Page 68 - 1957-02
P. 68
Ja. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 682
SW55W*BMS»r'*»Ä 2
R. P. POLONĂ
Dectarafîa^ guvernului R. P. Chineze Statele Unite încurajează Israelul
să sfideze hotărîrile O. N , U.
îq sprijinul propunerii guvernului sovietic
W A S H IN G T O N , (Agerpres). pentru Israel în dauna interese
cu privire la menţinerea păcii şi securităţii lor Eg ip tu lu i.
— D upă cum reiese din relată
în Oriental Apropiat şi Mijlociu rile presei americane, anumite In cercurile ziaristice din
cercuri din S .U .A . încurajează W ashington se su blinia ză că
P E K I N (Agerpres). — China refuze să-şi retragă trupele co Unite agravează din nou situa Israelul ca în ciuda h o tărîrilo r tratativele lui Dulles urmăresc Palatul de cultură şi ştiinţă de la Varşovia.
N o u ă tra n s m ite : la 17 feb rua tropitoare de pe teritoriul egip ţia în această regiune, ţinînd A d u n ă rii Generale a O .N .U . să de asemenea să amîne adopta
rie guvernul Republicii Po p u tean ocupat de ele. La această seama de aspiraţiile şi intere continue să ocupe teritoriul e- rea de către O .N .U . a rezoluţiei In legătură cu relaţiile dintre
lare Chineze a dat publicităţii o situaţie contribuie şi faptul că sele popoarelor din O rie n tu l A - giptean contribuind în felul a- cu privire la aplicarea de sanc
declaraţie în sprijinul propunerii Statele Unite au prezentat fă propiat şi M ijlo ciu , precum şi cesta în mod conştient la a g ra ţiuni îm potriva Israelului, (asu ?. 0. Francez şi celelalte partide
guvernului sovietic cu privire la ţiş planul lor al aşa-numitei de necesitatea urgentă şi im varea situaţiei în Orientul M ij pra cărui fa p t, după cum a a-
menţinerea păcii şi securităţii „doctrine Eisenhow er“ prin care portanţa m enţinerii păcii şi se lociu. nunţat presa americană, insistă comuniste si muncitoreşti
în O rie n tu l A p ro p ia t şi M ijlo c iu . încearcă să profite de înfrînge- o sene de delegaţii, îndeosebi J
Urm ează textul declaraţiei gu rea A n g lie i şi Fran ţe i în ră zb o curităţii în această regiune, gu In această ordine de idei în delegaţiile ţă rilo r Asiei şi A f r i *
vernului R . P . C h in e ze : iul agresiv îm potriva Egiptulu i vernul Republicii Populare Chi> cercurile ziaristice din W ashing cii) adică de a împiedica A d u
pentru a în lă tu ra A n g lia şi neze consideră că propunerea ton se sem nalează intensa acti narea G enerală să ia m ăsuri e- Cuvîntarea rostită de Maurice Thorez la Plenara C.C. al P.C.F.
La 11 februarie 1957 guver Fran ţa din poziţiile lor coloniale guvernu lui sovietic din 11 fe vitate a secretarului de stat al nergice îm potriva agresorului.
nul sovietic a propus guverne în O rie n tu l Ap ro p ia t şi M ijlo bruarie 1957 este oportună şi S .U .A ., Dulles, care în ultimul P A R IS (Agerpres). hotărîre îm potriva tuturor ten
lor Statelor U n ite , An g lie i şi ciu şi pentru a im pune din nou justă. Realizarea propunerii so tim p a dus tra tative cu am ba In legătură cu aceasta în cer
Franţei să facă o declaraţie în popoarelor acestor regiuni robia. vietice ar permite înlăturarea a- sadorul Israelului în S U . A . curile ziaristice se arată că in Ziarul „L'H u m a n ité “ a publi dinţelor de revizuire a m arxism -
problem a păcii şi securităţii în In prezent Statele Unite recurg devăraţilor factori care amenin E b a n . O seamă de organe de terminabilul joc americano-isra- cat la 18 februarie textul cuvîn-
O rie ntu l A p ro p ia t şi M ijlo ciu şi Ia m aşinaţiuni pentru a destră ţă pacea şi care subm inează se presă căutînd să inducă în eroa elian de-a „studierea punctelor tării rostite de Maurice Thorez leninism ului. E l a chemat la v i
a neamestecului în treburile in curitatea din Orientul Apropiat re opinia publică mondială ara de vedere“ încurajează Israelul ta Plenara C .C . al Partidului
terne ale ţărilor din această re m a unitatea statelor arabe şi şi M ijlo c iu , şi ar garanta prin tă că în urm a „c o n fru n tă rii să nu îndeplinească rezoluţia A - Com unist Francez în cadrul dez gilenţă faţă de încercările de a
giune. Guvernul sovietic a ela pentru a sprijini subversiunea in aceasta independenţa şi securi punctelor de vedere“ în timpul dunării Generale a O .N .U . baterilor pe marginea raportu
borat de asemenea şase princi interiorul unor state arabe. In fe tatea ţărilor din această regi acestor tra ta tive , D u lle s . ar fi lui lui R a ym o n d G u y o t, cu p ri atenua lupta de clasă şi rolul ei
pii fundam entale, după care sta lul acesta o nouă prim ejdie a- une. Fără îndoială, realizarea stăruit asupra retragerii trupe D in relatările presei reiese de vire la „Relaţiile dintre Partidul
tele — participante la declara m eninţă suveranitatea şi intere propunerilor sovietice ar contri lor israeliene de pe teritoriul E - asemenea că din îng ădu inţa a- Com unist Fra n c e z şi partidele h otărîtor în evenimentele oare se
ţie — trebuie să se conducă în sele ţă rilor O rien tu lu i Ap rop ia t bui de asemenea la avîntul eco giptului. D upă cum reiese însă mericanilor Israelul formulează com uniste şi muncitoreşti din a l
politica lor faţă de O rie n tu l A - şi M ijlo c iu , pacea şi securitatea nomic continuu al ţărilor O rien din relatările presei, în tim pul a- cereri impertinente D up ă cum te ţă r i" . desfăşoară pe scară naţională şi
propiat şi M ijlo c iu . G uvern ul acestei regiuni. In aceste condi tului A p ro p ia t şi M ijlo ciu pe cestor tratative Dulles a pus relatează ziarul „N e w -Y o rk T i
Republicii Populare Chineze ţii toate ţările şi popoarele iubi accentul nu pe îndeplinirea re mes“ într-o recentă notă adre La început Th o re z a subliniat internaţională, faţă de încercările
sprijină pe deplin această im toare de pace trebuie să ceară baza construcţiei paşnice şi d ez zoluţiei Adunării Generale a sată S .U .A . Israelul a cerut ca
portantă propunere a guvernului Israelului retragerea necondiţio voltării independente. In conse O .N .U . care cere retragerea tr u E g ip tu lu i să nu i se permită re că actuala etapă a relaţiilor d in d e a pune la îndoială bazele
sovietic. nată a trupelor cotropitoare de cinţă, nu există nici o cauză pelor israeliene de pe teritoriul venirea în regiunea G a za , adică tre Partidul Com unist Francez
pe teritoriul E g ip tu lu i şi să ia pentru care guvernele Statelor E g ip tu lu i ci pe unele „g a ra n ţii“ a cerut de fapt să se răpească şi partidele frăţeşti este etapa principiale ale învăţăturii noas
Situaţia din Orientul Apropiat măsuri eficiente pentru a preîn- U n ite , A n g lie i şi Fran ţe i ar pu Eg ip tu lu i această regiune. m a rilo r transform ări relevate de
şi M ijlo ciu s-a a g ra va t din nou tîm pina orice agresiune şi ames tea să respingă această propu Congresul al XX-lea al P .C .U .S . tre încercate şi necesitatea un i
în ultim ul tim p. In ciuda faptu tec, îndreptate îm potriva ţărilor nere raţională a guvernului so In această perioadă, a spus el,
lui că agresiunea arm ată a A n O rien tu lu i A p ro p ia t şi M ijlociu. vietic. G u ve rn u l şi poporul chi se ridică num eroase problem e la tăţii rîndurilor partidului.
gliei, Fran ţe i şi Israelului îm po nez, îm preună cu toate ţările oare comuniştii din toate ţările
triva Egiptului a încetat, Israe Ţ in în d seama de faptul că în şi popoarele iubitoare de pace trebuie să răspundă cu cunaj. A - Există oameni, a spus în con
lul, sprijin it şi stim ulat de p u O rientu l Ap rop ia t şi M ijlociu e- din lum e, vo r depune şi pe v ii ceasta este o perioadă de luptă
terile occidentale, încălcînd re xistă de tim p îndelungat unele tor eforturi în vederea menţine ideologică d îrză . L a problemele tinuare Th orez, oare au făcut
zoluţiile adoptate de Ad un area probleme litigioase nerezolvate rii păcii şi securităţii în O rie n care s-au ridicat partidul nostru
şi că în ultim ul timp Statele tul A p ro p ia t şi M ijlociu. Tratativele franco-tunisiene a dat răspuns în spiritul C o n nnare za rv ă în ju ru l îndreptării
Generală a O .N .U ., continuă să gresului al X X -le a , luînd atitu
dine atît îm potriva dogm atism u greşelilor comise 'în U n iu n e a S o
lui cît şi îm potriva renunţării la
au dus num ai Ja rezolvarea unor tezele cu caracter principial. vietică, în perioada cultului per
probleme de importanţă secundară
T h o re z a a răta t că în aotivi- sonalităţii, dar oare în realitate
tatea sa Partid u l C om unist F r a n
cez s-a călăuzit întotdeauna de n-au căutat nici decum să con
necesitatea de a lupta cu in tra n
sigenţă îm potriva formalismului tribuie la îndreptarea lo r, ci pur
şi rutin ei, aplicînd noi m ă suri,
P A R IS (Agerpres). — La T u situaţia funcţionarilor francezi oarei să corespundă situaţiei şi sim plu au urm ărit să obţină
nis s-au încheiat tratativele din Tunisia, protocolul acordu schimbate. In această ordine de
franco-tunisiene. L a tratative au lui cu privire ia problemele ju r i idei, el. a am intit lupta pentru revizuirea m arxism -leninism ului.
participat din partea Franţei, dice. P ă rţile n-au reuşit să re unitatea de acţiune a oam enilor
M aurice Fau re, secretar de stat glementeze principala problemă m uncii şi pentru frontul popu Toţi renegaţii calomniau par
pentru Afacerile Exte rn e , iar litigioasă cu privire la staţiona la r, folosirea unor form e noi în
din partea Tunisiei — Habib relaţiile cu partidele comuniste tidul n o s tru , a firm în d că el ar
B urghiba, şeful guvernului. rea trupelor franceze pe terito şi m unciioreşw din alte ţă ri. E l
S. U. A. au finanţat acţiunile a spus că în tr-u n v iito r apropiat fi „subordonat U n iu n ii S o vie ti
subversive din Indonezia D up ă cum reiese din com uni riul Tunisiei. D u p ă cum se ştie, reprezentanţii Partidului Com u
Anglia violează catul final, publicat după înche nist Fra n c e z se vo r în tîln i cu ce". D e fiecare dată le-am cerut
ierea tratativelor, au fost rezol guvernul tunisian insistă asupra com uniştii iugoslavi şi b ulg ari.
din nou suveranitatea vate num ai problemele de o im să spună prin ce anum e politica
portanţă secundară şi a n u m e : retragerii trupelor franceze din T h o re z a subliniat că interna
Yemenului ţionalismul proletar nu contra partidului nostru nu corespunde
Tunisia, cu excepţia regiunilor vine cîtuşi de puţin intereselor
LONDRA ’(Agerpres) —* B ize rta şi E e rriv ille . naţionale. Comitetul nostru Cen intereselor clasei m uncitoare din
TASS transmite: La 15 fe
bruarie însărcinatul cu afa D J A K A R T A (Agerpres). — Aska, conducătorul unei „asocia tra l, a spus el, s-a pronunţat cu Fra n ţa şi ale în tre g ulu i popor al
ceri al Yemenului la Londra China nouă transm ite: Ziarul ţii“ de terorişti.
a protestat pe Ungă guvernul „B e rita Indonesia“ relatează că ţării noastre. D a r , fireşte, ei
englez Unporiva zborurilor e- există toate dovezile potrivit că ?
fectuate de avioanele militare rora „am basada străină“ , despre D J A K A R T A (Agerpres) Chi n-au putut nici odată să ne dea
engleze deasupra oraşelor ye- na Nouă transm ite: Federaţia
menite. oare un raport al com andam en centrală a sindicatelor din Indo un răspuns. ••
tului garnizoanei Djakarta afir nezia a avertizat guvernul 0 -
Iti declaraţia cu privire la mă că a finanţat acţiunile sub landei că dacă va continua să _L_a _M_os_co_va Se editează Intr-adevăr, Partidul Com u
această chestiune, dată publi versive din In d o n e zia , nu este insiste pentru menţinerea I m
cităţii de legaţia Yemenului alta decît ambasada Statelor U - nului de vest sub dom inaţia sa, nist F ra n c e z declară sus şi tare
la Londra se spune că în ulti nite. De asemenea, ziarele din în toate întreprinderile olandeze
mele zile aviaţia engleză, in- capitala Indoneziei dezvăluie că din ţară va fi declarată greva că este solidar cu glorioasa R e
tensifieîndu-şi activitatea, vio „această ambasadă străină“ a generală. Federaţia centrală a
lează spaţiul aerian al Yeme remis ţnilioane de rupii uneia din sindicatelor din Indonezia a a- stenogramele procesului de la Nürnberg voluţie din O c to m b rie , cu Ţara
nului. In declaraţie se citează căpeteniile „arm atei Islam ului“ , dresat Organizaţiei Naţiunilor
cazurile de încălcare a spaţiu care desfăşoară acţiuni teroriste. U n ite un mesaj în oare cere ca Sovietelor. D e ce ar contraveni
lui aerian yemenit. La 12 fe- ) O .N .U . să obţină modificarea
bruarie două avioane engle-ţ ., Berita Indonesia“ subliniază poziţiei Olandei în problema Iria- M O S C O V A (Agerpres). — rişti care visau la dom inaţia această solidaritate intereselor
ze cu reacţie au zburat la mi-i că o „personalitate im portantă“ nului de vest şi să reglementeze T A S S transm ite: A u început în
că înălţime deasupra oraşe- > menţionată în raportul comanda acest litigiu pe cale paşnică po scrierile pentru labonamentele la m o nd ială. - „.o,,,.- clasei m uncitoare din ţara noas
lor de coastă Midi, Lohaja) mentului garnizoanei din D ja trivit Cartei. Problema Irianului colecţia efe stenogram e ale şe
Salif, Hodejda şi Mokha. Un ( karta, oare de asemenea a p ri de vest va fi discutată de A d u dinţelor procesului de la N ü r n Prim ul volum care va apare tră, care năzuieşte spre revolu
alt avion a zburat deasupra < m it fonduri din partea aceleiaşi narea Generală O .N .U . în cursul berg îm potriva marilor criminali
oraşului Salif în aceeaşi z i) „am basade străine“ ; este J . B . săptămînii viitoare. de război germani. Această lu anul aceştia va cuprinde decla ţia socialistă ca singurul m ijloc
crare va apare în editura pentru
literatură juridică din Moscova. raţii cu p rivire la răspunderea de a curma exploatarea om ului
Cele şapte volum e ale acestei e-
diţii vor cuprinde toate docu ce revine hitleriştilor pentru ofj« de către om şi asuprirea în toate
mentele principale legate de
pregătirea şi desfăşurarea proce mele comise, m ateriale cu p ri dom eniile ? D e ce ar contraveni
sului de la N ü rn b e rg . P rin tre a-
ceste documente se a flă declara vire la pregătirea procesului m a aceasta intereselor naţionale ale
ţiile a c u zaţilo r şi depoziţiile m ar Franţei ?
torilor, date privind activitatea rilor crim inali de ră zb o i, expune
apărării, documente şi planuri în
facsimil ale contropitorilor hitle- rile introductive ale acuzatorilor V o m căuta cu toţi, a declarat
principali din partea U .R .S .S ., în încheiere T h o re z, să luptăm
Statelor Unite ale Am ericii, M a- mai bine pentru pîine, pentru
rei B rita n ii, Fra n ţe i şi alte do drepturile sindioale şi libertăţile
cumente. democratice, pentru independen
ţa naţională şi pace, pentru so
cialism.
In Algeria continuă Populaţia neagră boicotează
represiunile militare
» V » ¦ « î > O - - O ' -C» ’V o -o '*>•-=S><*> <$t>- « - o , i ţ > <©.o P A R IS (Agerpres). — Potri transporturile orăşeneşti în Uniunea
vit relatărilor presei, în Algeria
Din ţara constructorilor 1 Progresul tehnic continuă operaţiunile militare sud-africană
Potrivit datelor comandamentu
comunismului I în minele de cărbuni lui fra n c e z, în zilele de 15 şi 16 L O N D R A (A g e rp re s ). D e şase Autorităţile din Uniunea sud-
februarie operaţiunile trupelor africană recurg la represalii pen
Congresul al X X -le a al P a rti na poate încărca 120 tone căr rii cu scut, care permite depla de susţinere de tip nou cu a ju franceze din Algeria s-au sol săptămîni populaţia de culoare tru a zădărnici boicotul. După
dului Com unist al U n iu n ii S o bune sau steril. sarea susţinerii sub acţiunea torul cărora extracţia cărbune dat cu uciderea a peste 1 0 0 de din m arile onaşe din Uniunea cum anunţă agenţia Reu ter, la
vietice a recom andat să se a- propriei ei greutăţi şi a greu lui se va putea efectua cu com algerieni. In cursul ultim elor 24 sud-africană — Johannesburg, 15 februarie la Jo h a n n e s b u rg , au
corde o mare atenţie introduce In prezent m inerii de la m i tăţii form aţiilor geologice aşe bina sau hidrom onitorul. de ore au avut loc ciocniri se Pre to ria şi P o rt-E lis a b e th — fost arestaţi 2 .0 0 0 de negri pen
rii tehnicii noi în industria căr nele din V o rk u ta , unde se folo zate deasupra ei, colectivul fi rioase în departamentul C o n boicotează transportul orăşenesc tru participare la boicot.
bunelui. Inginerii şi inovatorii sesc asemenea m aşini, încarcă lialei a elaborat un com plex de In noile mine vor fi introduse stantine. în semn de protest îm potriva
din această ram ură industrială un vagon et cu o capacitate de utilaje pentru extracţia cărbune curînd noi agregate cu un înalt m ajorării taxelor de călătorie în D e la începutul boicotării
au păşit cu însufleţire la înde o tonă în 30 — 35 secunde. lui după o metodă mai perfecţio nivel de m ecanizare şi autom ati Nimic nu va putea autobuse, îm potriva politicii de
plinirea acestei sarcini. N o i m a nată. zare pentru extracţia cărbunelui discrim inare rasială dusă de a u transportului orăşenesc, la Jo h a
şini şi metode înaintate de M inerii din Vo rku ta folosesc din puţuri de m ină verticale cu determina India să torităţile din Uniunea sud-afri- nnesburg şi Pre to ria au fost a-
muncă au început să apară tot această m aşină nu num ai la în N o u l com plex de utilaje se d iam etrul de 6,5 metri şi adîn- renunţe la neutralitate oană. restaţi 7.500 de negri.
mai des în minele carbonifere, cărcarea cărbunelui ci şi la să prezintă sub form ă de planşee cime pînă la 800 m etri. Acest a-
uşurînd munca m inerilor şi parea galeriilor de pregătire. In de acoperiş cu suporţi hidraulici gregat uriaş uimeşte prin di - a declarat premierul Nehru - M AGAZIN
contribuind la sporirea extrac primele zile de folosire a m a- de distanţare. mensiunile s a le : înălţim ea lui
ţiei de cărbune şi la reducerea şinei la aceste lucrări s-a con este egală cu a unei case cu DELHl (Agerpres) — China JOI 21 FEBRUARIE 1957
preţului lui de cost. statat că m inerii pot efectua în- Această susţinere se com pu patru etaje, iar greutatea atin Nouă transmite : Luînd cuvîn-
tr-un schimb cîteva cicluri cu ne din cîteva secţii cu o lun gi ge 150 tone. N oul agregat, fa tul în cadrul campaniei electo SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
In b azin ul carbonifer de pe un num ăr redus de m uncitori. me totală de a proxim ativ 50 bricat de uzina constructoare rale, primul ministru al Indiei
Peciora apar necontenit noi Folosirea m aşinii la aceste lu m etrii de-a lungul stratului de de m aşini din U r a l, se prezintă Nehru a rostit un discurs în o- DEVA: S-a întîmplat pe stradă (film de hoţi (film francez) ; BRAD : Bule-
m aşini de mare capacitate. La crări a sporit de 2,3 ori produc cărbune. ca un cilindru de metal prevă raşul Patna. Primul ministru b u lgar); Micul lustragiu (film indian) vardul principal (film sovietic) ; ORĂŞ-
combinatul din Vorkuta au in tivitatea muncii membrilor bri zu t cu discuri speciale. Acestea s-a referit la campania de ca m atineu; HUNEDOARA : Volniţa (film T IE : Ganga (film indian) ; BARU
trat în funcţiune cîteva noi m a g ă zilo r de îna in tă ri şi viteza C u ajutorul suporţilor de dis rotindu-se dizlocă roca pe care lomnii, lansată împotriva Indiei sovietic) i GĂLAN: Sarea pămîntului MARE: Fata mexicană (film sovietic)
şini de tip „0 -5 “ pentru încăr de înaintare a galeriilor. tanţare susţinerea se reglează nişte cupe încărcătoare o apucă şi a politicii sale externe de că (film american) j HAŢEG : Dosarul ALBA-IULIA: Rio escondido (film
carea cărbunelui în vagonete şi după grosim ea stratului şi se şi o ridică la suprafaţă. In tr-o tre anumite cercuri din străină 306 (film sovietic) ; Casa mult visată m exican); S E B E Ş : O aventură în
pe transportor în timpul săpării Şi minerii din Kuzbas des menţine în cursul extracţiei lună această m aşină sapă 180 tate. Nehru a spus că nici un fel (film englez) matineu - PETROŞANI; marea Caraibclor (film germ an); SI-1
galeriilor de pregătire. ^ Aceste coperă mari rezerve de sporire cărbunelui între rocile laterale. metri liniari de puţ de mină de ameninţări sau critici în pre Mexicanul (film so v ietic); Vagabondul AÎERIA; Dreptul de a te naşte (film
m aşini pot fi folosite la încărca a extracţiei com bustibilului. Extracţia cărbunelui sub aceas ceea ce depăşeşte de aproape 6 sa străină sau din anumite cer scria II-a (film indian) matineu; cubanez) ; TEIUŞ : Ciocîrlia şi Ilie îri
rea cărbunelui în autocamioane tă susţinere se efectuează prin ori ritm ul realizat prin vechile curi din străinătate nu vor reu ZLATNA : Accidentul ((film maghiar) j luna de miere (film romînesc) ; LO-
şi în vagoane — platform ă de Particularitatea acestui bazin puşcare iar transportul se f a metode. şi să determine India să renun ILIA: Afacerea Prolar (film romînesc); N EA : Prietene de noapte (film fran
cale ferată. ce cu ajutorul screpcrelor de-a ţe la politica ei de neutralitate. APOLDU DE SUS ; Aii baba şi cei 40
constă în aceea că aici peste lungul abatajului. Intr-un Nivelul ridicat de mecanizare In continuare Nehru a spus că cez).
Noua maşină pentru încărca 50 la sută din rezervele indus schimb, sub această susţinere, reprezentanţii diplomatici ai In
rea cărbunelui este simplă din triale de cărbune se află în lucrează trei mineri tăetori care şi autom atizare a noului agre SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
punct de vedere al construcţiei straturile cu cădere m are. P în ă execută un ciclu complet în 24 gat reduce la m inim um nu m ă diei. în special cei din Regatul
şi foarte uşor de d irija t. U n sub- în prezent susţinerea spaţiului de ore extrăgînd aproxim ativ rul personalului de e xp loatare; Unit şi din S.U.A., au primit Programul I. 6,25 Muzică uşoară; romîncască! 17,15 Curs de limba rusă)
exploatat se făcea cu lem n. A - 250 tone de cărbune. In com pa m aşina este dirijată de un sin instrucţiuni să explice guver 6,45 „Atenţie la start, copii“ ; 7,10 De 17,35 Muzică uşoară ;; 18,15 Seară' li
ansamblu im portant al maşinii ceastă metodă necesita o mare raţie cu vechea metodă de ex gur om. nelor pe lingă care sînt acredi la o melodie la a lta ; 7,35 Concert de terară: Din folclorul popoarelor; 18,55
este transportorul cu bandă care cantitate de m aterial lemnos şi tracţie a cărbunelui din stratu taţi, că India se va menţine la dimineaţă ; 9,00 Pagini alese din opere ; Sfatul m edicului: Caria dentară ; 19,45
este astfel construit îneît m aşi un m are num ăr de m uncitori, rile cu cădere m are, noul sistem Folosirea noului agregat re politica ei' externă şi se va stră 9,30 Emisiunea „De la strămoşi pen- Răspundem ascultătorilor : , , Despre pro-
na să se poată întoarce cu 30 nu asigura securitatea deplină de susţinere măreşte de două duce cu 25 — 30 la sută costul dui concomitent să întreţină ce tru nepoţi“ : „1907“ ) 11,45 „Radio-Pri- lecţia tinerilor în Legislaţia muncii“ ;
grade pe orizontală, deservind a lucrărilor, nu permitea meca ori capacitatea abatajului, redu săpării puţurilor de m ină. In a- le mai bune relaţii de prietenie
astfel un front larg de încărca nizarea operaţiunilor de curăţi ce de aproape trei ori consumul oest fel, în a pro xim ativ 4— 5 cu toate ţările. Nutrim senti chinedel“ j 12,00 Muzică populară din 19,35 Emisiunea „Noapte bună, copii“ :
re a cărbunilor. Şenilele largi re. Recent în minele acestui ba de material lemnos, micşorează mente de prietenie atît faţă de
pe care este aşezată maşina îi zin a fost încercată şi pusă în de două ori pierderile de cărbu luni de exploatare maşina a- S.U.A., cît şi faţă de U.R.S.S diferite regiuni ale ţă rii; 12,30Un ' „Fabule de Esop“ ; 23,15 — 24,00 Sim-
permite să circule printr-un te aplicare o nouă tehnică de ex ne şi perm ite m ecanizarea inte m ortizează toate cheltuielile im a subliniat premierul Indiei, dar
tracţie a cărbunelui din stra plicate de fabricarea ei. sîntem cît se poate de hotărîţi sfat bun nu strică; 14,00 Muzică din fonia a V-a în mi minor de Ccaikovs-
ren moale, să poată fi uşor m a turile cu cădere mare, elaborată grală a extracţiei.
de filiala din K u zb a s , !a o rg a n i Noua tehnică minieră creată de a nu ne alătura niciunui bloc operetele lui Offenbach; 14,45 Concert hi, execută orchestra Filarmonică din
In scurt timp în minele din de proiectanţii şi constructorii
de m aşini sovietici ajută pe m i militar. de estradă ; 17,30 Emisiunea „Colegi de Leningrad, dirijor Evghcni Mravinski.
Kuzbas -vor apare noi modele neri să accelereze ritm u l de ex
tracţie a cărbunelui. şcoală“ ; 22,30 Din muzica popoare- Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
lor. ProgramulII. — 14,03 „Prietenii 22,00; 23,52 (programul I) ;14,00;
ne vrată . In decurs de o oră de zaţiei „G h ip ro u g le m a ş “ . cîntecului“ : „Notaţi cu cinci cel mai ! i
‘ 16,00: 18,00: 20,00; 21,00 şi 23,00
funcţionare neîntreruptă maşi Folosind principiul exploată
frumos cîtec“ ; 14,33 Muzică populară • (programul II)
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr.9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236JM din 6 noiembrie «-> Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.
)