urm ează să le facă în p ri­ van, desfăşurînd o muncă prea cu greutate. D a r , aici, acest colţ tistică de agitaţie de care v o r­ casierul Făn ică s-a prezentat in
m ăvara şi vara acestui an, co­ puţin legată de problemele im - roşu care lipseşte acum, a exis­
lectiviştii sînt hotăriţi să aplice portante ale producţiei. N e a vîn d tat pînă nu de m u lt şi dacă as­ beam şi chiar o form aţiune mai fata m uncitorilor în stare de
cu şi mai m ultă grijă lucrările un efectiv numeros de tineri, tăzi el nu m ai e xistă , se datoreş- mică de teatru. D e sigu r că m u n­ ebrietate şi dintr-un capriciu a
agrotehnice înaintate, pentru a staţiunea desigur că nu poate te faptului că secţia comercială cind singură nu va putea rea­ re fuzat să dea banii' cuveniţi a-
obţine o recoltă şi m ai bogată. să-şi formeze echipe artistice raională, a transform at încăpe-
pe fiecare gen de activitate cul­ rea în m a g a zin . Această situa-
tu ra lă , cum ar fi teatru, cor, ţie s-a petrecut sub privirile în ­ liza mare lucru. E a trebuie să-şi cestora, plecînd înapoi cu o dre­
dansuri etc. Iată pentru ce ea găduitoare ale comitetului exe­ o rg an ize ze un colectiv, cu care zin ă , după un sfert de ora.
trebuie să-şi concentreze aten­ cutiv al S fa tu lu i popular raio­ apoi să desfăşoare o am plă ac­ Credem că D ire c ţia regională
tivitate în vederea ridicării con­ silvică şi h R . C d m M s td B îM i
tinue a nivelului cultural al trac­
toriştilor. Tovarăşii Aurel Boz- D e v a , au ceva de spus- în legă­
tură- cu aceasta.
dog, directorul staţiunii, Ioan
ARON BUGLEA
nal A ş a stînd lucrurile nu-i' de To de a, o rg a n iza to ru l1 de partid
m irare deci că Biblioteca de la şi Ioan B u c u r, secretarul U .T .M ., corespondent
staţiune este aşezată pe un co­ sînt datori să-i dea tot con­
ridor, iar diferitele conferinţe cursul în această direcţie. .; la clubul „11 Iunie“ din C ă -
lan, biletele care se distribuie*
pentru spectacolele- teatrale se
face pe bază de protecţie. T o ­
gimului nostru care construieşte so­ varăşii I. C u n şi G b . A le x o i, în
Respectul adevărat faţă de lege din
din partea tuturor — legalitatea rea­ pepuwe- cietatea socialistă. loc să asigure întiietatea" fru n ­
lă — este una din trăsăturile funda­
Organizaţiile noastre de partid au taşilor în producţie, distribuie-
bilete persoanelor pe care le
mentale ale democraţiei reale. Acest sarcina de a combate îh rîndurile a- cunosc personal.
paratului de stat manifestările de bi­
lucru nu poate fi realizat decît în condiţie de seamă în M ărirea rocratism şi indolenţă faţă de sarci­ E s te de dorit ca asemenea
ţările socialismului, unde legea ex­ nile încredinţate, să educe pe lucră­ chestiuni să nu se mai întîm ple .
torii aparatului de stat' în spiritul res­
pectării stricte a legalităţii populare IOAN NICOARA
primă voinţa şi interesele poporului sfatului iiostry
muncitor şi c.a atare este respectată muncitor fruntaş în producţie
de întregul popor muncitor.
In statul nostru democrat-popular, inviolabilitatea persoanei şi a domici­ şi atenţiei permanente pentru cerinţe­ ...în depozitul nr. 1 al I .C .S M l,
stat al oamenilor muncii, întărirea le­ în lupta lor revoluţionară şi garan­ liului, egalitatea în drepturi a tuturor le oamenilor muncii. de la Peştiş stau neadăpostite
cetăţenilor în R.P.R. fără deosebire cîteva vagoane cu cărăm idă.
galităţii constituie o condiţie pentru tează realizarea lor. de naţionalitate sau rasă, egalitatea La 1 iunie 1956, s-a pus în vigoa­
în drepturi a femeii cu bărbatul, şi-au re noua modificare a Codului de pro­ A p a a pătruns deja în primele
întărirea puterii populare, pentru întă­ Legile pe care le elaborează statul dobîndit garanţii materiale eficace în cedură penală, care constituie una din 3 rîn d u ri, făcînd cărămida- să-
constituţie şi legile care le reglemen­ cele mai importante schimbări în le­ redevină pămînt. Conducerea
rirea statului. De aceea, una dinfrp nostru democrat-popular, apără şi întă­ tează. gislaţia populară a ţării noastre; In I .C .S .H „ respectiv sectorul Peş-
procesul activităţii legislative, în ne­ tiş; va trebui să dea dovadă de
sarcinile noastre importante este de resc sectorul socialist din economie şi Importanţa apărării şi întăririi lega­ întrerupta dezvoltare, pe baza princi­ mai m u lt sim t gospodăresc şi
lităţii populare, reiese cu deosebită tă­ piilor socialiste ale dreptului şi în con­ să ia m ăsurile de cuviin ţă.
a lupta continuu pentru întărirea le­ proprietatea socialistă de stat şi ob­ rie din lucrările celui de-al II-lea
Congres al Partidului Muncitoresc Ro- cordanţă cu noile stări sicial-econo- Ml HAI MOLDOVAN
galităţii populare. ştească, déschizînd un larg cîmp de mîn, care au dezbătut pe larg pro­
blemele fundamentale ale dezvoltării
Succesul luptei noastre pentru în­ acţiune legilor economice noi, proprii statului nostru pe calea socialismu­
lui. Documentele istorice elaborate la
tărirea legalităţii populare poate fi a- socialismului. In acest domeniu, lega­ congres pune într-o lumină puternică
sigurat numai dacă ea are un carac­ litatea noastră populară, care are- ca faptul că respectarea legalităţii popu­
lare este o condiţie necesară pentru
ter organizat. In acest scop, puterea sarcină .principală apărarea proprietă­ îndeplinirea cu succes de către sta­ mice şi politice din ţara noastră, noua corespondent'
lul democrat-popular a funcţiilor şi
populară pune la dispoziţia organelor ţii socialiste, îşi îndreaptă ascuţişul sarcinilor sale principale. Raportul de reglementare a procedurii privind ur­
activitate al C.C. al P.M.R. a con­
de stat toate mijloacele necesare pen­ împotriva tuturor celor care prin fap­ stituit o minunată trecere în revistă mărirea penală; reprezintă un mo­ ..deşi parcurg itinerarul spre
a tuturor succeselor hotărîtoare pentru
tru descoperirea încălcărilor- legii, ea tele lor lovesc în această proprietate, construirea bazei economice a socia­ ment' cînd să înlătură rămăşiţele ve­ D o ş ta t, caravanele cinem atogra­
lismului, menite a întări încrederea
pune de asemenea la dispoziţia oame­ Legalitatea populară se caracteri­ oamenilor muncii în politica partidului chilor reguli de cercetare, realizîndu-
şi în forţele lor proprii, pentru ob­ se şi mai mult principiile profund de­
nilor muncii mijloacele pentru a sezi- zează prin faptul că ea garantează ţinerea în viitor a unor noi şi mari mocratice ale dreptului socialist cu fice nu se opresc niciodată în co­
succese. Intre obţinerea şi apărarea privire la urmărirea penală. muna B o z, fiindcă B b zu ln u este
sa la timp organele statului despre inviolabilitatea drepturilor şi interese­ legalităţii populare există o strînso trecut în itinerar. O a re direcţia
şî indisolubilă legătură. Principiul le­ regională cinematografîbă nu
orice fapte care încalcă legea. lor legale ale cetăţenilor. Oamenii
Partidul şi guvernul nostru, acor- ' muncii din ţara noastră se bucură e- Legile juridice elaborate de puterea se poate lipsi de asemenea fo r­
dînd o deosebită însemnătate rolului fectiv de drepturile garantate prin noastră populară oglindesc acţiunea- m alităţi şi să ofere oam enilor
pe care legalitatea- populară îl înde­ Constituţia R.P.R., cum sînt dreptul legilor economice obiective şi contri­ m uncii prilejul de a v izio n a un
plineşte în consolidarea regimului de- Ia muncă, dreptul la odihnă, dreptul bue activ la întărirea1 şi dezvoltarea film ?
mocrat-popular, cer cu hotărîre orga­ Ia asigurarea materială Ia bătrîneţe, îri proprietăţii socialiste, a orînduirii so­ VASILF. ORSU
nelor şi organizaţiilor de stat,, organi­ caz de boală sau incapacitate de
zaţiilor obşteşti, funcţionarilor şi tu­ muncă, dreptul la învăţătură etc. A- ciale şi politice, la construcţia socie­ corespondent
turor cetăţenilor ţării, respectarea cu cestc drepturi se realizează în fapt
stricteţe a legilor statului, " întărirea prin mijloacele materiale puse la dis­ tăţii socialiste. Ele exprimă esenţa în-
prin toate mijloacele a disciplinei de poziţia oamenilor muncii conform le­
stat. gilor elaborate de statul nostru demo­ ţeleptei politici a partidului şi guver­ Informaţie
nului şi constituie unul din importan­
tele mijloace de înfăptuire a acestei Trustul de- construcţii capitale:1 şi
politici. montaje angajează: I inginer con­
Spre deosebire de legalitatea bur­ crat-popular, conform hotărîriior parti­ Respectînd legile puterii populare strucţii specializat în betoane-- armate,
gheză, făţarnică şi formală, care as­ dului şi guvernului. Stricta respecta­ contribuim la întărirea continuă a o- 1 maistru în betoane armate, 1 ingi­
cunde tocmai lipsa de drepturi şi li re a acestor dispoziţiuni asigură po­ rînduirii de stat democrat-populare şi ner constructor specializat în drumuri
herţăţi a majorităţii exp’oatate şi ca­ sibilitatea exercitării cît mai depline galităţii populare a fost şi rămîne ş apărarea consecventă şi fermă a drep­ şi 1 maistru specializat în poduri de
re legalizează rînduielile utile şi con­ a drepturilor şi libertăţilor garantate in viitor unul din cele- mai importau turilor şi intereselor legale ale cetă­ beton armat.
venabile capitaliştilor şi moşierilor, le cetăţenilor ; orice încălcare a lor atră- te principii în activitatea tuturor or
galilatea noastră populară1 exprimă gînd răspunderea disciplinară, penală garielor şi organizaţiilor de stat; func ţenilor, care lucrează cu dragoste ne­ Solicitanţii- se vor prezenta personal,
voinţa milioanelor de oameni ai mun­ şl materială a celor vinovaţi. . ţionarilor şi tuturor cetăţenilor patriei
noastre. Nca.plicarea şi nerespectarea mărginită pentru construcţia socialistă cu acte de studii şi de vechime îri
. Libertatea cuvintului, a presei, a în­
în patria noastră scumpă, Republica muncă' de şatltîer; la' Trustul de con­
Populară Romînă. strucţii; capitale şi montaje, grupul rie-
cii de Ia oraşe şi sate, consfinţeşte trunirilor, a mitingurilor, dreptul de legilor slatuliii nostru democrat-popu­ COMAN SUCIU. şanticre nr. 1, Deva- str. Avram Inncu
măreţele drepturi şi libertăţi cucerite proprietate personală şi de moştenire, lar, abaterea de la. lege, dăunează. re- procuror şef nr .2,