Page 67 - 1957-02

Nr. 682 «mm
Sa lîitîmpinătii ziua
internaţională a femeii
N e mai desparte puţin timp
de tradiţionala z i de 8 M artie
Ziu a ' internaţională a femeii.
A s tă zi, această sărbătoare se-
desfăşoară în condiţiile .creşterii
şi în tă ririi forţelor păcii. P re tu ­
tindeni mase tot -mai lă tg i de
oameni ai muncii iau parte ac­
tivă lai luptă pentru slăbirea-
continuă a încordării internaţio­
nale, pentru înlăturarea prim ej­
diei unui nou război.
In ţ-aba ' noastră, femeile în-
tîm pină ziua de 8 M artie, lup­
tând p e n tru 'în fă p tu ire a istorice­ muncească pentru crearea ' de
lor hotărîri ale Congresului al
Iî-le a ai p artid ulu i şi pentru
realizarea sarcinilor izvorîte din
rezoluţia plenarei C .C . al P .M .R .
din decembrie 1956.
Datorită, grijii partidului pen­
tru educarea politică şi creşte­
rea contiîiuă a nivelului cultu­
ral, din rîndul femeilor care
participă astăzi în mod activ la
conducerea Statului şi în alte
domenii de activitate, s-au rid i­
cat adm irabile activiste sociale
şi de stat.
N u m ai pi regiunea noastră a-
vem L093 femei deputate, din­
tre care 196 sînt alese în com i­
tetele executive, iâr 136 deţin
funcţii de vicepreşedinţi ai sfa­
turilor populare. Pentru întîm -
plnarea zilei de 8 M a rtie cu noi
realizări, comisiile de femei din
regiunea noastră, îndrum ate de
către comitetele de partid şi co­
mitetele executive ale sfaturilor
populare, au întocm it planuri de
muncă concrete pe baza cărora
antrenează femeile în diferite
acţiuni sociale, culturale, econo­
mice şi gospodăreşti.
In Comuna B aia de Criş ra ­
O zi obişnuită de februarie. In
dimineaţa aceea, Viorica Szdke
de la secţia hidrotehnică-I.C.S.FI.,
venise la atelier înaintea mul­
tora. După ce şi-a luat materia­
lul necesar pentru lucrarea ce-o
avea de făcut, a pornit gînditoa-
re spre locul de muncă. La ce
se gîndea, nimeni nu putea să
ştie. Numai că ea, nu-şi poate
ascunde gîndurile. Cînd prietena
ei de muncă Gheorghiţa Drago-
mir a întrebat-o în glum ă: „Pe
ce meleaguri îţi aleargă gîndu­
rile”, Viorica a început să-i po­
vestească :
— Mă gîndesc că peste puţin
timp împlinesc nouă ani de cînd
am învăţat să sudez. Şi să nu
păţesc vreo ruşine tocmai acum.
M O D A, Ce vom purta în zilele
1. Roch'ie tinerească de stofă, cu
talie lungită. Garnitura de nasturi
de altă culoare.
2. Rochiţă de stofă. Cutele pornesc
din clapele prinse de nasturi.
ionul B ra d se va org an iza un
schimb de experienţă legat de
experienţa între cele 9 cercuri
de .citit şi. echipa artistică. T o t
în raionul Brad s-a organizat
şi un curs de croi care a durat
3 luni, unde multe femei şi-au
însuşit cunoştinţele necesare.
O altă formă a activităţii feme­
ilor în această perioadă este
şi m unca politică pe care o
desfăşoară ele la sate pentru
transformarea socialistă a agri­
culturii. Astfel, Comitetul exe­
cutiv al oraşului B rad, îndrum ă
comisiile de femei săteşti să
întovărăşiri agricole şi zooteh­
nice. O muncă rodnică se des­
făşoară în această direcţie în
satele Ţ ă ră ţe l şi Po e n iţa . In
cinstea zilei de 8 M artie comi­
siile de femei se ocupă şi de
îngrijirea unităţilor pentru co­
pii, a celor sanitare, precum şi
a căm inelor de b ătrîn i. P e n tru
aceasta s-au activizat comite­
tele de sprijin din raioanele O -
răştie, A lb a , Sebeş, B ra d şi P e ­
troşani. Pentru sprijinirea fe­
meilor m am e în creşterea şi e-
ducârea copiilor comisia de fe­
mei a raionului O răştie, şi-a
propus să deschidă un curs pe­
dagogic pe tema „ D e vorbă cu
m am ele“ . Asem enea cursuri se
vor o rg a n iza şi în raionul B rad
şi oraşul D e v a .
Z iu a de 8 M a rtie trebuie să
constituie o puternică manifes­
tare a voinţei de pace şi de in ­
tensificare a luptei pentru apă­
rarea păcii.
CORNELIA SINTIMBREANU
responsabila Comisiei regionale
de femei
Ştii şi tu că pe luna ianudtie,
în cinstea alegerilor, din ecâ'tţd-
misit material în valoare de 300
lei. Acum am făgăduit să îtiiîM-
pin ziua noastră a femilOr, „8
Martie”, realizînd economii mai
mari ca în ianuarie...-
—¦Nu te mai gîndi la asta
Viorica! Parcă nu te ştim noi
ce poţi?
Această destăinuire a gînduri-
lor, o uşura totdeauna pe Vio­
rica. Acum însă, o făcu să se gîn-
dească mai mult, cum să mun­
cească ca să nu înşele încrede­
rea tovarăşilor. Dar asta numai
pînă a ajuns la aparat. Cînd s-a
apucat să-l pregătească, îndoie­
lilor le-a luat locul încrederea,
încredere ce o are fiecare atunci
3. Jachetă lungă la care clapele
buzunarelor sînt plasate pe linia şli-
ţului încheiat în nasturi.
4. Jachetă din diftină sau stofă,
cu buzunarele marcate printr-o bo--
-j.V 'W
, /x*. ^ r --«w»— W » >--i*¦«_!»•»<•(V i
RUSA LIN MUKEŞAN
(Jzem tll
Cînd îşi cînt privirea, mersul,
Caldul zîmbet de pe faţă,
Cînt în tine universul,
Creatorul de viaţă.
Sînt în fine contopite
Cînt de mamă ce adastă
Cîntecul pentru iubită,
CîntecUl pentru nevastă
Dar în Ochi, umbrit de geană,
Văd şi-alt cîntec ce seînfeie:
Cîntercul de cetăţeană
Şi-al mîndrlel de fem ele!
<J)& autâ/mi
Am intrat pe inînă artei fete:
Bât-o S-o bată de şofer!
l-a rămas un pumn de soare-n pieţe
Şî-n priviri un colţ curat de cer...
învăţătoarea satului
N-ani găsii-o acasă şi-am por­
nit cu un vecin de-al ei prin sat
s-o căutăm.
— Spunea că merge să mai
vorbească cu părinţii elevilor —
mă informă însoţitorul. Cred c-o
găsim repede...
După ce-am străbătut aproa­
pe jumătate de sat, la o poartă
am întîlnit trei femei care stăteau
de vorbă.
— Aceea micuţă e învăţă­
toarea...
Ne-am apropiat. Dar învăţă­
toarea nu vorbea de elevi. Vor­
bea despre ceva broşuri, ziare...
cînd este stâpîn pe meserie. Şi
în Măi puţin de S minute, Viori­
ca Szdke pregăti aparatul şi ur-
cînd cu iuţeală scara metalică,
se apucă să sudeze cele două
bare. Steluţele flăcării vii, ctire
rolâu în jiirul sudorifei, îi lumi­
nau difi plin faţă. După un timp,
ViOtica Szdke a observat că fla­
cără becului îşi schimbase deo­
dată culoarea: devenise mal pa­
lidă.
— S-a întîmplat ceva — o
fulgeră un gînd.
Şi cînd privi în jos, pe faţă îi
trecu o umbră de îngrijorare:
aparatul de sudat era cuprins de
flăcări. Cu riscul că se loveş­
te, se lăsă să alunece pe scară.
Cu iuţeală, hotăritâ să facă orice
numai să salveze aparatul, Vio­
rica Szoke răsturnă aparatul şi-l
rostogoli de cîteva ori. Făcîndu-
se- goluri de aer, flăcările s-au
stins. Mulţumită, fără sâ-i pese
de fuUturile de la genunchi şi
coate provocate de căzătură, su­
doriţă, după ce ă pus apăratul
din noU în funcţiune, s-a Urcat
în vîrfut scării, confinuînd lucrul
cu acelaşi elăn.
In ziua aceea, ea a economi­
sit jumătate de kg. carbid şi cî-
ţiva electrozi. NU-i prea1 mult,
dar faptele" petrecute atunci şi
în alte zile, care Vo'fb'es'c de pri­
ceperea şi hotarîrea cu care mun­
ceşte sucloriţa Viorica Szdke sînt
o mărturie că ea îşi va ţine fâ-
găduiala şi va confirma încrede­
rea pe care i-o arată tovarăşii
de muncă.
C. CRACIUNESCU
de primăvară
gată garnitură de tighele.
5. Rochiţă de stofă în dungi cu
un frumos joc de linii.
6;- Tighelele marchează originala
linie a acestui costum dirt două piese.
’ DRUMUL SOCIALISMULUI
______________ ¦ r .••••¦
LJrc zîmbind, şl ochii ei mă fură...
Să mă tem? Doar n-o să merg pe jos!
Ştiu că şoferiţa nu se-ndură
Să răstoarne un băiat frumos...
cZ naătăi& aiw a
Te"-nţeleg, e ora rară şl rotundă
Cînd te prind sfioase treizeci de
priviri,
Cîrid întîia dată la catedra scuhdă
lţl priveşti şcolarii cu făpturi subţiri.
Pe smolita tablă linii se alungă,
Printre ele samëni slovele de nea,
Te-nţeleg, e poate ora cea măi lungă,
Poate cea mal scurtă din viaţa ta.
Ţîncii sorb îrtfîia clipă de încrederi
Ce lé-o dai cu-nfifa slovă ce-o explici
Ochii Verzi spre tine se abiircă-iederi
Este oVa-n care te-ridră'gesc cei mici.
Da, Intîia dată calci pe pragul mUricli,
Şi-n această oră încă nici rtu ştii
Că atunci cînd viaţa ţi-o-nconjoară
ţîncii
Ce matură totuşi trebuie să fii 1
— Atunci, nană Nicula, ve­
niţi amîndouă. Să vedeţi c-o să
vă placă. E prima seară a cer­
cului nostru de citit.
De acolo am plecat împreună.
Din vorbă în vorbă am aflat ca
în seara aceea, în satul Gotha-
tea, avea să ia fiinţă primîil cerc
de citit din sat, al 7-lea din co­
muna Gurasada. Tinăra învăţă­
toare Măria Tamaş, o brunetă
micuţă, de vreo 23 de ani, vor­
bea cu atîta înflăcărare, incit
râmîneai convins că acest cerc
— pe care voia să-l creeze —
vă funcţiona şi va da rezultate,
? jin a procurat 4 coşuri de rufe,
In aceeaşi seară, la şcoală,
s-au strîns multe sătence. învă­
ţătoarea le-a citit mai întîi un
basm, apoi le-a vorbii despre
Ziua internaţională a femeii. A-
tunci au hotărît să întîmpine
acest eveniment cu realizări în
pregătirea pentru însâmîhţări.
Au vdrbit în seara aceea des­
pre multe lucruri. Fiecare vroia
să spună cîte ceva. Cînd au înce­
put să plece, se făcuse tîrziu.
Fiecare din participante doreau
să se mai întîlnească. Şi învă­
ţătoarea a amintit în ce seri se
va ţine cercul de citit.
Aceasta a fost prima adunare a
cercului de citit din Gothdtea.
Credreă cefculiii este o frîntii-
ră din munca învăţătoarei Maria
Tamaş, o realizare a ei în cinstea
zilei de 8 Martie.
Pe linie profesională, învăţă­
toarea din sat se străduieşte să
predea pe înţelesul elevilor, să-t
înveţe cit mai bine.
Tîrtâra Maria Tamaş este una
din miile de învăţătoare Crescute
şi educate de regimul nostru
democrat-popular.
FLORtCA BARBU
C e putem
1 — Stipă albă de găină1. Punem la
fiert în apă cu sare toate bucăţile de
carne de pasăre în afară de ficat şi
piept! Scoatem spuma ce se formează
la fierbere, apoi acoperim şi lăsăm să
fiarbă în continuare lă un foc foarte
tnic. Cînd carnea este pe jutiiătate
fiartă, adăugăm zarzavatul de supă
(morcov, pătrunjel, păstîrnac, ţelină,
ceapă1). Dacă intenţionăm să servim
carnea rasol sau
să facem ciulama, fidea subţire,
fierberii carnea cu
zarzavatul pînă e
gata. Dacă din car­
ne vrem să facem
friptură, sau alte fe­
luri de mîncare gă­
tită, scoatem carnea
din supă înainte
de a adăuga zar­
zavatul.
Supa o servim cu
găluşti de' griş, sau cu pătrăţele de griş
rumenit.
2 — Chifteluţe de piept de pasăre.
Dăm prin maşina de tocat, carnea piep­
tului împreună cu 2-3 felii de pîine
albă rriuiată şi stoarsă şi o ceapă mică
crudă. Amestecăm tocătura cu un ou,
sare, piper, pînă se leagă bine. Luăm
cu lingura din tocătură porţii potri­
vite pe care le tăvălim prin pesmet
Pag.' 3
Femei la munca
Muncă rodnică
C om isia de sp rijin de pe lin ­
gă spitalul unificat Petroşani,
care num ără 24 de fem ei, des­
făşoară o activitate rodnică. E -
chipele de control form ate din
t cîte două tovarăşe, se ocţiţ>ă de
curăţenia bolnavilor, dau curs
p lîhg e rilo r b o lna vilo r şi perso­
nalului, luînd legătură cu con­
ducerea spitalului. D e la data
de 1 ianuarie 1956 pînă la 1
februarie 1957, pentru spitalul
tir. 1, spitalul de copii şi că­
m in u l de z i , din cei 1507 metri VS,. . . C.u aceeaşi pricep:e_r‘e sa şl bărbaţii, în atelierul electric al Comblnatu- /<
p în ză s-iau confecţionat 125 că-
m ăşuţe, 33 pijam ale, 1323 scu­ <liii siderurgic din Hunedoara, lucrează şi femeile bobinatoare. ^
tece, 127 cearceafuri, 7 bonete,
32 rochiţe, 32 cămăşi de noapte / In clişeu : comunista Fani Anatoniadl, lucrînd împreună c e utemista \
şi 8 basm ale.
¦Elena Trif, la bobmărea unui motor electric. Ele îsl depăşesc cu regulari-«
D e cusut şi croit răspunde
to v . E le n a P o p a , în vîrstă de taie sarcinile de plan.
peste 69 de a n i, care munceşte
cu m ult drag. E a este ajutată
de întreg comitetul.
/ In laboratorul ceti-
C o m ite tul de sp rijin de pe lin ­ ţ trai al Combinatului
gă spital, ia d istrib u it la a zilu l \ siderurgic din Hune-
| doara lucrează multe
de bătrâni 883 colăcei şi p ră ji­ < femei, inginere şi teh-
turi, 6 kg. bomboane, 70 pache­
te ţig ă ri, chibrituri etc. niciene chimiste. De
{11 felul cum execută ana-
D a to rită comisiei de sprijin,
cu âjutorul echipelor de con­ lizele metalelor, depin-
trol obştesc, spălatul rufelor L de de multe ori calita-
bolnavilor s-a îm bunătăţit, s-a <. tea acestora.
urgentat construirea unui cup­
tor pentru cazanul spălătoriei, Iată, in clişeul ala-
s-au confecţionat 2 albii m ari de ' turat, pe utemistele Va-
spălat şi 4 g rătare de lemn la < lentina Iştoc, ingineră
spălătorie
şi Viorica Foriş, leh-
T o t comisia de sprijin a dat niciană chimistă, în
o reuniune tovărăşească, la ca­ timp ce tratează fierul
re s-au încasat 2.882 lei. C u a- L din minereu de fier.
ceşti bani s-au cum părat o m a ­
şină de spălat rufe, 5 perii de
seînduri, 6 metri de pînză albă,
două fiare de călcat, 9 scaune
pentru W .C ., I reşou etc.
D e asemenea, comisia de spri­
32 ghivece de flo ri, 45 farfurii
de tinichea şi 42 afişe pentru
păstrarea curăţeniei.
L a aceste realizări au contri­
buit membrele comisiei de spri­
jin Lucia Gasel, responsabila
comisiei, Elena Popa, Cornelia
Kando, M aria Kurko, Ileana
Csiki, M atilda Dobre, Valeria
Tecău, C ornelia Le p ă d a tu şi al­
tele.
MARIA IORDACHE-DUM1TRESCU
corespondentă
Infrecerea brigăzilor
de femei
In hala de turnătorie a u zi­
nei „V ic to ria “ din C ă la n , lu ­
crează un mare număr d ejte-
mei. M îinile lor harnice toarnă
îfi fiecare zi tot mai m ulte pie­
se de bună calitate D e curînd,
între b rig ă zile de femei ta pornit
o întrecere pentru a înlîm pina
ziua de 8 M a rtie ou noi reali­
zări în muncă.
D u p ă primele 15 zile de în ­
trecere din luna februarie, b ri­
gada de femei de la secţia de
m ontaj a o bţinut o depăşire a’
sarcinilor de plan de 10. la suta.
In secţia em ailaj, echipa de fe- i
mei şi-a depăşit planul de pro­
ducţie cu circa 30 la sută. Cele
măi bune rezultate le-ău obţi­
nut muncitoarele Iul rana R o ­
m an, Iulian-a B aum an , M aria
S te g , A n a Schw erih şi altele.
I. CRAŞGÂ
corespondent
-o găină?
sau făină, ori le punem de-a dreptul
în tigaia cu grăsime încinsă. Le pră­
jim pe ambele părţi şi le servim cu
pireu de cartofi. De as'emnea se pot
servi în sos de roşii, în tocană de In fabrica de încălţăminte „Ardeleana" din Alba lulla, majoritatea, lu-
cartofi sau în sos de smîntînă. «urătorilor sînt din rîndul femeilor.
3 — Plachie de pasăre. Carnea fiar­ ; Una dintre zecile de fruntaşe ale acestei fabrici este şi Maria Bîldea <
tă din supă o amestecăm cu ceapa ’din secţia finisaj. Ea îşi depăşete zilnic norma cu 25-30%’, dînd îrt acelaşi |
pe care am prăjit-o separat cu mult ’timp lucru de calitate.
untdelemn. Se adaugă verdeaţă. Se
pune pentru cîteva IV V A /
minute la cuptor • Din rîndul femeilor care s-au dis­ • Iri învăţămînt un număr de 0 fe­
lăsîndu-se să scadă. tins în diferite domenii de activitate, mei îndeplinesc funcţii de organe de
Se serveşte rece. 1.093 femei din regiunea noastră au control iar 10 sînt directoare de şcoli
fost a'ese ca deputate în sfaturile popu­ medii
Pentru ca meniul lare comunale, orăşeneşti, raionale şi
să fie complect vă regional. • In regiunea ndâstră există astăzi
dăm şi o reţetă de 128 de femei medici, care deservesc di­
turtă dulce: Se • In întreprinderile din regiunea ferite spitale şi circumscripţii sani­
freacă 2 ouă cu ju­ noastră, în munca direct productivă, tare. Dintre acestea, 98 lucrează în
mătate linguriţă de lucrează peste 14.4CO femei. mediul urban, iar 30 în mediul rurhl.
bicarbonat şi 75 gr. zahăr. Se adaugă
un păhărel mic de vin, 100 gr. miere,
500 gr. făină şi un vîrf de cuţit de
scorţişoară pisată. Se amestecă bine,
apoi se lasă compoziţia o’ jumătate de
oră la cald. Se urige o formă lungă cu
unt, se presară cu făină, se toarnă
compoziţia. Deasupra se pun jumătăţi
de sîmburi de nucă şi se coace în cup­
tor, la foc potrivit. Se răstoarnă şi se
taie felii după ce s-a răcit puţin.
® Numărul femeilor care au primit • In momentul de faţă în regiune
titlul de fruntaşe îri întrecerea socia­ funcţionează 40 case de naştere, 12
listă, depăşeşte cifra de 1.500. creşe pentru copii pînă la 3. ani, o
casă a copilului la Alba lulia cu o
• Peste 7.000 de ţărănci munci­ capacitate de 100 locuri şi 9 mater­
toare din regiune au intrat în gos­ nităţi.
podării colective şi întovărăşiri.