Page 69 - 1957-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, (JNIŢI-VAl Ziua internaţională de luptă

Fruntaş in muncă

Comunistul Ilie Vasiu, împotriva colonialismului

montator la atelierele C.F.R. .'v'V'VV 9

Simeria, este fruntaş în mun­

că şi prin exemplul său per­ Astăzi, 21 februarie, întreaga lume va decît să accentueze înrobirea e- <)

sonal mobilizează şi pe cei­ progresistă sărbătoreşte Ziua inter­ conomică a ţărilor respective. k

lalţi muncitori la îndeplinirea naţională de luptă împotriva colonia­ „Doctrina Elsenhower-Dulles“ este >

sarcinilor de producţie. lismului, ziua de luptă a popoarelor o nouă manevră a imperialiştilor a- >

In clişeu: mon- dependente şi asuprite pentru a-şi cu­ mericani care urmăresc să-şi conso- <

tatorul Ilie 'Vasiu, ceri dreptul la o viaţă liberă şi in­ lideze situaţia în Orientul Mijlociu \

ajustînd un cuzi- dependentă. şl Apropiat. Cercurile conducătoare ]

net de osie cu aju­ Sărbătorirea acestei zile a rămas americane caută să justifice aceste <
în tradiţia popoarelor ca o amintire manevre prin dorinţa de a salva ţă-<
Anul IX . Nr. 683 Joi, 21 februarie 1957 4 pagini 20 bani m torul tmui polizor a zilei de 21 februarie 1946. La a- rile arabe de „pericolul sovietic“ şl )
de mină. ceastă dată, la Cairo, capitala Egip­ de a consolida „independenţa“ lor. ¦
tului şi la Bombay în India, un nu­ Orice cm lucid îşi dă seama că n u ,
IERI IN REGIUNEA NO ASTRA măr însemnat de muncitori şi stu­ a existat şi nu va exista niciodată)
denţi au demonstrat împotriva impe­ un pericol sovietic pentru popoarele1
ia prim ele ore 20 februarie. O zi ca multe al­ Parcurs de probă rialismului, cerînd dreptul la liber­ Orientului Apropiat şi Mijlociu.«
tate şi înlăturarea exploatării colo­ U.RS.S. este acea mare putere care)
E or.a 12. In prep anat ia din tele, in care viaţa îşi deapănă In dimineaţa zilei de ieri, în niale. Colonialiştii însă au reprimat s-a pronunţat totdeauna pentru]
Lu peni, a intrat încă un trans­ firul ei. Peste tot clocot de mun­ în mod sîngeros aceste încercări de dreptul popoarelor Ia libertate şi
port de cărbune. Este cărbunele că şi viaţă. S-ar părea că nimic jurul Iocomofivei 40.077 aparţi-
extras de m inerii din Lu p e n i şi nu este nou. nînd depoului Ploeşti, un grup cucerire a independenţei naţionale. progres.
U ricani. Cu acest transport, can- de muncitori de la Atelierele
’ titatea de cărbune intrată în pre- Şi toluşi... C.F.R. Simeria, cercelau cu a- Cei 11 ani care au trecut din Adevăratul scop al cercurilor inipe- ]
'paraţie se ridică la cifra de 800 Şi totuşi şi în această zi s-au tenţie fiecare piesă în parte. 1946 şi pînă acum, vin să confirme rialiste americane urmărit prin „doc- <
tone. Astfel, muncitorii prepara- i petrecut lucruri deosebite. Iată Locomotiva Ieşise din reparaţie
doar citeva din noianul de fap- Ia termenul planificat şi deci în faţa întregii lumi că popoarele trina Eisenhower-Dulles“ nu este a l- ;
ţiei au putut pregăti din cărbu- ie petrecute într-o singură zi. trebuia să i se facă parcursul de
coloniale n-au renunţat la lupta lor tul decît acapararea de către aceştia)
l mele ve n it, pînă la aceeaşi oră, Avion sanitar probă.
In scurt timp, echipa de re­ pentru libertate, colonialismul slă- a resurselor de materii prime cît şi)
619 tone.
vizie, s-a convins de calitatea bindu-şi tot mai mult poziţiile. acela de a înăbuşi mişcarea de eli- <

berare a acestor ţări care se fa c e ,
Destrămarea colonialismului este

tot mai simţită. „Doctrina Eisenhower-
clar dovedită prin lupta încununată Duiles" care este o oglindă vie a po-'
de succes a Egiptului şi Indiei. A-
liticii coloniale a S.U.A. este viu cri-<
ceste ţări care au reuşit să-şi cu­ ticală de întreaga opinie publică mon­
Repetiţie generală Teleţonul din biroul secţiei sa­ reparaţiei şi deci a pornit la cerească independenţa merg pe ca­

nitare a Sfatului popular regio­ drum. Pe locomotivă s-au urcat dială şi în special de popoarele O-
In seara zilei de ieri în- nal, zbîrnîi scurt, alarmant. mecanicul Vasile Varga, lăcătu­ lea dezvoltării economiei naţionale
tir-una din sălile clubului „ A - — Alo /.. Aici şeful secţiei. şul Nicolae Ispas şi montatorul cu propriile lor forţe, fiind un viu rientului Apropiat şi Mijlociu.
lexandru S a b ia “ din H u n e ­ Cum?... Caz grav?... Bine! Să exemplu şi pentru celelalte popoare Popoarele coloniale care luptă pen­
Pătruţ Ilinca. După întoarcerea
lor din parcursul de probă, ei La o fabrică de nasturi asuprite. tru eliberarea de sub exploatarea co-)
vor da calificativul cuvenit
doara s-a adunat un grup de ţie trimis la aerodrom muncitorilor de Ia Atelierele de C ît de frum oşi sînt nasturii de rie colectivul şi-a realizat sarci­ lonială găsesc un sprijin preţios şi de<
locomotive C.F.R. care au contri­ sidef ori pieptenii de corn ! D a r nile de plan pe ambele decade,
peste 30 tovarăşi. U n ii din ei Anunţat de Spitalul unificat In urma celui de-al doilea război nădejde în ţările lagărului păcii, de-<

aveau instrum ente, alţii nu a- din Deva despre un bolnav, care mondial şi a victoriei U.R.S.S. asu­ mocraţiei şi socialismului, în frunte)

veau nim ic. E r a u m em brii trebuia transportat la Timişoara, buit la repararea locomotivei cu şi cîtă muncă trebuie pînă din în proporţie de 10 7 la sută la pra fascismului, lupta popoarelor co­ cu U.R.S.S. şi R. P. Chineză. Dorinţa)

ansam blului de estradă al si- şeful secţiei sănătate a luat le- seria 40.077. scoicile apelor şi coarnele vite ­ nasturi şi 120 la sută la piepteni. loniale pentru libertate a luat un nou sinceră a acestor ţări de a ajuta po­
derurgiştilor de pe lî-ngă Co- gătura cu aerodromul. In cîteva lor se scot asemenea lucru ri. E In întrecere, s-au remaroăt în
mitetul de întreprindere al minute avionul sanitar a fost Ajutor fam ilial muncă m igăloasă şi fără prea mod deosebit to v. Ioan Carpineţ, şi puternic avînt. In afară de Egipt poarele slab dezvoltate să-şi făureas-)

şi India, o serie de alte state au că o bază econpmică proprie, este o )

C .S . Hu nedoara. T o ţi au venit pregătit de zbor, aşteptînd bol- m ult spor. D e aceea, munca co­ reuşit să se scuture de jugul colo­ lovitură dată colonialismului mondial <
piegătiţi pentru a începe re- navul. Iar peste puţin timp, pe Ieri în raionul Sebeş, s-iau plă- < lectivului fabricii de nasturi şi
petiţia generală a spectaco- deasupra Devei, zburînd lin, a- tit încă 2.500 lei, celor oare be­ piepteni din cadrul întreprinde­ Le n u ţa G r îzle r , E le n a H u h şi nial. Printre acestea putem enumera care în esenţă nu înseamnă altceva, <
Fiiofteia Cojooaru. U n ajutor
Bidmania, Indonezia, Sudanul, Viet­ decît aservirea şi exploatarea . unei ]

1ului de estradă „V o ie bună . vionul se îndrepta spre Timi- neficiază de ajutorul fam ilial de) rii „ 1 M a i“ d in b e v a , m erită să preţios s-a prim it din partea m a i­ namul de nord, Laos, Cambodgia ţări de către alta, mai puternică.

Repetiţia s-a desfăşurat cu şoara. stiat. C u aceasta, suma ; fie apreciată în mod deosebit. In ştrilor V ic to r M tile r şi G lig o r etc. Aceste popoare au reuşit să în­ In ultimul timp lupta popoarelor,

succes. Deci artiştii am atori Cazul de ieri, este al cincilea pentru trim estrul I V al a n u lu i! primele 18 zile ale lunii februa­ H o rv a th . lăture exploatarea colonială numai coloniale pentru libertate a devenit)

se pot prezenta bine pregătiţi din acest an. In anul 1956, peş­ 1956, pe întreg raionul se ridică j printr-o luptă hotărîtă. Astfel, po­ şi mai puternică. Este suficient să)

in faţa spectatorilor, la prim a ^e ^ de oameni ai muncii din la 67.960 lei, ia r pe regiune l a ' Constituirea comisiei pentru organizarea porul indonezian timp de peste 300 amintim ciocnirile sîngeroase care au<
274.545 lei. In trimestrele I,
lor reprezentaţie ce via avea ,eSluţiea noastră, care aveau II şi I I I ale anului 1956, în în ­ de ani a aşteptat să i se acorde in­ loc în Algeria sau Cipru, unde popu-^

festivalului tineretului în oraşul Deva dependenţa şi nu a reuşit acest lu­ lafia luptă cu hotărîre pentru a-şi cu-'

loc in seara zilei de 21 febra- S? au fost treaga regiune s-au plătit aju­ cru decît cu arma în mină. ceri un drept al său legitim, dreptul <

agerite clinici din ţara, Puterile coloniale văzîndu-şi slă­ la autodeterminare. Teroarea între­
transportaţi cu avionul sanitar. toare fam iliale de stat în sumă In ziua de 19 februarie 1957, în aotivitatea cultunal-artistică.
ane- bite poziţiile coloniale într-o serie prinsă de autorităţile franceze în ]
de 1.341.937 lei.
In gospodăria colectivă în sala C om itetului orăşenesc de D in comisia pentru organiza­
Premii unice de stat partid din D e v a , a a vu t loc şe­ rea festivalului orăşenesc al ti­ de ţări, încearcă din răsputeri să-şi Algeria, cît şi de cele britanice în<
Colectiviştii din P rio a z au în - m enajări la răsadniţe şi au în ­ dinţa de constituire a comisiei neretului fac parte to va ră ş ii:
menţină dominaţia asupra popoarelor Cipru nu va reuşi să înfrîngă dorinţa <

ceput şi ieri lucrul ca în fiecare ceput să însăm înţeze. O echipă M am elor oare au născut al pentru organizarea festivalului Ioan Niculescu, secretar al C o­ care nu s-au eliberat încă. Ele nu de libertate a acestor popoare. Sfîr-)
zi. Inca de dim ineaţă, fiecare s-a de femei a trecut la sortarea oar- zecelea copil li se acordă prin orăşenesc al tineretului. mitetului orăşenesc P .M .R . D e va ,
Gheorghe Crişian, Petru Nichi- se dau în lături de a folosi chiar şitul sistemului colonial se apropie ]>
s t r j z + i ^ “^ 3 Festivalul orăşenesc, organi­
zat în întîmpinarea Festivalului ta, Tnaian Prrva , Anton Roşea, mijloace de teroare sîngeroase împo­ cu paşi vertiginos!. Încercările dispe-v
unice de stat în valoare de 1.000 m ondial al tineretului ce v a avea Dionisie Pintecan, Gavrilă Po-
b m rtiw J°nc:L d7 i n,e,sţa: tofi;w ~ ^ lei. In raionul Sebeş, A n a M arcu triva acelor popoare al căror glas rate ale colonialiştilor de a-şi lungi <!
• 1- U, P „ coPecj .' tim p ce pe poarta gospodăriei,
pentru libertate se face tot mai auzit. existenţa vor suferi un eşec !nevi- >
> işti au curaţiat păşunea. Ec h i- căruţele încărcate transportau
In afară de aceste mijloace făţişe (abil, colonialismul devenind un ob-
>pa de la gradina de legum e şi ultim ele cantităţi de gunoi de şi M a ria Schiau sînt primele d ini loc în anul acesta la M oscova, pandron, M ih a i M a ria şi a lţii.
zarza va tu ri a făcut ultimele a- grajd la cîmp va contribui la stimularea acti­ de reprimare a mişcării de eliberare stacol în calea dezvoltării omenirii. C
regiune care anul acesta au be-i vită ţii cultural-artistice şi spor­ Pe drumul mecanizării
tive a tineretului',“ ta creşterea in ­ colonială, colonialiştii recurg la mij­ Poporul nostru muncitor, care ani ?
neficiat de asemenea prem ii. Ierni,! fluenţei organizaţiilor U .T .M . în L a staţia C .F .R . Sim eria-Triaj,
rîndurile tineretului şi la stim u­ în oadrul cabinetului tehnic, a loace ascunse cum ar fi aşa-zisul de-a rîndul a suferit urmările exp!oa- >
Un tren trece prin Simeria ele au p rim it fiecare cîte 1.0 0 0 ^ larea frun taşilo r în producţie şi fost preconizată de inginerul
„ajutor“ acordat ţărilor mai slab des- tării imperialiste, în această zi de (
lei. D e altfel în cursul anului\
voltate. Cu asemenea „gogoriţe“ însă, luptă împotriva colonialismului, tri- ^
1956, pe regiune s-au plătit!
Impiegatul de mişcare dădu popoarele nu mai pot fi înşelate. A- mite un călduros salut tuturor po- >
„cale liberă“ . U n nou tren a cova, expresie vie a prieteniei 47.000 lei ca premii unice. (
plecat din Sim eria spre H u n e ­ rom îno-sovietice. ccst „ajutor" pe care S.U.A. sînt dis­ poarelor asuprite din colonii şi teri- ^
doara, remorcînd zeci de v a ­
goane încărcate cu fel de fel N u m a i în cele 18 zile ale lunii Ilie Ionel curăţirea schimbătoa­ puse să le acorde popoarelor colonia­ torii dependente, urîndu-le succes in )
de materiale. S în t materiale ne­ februarie, au sosit la Hunedoara
cesare furn alelor, oţelăriei şi Ne vorbesc colectiviştii despre relor de oale cu aer com prim at. le din Asia şi Africa nu face altce- lupta tor pentru libertate. L
celorlalte secţii ale C om binatu­ din Uniunea Sovietică 2 1 .0 0 0 Prin înlocuirea vechiului proce­
lui siderurgic. M ii de tone de tone m inereu de K riv o iro g , pes­
minereuri care se transform ă în te 16.000 tone cocs m etalurgic munca şi viaţa lor deu, se m icşorează la m inim u m Artiştii Văii Jiului la Teiuş
corpul agregatelor în fontă şi pentru furnale şi altele. M ulte eforturile acarilor destinaţi pen­
apoi în oţel. vagoane încărcate cu cocs vin
din R . P . Polonă; Belşug în casele colectiviştilor tru această operaţie asigurîndu-
D a r de unde vin aceste v a ­
goane ? U n e le vin tocmai de D a r la H u ned oara sosesc şi M un ca harnică din anul tre­ la m uncă. N u m a i în cursul lu ­ se totodată m a xim um de sigu­ In faţa unui numeros public de stat din V a le a Jiu lu i au pre-
la U n g h e n i (punct de frontieră trenuri încărcate cu alte m ate­ cut, a colectiviştilor noştri s-a nilor ianuarie şi februarie, pe­ ranţa. adunat in sala cinematografului zentat piesa „C easul de aur“ .
lingă Ia ş i), G alaţi sau C on­ riale. Zeci de vagoane aduc aici
stanţa, purtînd în ele minereu fierul vechi strîns de tinerii din C F .R . Teiuş, artişti, Teatru.ui
diferite regiuni c a : Bucureşti,
din bazinul K rivo iro g , cocs, că­ C lu j, Plo e şti, Bacău şi altele. soldat cu rezultate deosebit de rioadă în care sînt mai p u ţn e Muntean-u, Dorel Boloşescu, E u -

ră m izi refractare, fero-aliiaje şi Ziln ic , prin staţia Simeria frum oase. Deşi ne a flam în lucrări agricole de executat, el _________________ _ ^ § genia Viass-Botoşescu, Eugen
trec spre J-Iu n c d o a ra , cîte 300 7 § Stoiceanu şi A le xa n d ru Jeles.
alte produse ale întreprinderilor pînă la 350 vagoane încărcate primul an de activitate comu­ a efectuat mai multe zile-m uncă $
cu m aterii şi m ateriale şi cam ^ Publicul spectator din Teiuş
sovietice. Toate aceste m ateria­ tot atîtea vagoane transportă nă, însăm inţările de p rim ăvară, decît in tot cursul anului tre- 4
metalul produs de- siderurgişti, precum şi lucrările de în tre ţi­ cut. E l este hotărît să ducă la 4 | şi-a manifestat dorinţa de a vi-
le sînt rodul tra tative lo r ce au la zeci de întreprinderi meta­ nere şi recoltare a culturilor le-
lurgice din ţară. am efectuai la tim p şi în bune toamnă tot atîtea produse agri- 4 ^ zion-a şi pe v iito r 'asemenea
avut loc în anul trecut la M o s ­ condiţiuni. Ca urm are a acestui
fapt, noi am obţinut producţii cole cîte au dus în anul trecut $ | spectacole.
mari la hectar (1.75 0 kg. grîu,
1.900 k g . o v ă z, 2.320 kg . po- colectiviştii losif Bartok, Vterel $ § A. OŢOIU
rum b-boabe, 19.000 kg. cartofi).
L u la , A le xa n d ru C o p ro nczo i şi 4

alţii. f A corespondent
|
MiHĂILĂ DUMITRIU I$

preşedintele G.A.C. din Turdaş h

Aceasta ne-a perm is şă repar­ Oliîşesle G.E.C. din Oava
în întrecere
M ecanicii şi fsehişîîi tizăm colectiviştilor la zi-m unca Mecanizatorul
de pe locomotiva 2 3 0 .0 2 4 produse care evaluate în bani - inovator Cele 73 de ghişee C .E .C . care
se ridică la suma de 72 lei. funcţionează pe lingă întreprin­

Dacă în trecut mulţi dintre
cei care astăzi lucrează in co- 1

Intr-o dimineaţă de oc'tom- departe în circulaţie. Mecanls-l leclivă nu aveau cereale nici ? derile şi instituţiile din oraşul
brie, un tren de marfă remor- mul funcţionează bine, saşiul)
cat de locomotiva 230.024, po- este în bună stare, pe cazan nu\ pentru necesarul fam iliei, acum $ Era pentru a nu ştiu cita oa­ D e v a , îşi continuă cu succes în ­
ei au ajuns să vîndă din y ră cînd mecanicul şef Adam
surplusul de produse realizate Petroiu i-a sp. us strungarului trecerea iniţiată încă din lanul

posea în gara Teiuş. înainte de este piatră, iar cutia, de foc nu în gospodăria colectivă. C o le c-v tteinzz Schmidt: tru aducerea lui. Cheltuială. Şt pozitivele, aşa cum şl le imagi- f
pe deasupra ar însemna ca ba­ na.
oprire, mecanicul G. Mederea. prezintă crăpături. Mecanicii tiviştii Nicolae M ih a i. Ioan P e r- $ — Ce-i de făcut? Iar s-a de- toza respectivă să nu poată lu­ trecut. In cadrul acestei între­
cra vreo 7-8 zile".
de la depoul Teiuş, scoase ca- Gligor Medrea şi Iacob Oţoiu] ta, Ioan M o ra r şi alţii, care lu- $ fectat un ax cotit de la bato- Peste 4 zile dispozitivele fură ˇ ceri ghişeele au ca obiective a-
Dar nu numai pe mecanicul
pul pe fereastra marchizei şi se cît şi fochiştii merită felicitări crau în d ijm ă, în prezent au ^ zâ. şef îl frâmînta această proble­ gata, atît în schiţă cît şi în ma- f tragerea unui num ăr cît m ai
mă. In aceeaşi măsură îl frâ­
uită la convoiul nesfîrşit de va- pentru felul cum îşi întreţin şi de toate. Existau unele dispozitive de mînta şi pe strungarul Schmidt. noperâ. mare de depunători, ţinerea unei
Şi el s-a gîndit că transportul
goane. Se întoarse apoi către lucrează cu locomotiva lor" ' ( Pentru ca să ilustrez şi mai centrat axe cotite pentru a fi axelor cotite la centrul mecanic ? evidenţe corecte şi efectuarea a
din Sibiu, pentru a fi reparate,
fochistul său, Romulus Moiseş, bine belşugul din casele colec­ rectificate, dar acestea erau con­ încarcă preţul de cost şi pe dea­ Inovaţia a fost prezentată con- f cît mai m ulte operaţiuni.
tiviştilo r este suficient să arăt struite după un tip vechi. La un supra întîrzie muncile agricole.
care regla liniştit injectorul de D in nou în depou Dar nu numai atît. In toate cam­ ducerii staţiunii şi peste cîteva I
paniile de reparaţii staţiunea ră- zile a fost pusă în aplicare. V
păcură, şi i zise . ...A u trecut cîteva luni. Loco-, că V ic to r Lu p ş o r, care în ui- $ asemenea dispozitiv centrarea u- mînea în urmă cu lucrările din Rezultatele întrecerii pe tri­
Urnii 10 ani nu putea ţine de- ^ cauza axelor cotite de la batoze.
—• ĂstcL-i ultimul kilomeU w motiva 230.024 a remorcat m ul\ cît cannprrea pnnennt|-rrun lIaonpitce», nn1u1m1T1aOi1 &y nui ax cotit cu 6 coturi dura cel Primele rezultate l-au bucurai \ mestrul I al anului în curs, au
puţin 3 ore, iar rectificarea Plimbîndu-se prin atelier,
din cei planificaţi. De-acum să te trenuri de marfă şi de călă-\ după un singur an de muncă în 0 (strunjirea) lui dura peste 10 Schmidt, dădu, fără să vrea, cu nespus de mult, atît pe Schmidt, | început deja să se arate. D e
colectivă şi-a cum părat o vacă $ ore. In afară de faptul că pro- ochii peste schiţa unei maşini
ştii că ne bagă locomotiva în tori. Ea a parcurs peste 21.000’ care atîrna agăţată de un cui în cît şi ceilalţi mecanizatori. Acum | pildă, ghişeele C .E C . de pe
perete. O privi cîteva minute şi
reparaţie cu> ridicare de pe roţi. km. în afara planului. de lapte. L a fel, Nicolae M ih ai | gucpw naiea muncii era extrem apoi se îndreptă spre strung. 11 centrarea unui ax cu 6 coturi a lingă U .R .C .C ., spitalul T .B .C .,
porni furios, dar îl opri imediai.
Eu unul zic însă, că mai merge Intr-una din zilele, cînd loco-{ şi-a cum părat vaca, iar P e tru | dg m pufea ţ . gamn_ Ii venise o idee. se face, cu ajutorul dispoziti- 1 Cooperativa „Solidaritatea“ ,

cîteva mii de kilometri şi fără motiva era la spălat, i-am în- — „Ce ar fi oare să mă gîn- velor construite de Schmidt, în^ „întreprinderea Bam potoc şi a l­
desc eu la o inovaţie" ? Şi se
R-R- tîlnit pe cei doi mecanici şi fo-( Toate? Iacestea3^ d e te rm in a t! ia tă .nici calif a! ea¦ Pe deasupra gîndl să construiască două dis­ numai 15 minute, iar rectificarea |
pozitive : unul pentru centrarea lui durează cel mult 2 ore. A - 1
— C ă bine ziceţi, tovarăşe me chiştii lor în depou, pe încă 9 fam ilii de ţărani m un- $ exista pericolul ca axul cotit să şl rectificarea axului cotit, iar ce­ tele au reuşit ca printr-o mun­
lălalt pentru filarea cu filiera.
canic. Locomotiva noastră este -—¦ La drept vorbind, noi nu! citori individuali să-şi facă ce- \ sar% m orice moment din dis- După terminarea lucrului se du­ cesta este cu adevărat un mare § că susţinută depusa de către
se pe la biroul tehnic, luă ci­
în perfectă stare. Şi de ce am avem cine ştie ce secrete — reri pentru a intra în rîndul co- k P0Zlilv şi sa lovească pe cei ce teva cărţi de specialitate, nişte succes § mandatari să verse numai în
planşe şi porni domol spre casă.
băga-o în reparaţie, cînd de începu mecanicul Medrea. Per-\ lectiviştilor. ^ se aOau in lur• Aceasta din cau- Noaptea şi-o petrecu studiind. Dar importanta inovaţiei nu \ luna ianuarie în ghişeele p ro ­
Ziua următoare la fel, apoi în­
fapt nu trebuie ? sonului de pe locomotiva noas- Colectivistul Rem us Tgna, ca- $ °d nu putea fi fixat bine. cepu să-şi schiţeze pe hîrtie dis- se limitează numai la atît. Dis- ij prii, economii însum înd 101.508

., tră pune un mare accent pe re- re în anul trecut şi-a m enţinut ¦ iar trepidaţiile erau prea mari.
paraţia locomotivei la spălare.
in aepou şi serviciul la C .F .R .. vă zîn d re- $ Cu alte cuvinte axele cotite nu pozitivele construite înlătură tre- k. lei. cu 323 operaţiuni.

La hala de reparaţii îi aş- ° seamă de reparaţii mai mici,{ zultatele obţinute de colecti- i puteau fi reparate în atelierul pidaţiile şi fac imposibil orice i Totuşi s-a observat că din
tepta cealaltă, echipă: mecani- L° frcem fara sa aşteptam laca-
cul Iacob Oţoiu şi fochistul Ilie ^UJ U- Printre acestea, se mima- ' viştii oare au participat tei de f staţiunii. Tocmai de aceea strun- pericol de sărire a axului din f cele 73 ghişee existente, num ai
Pătrâjeanu. Ambele echipe se verificarea sticlei de nively
apucară de zor de spălatul şi verificarea robineţtlor de proba- zi la lucru, a renunţat la ser­ garul Schmidt îi răspunse me­ strung. Aceasta datorită faptului J 41 au depus o activitate rodni­
că el este prins în partea din fa- f
curăţitul locomotivei; apoi, in- re ?'1 scurgere, garnuurareaţ viciu şi acum participă regulat canicului ş e f: fă, direct în păpuşa fixă, iar în f că, restul de 32 au neglijat com ­
vitară comisia A T, venită presatubei regulatorului, trage-
—• Nu avem ce face tov. me­
special de la Cluj, să se pronun- ,ea penelor de gardă la osiile/
ţe în privinţa locomotivei cuplare şi altele. AGENŢIILE EH PRESĂ canic şef. Doar ştii că în atelie­ partea opusă este fixat direct f plect această m uncă. Conduce­
rele noastre nu se pot centra
230.024, dacă va intra sau nu — Aş putea să vă spun şi eu( printr-o carcasă cu rulmenţi în \ rile întreprinderilor şi in stitu ţii­
în R.R. După constatările fă- ceva despre întocmirea fişei d-. TRANSMIT: axe cotite. Trimiteţi-le la Sibiu.
cute, comisia A T a consem- reparaţii, interveni mecanicul păpuşa mobilă. | lor din oraşul D e va , organiza­
nat în procesul verbal de verifi- Iacob Oţoiu. De fapt, noi obiş-j Mecanicul şef, un om zgîrcil
Strungarul Schmidt, de la § ţiile de partid şi sindicat, au da­
care următoarele: „Locomotiva riuim să întocmim această fişă, ® Problema Caşmirului în discu la vorbă, nu mal spuse nimic.
S.M.T. Alba lulia, a reuşit să § toria să sprijine în m od mai
ţia Consiliului de Securitate. [ Vedea de altfel că strungarul
realizeze o inovaţie care. fără în- 4 hotărît acţiunea de economisire
o Norstadt se opune reduceri? ' are dreptate. Dar în mintea lui doială, va contribui, la dezvolta- 4
rea tehnicii, la ridicarea produc- k
forţelor militare ale Angliei. [ îşi făcea o socoteală. O zi pînă şi atragere a disponibilităţilor,
băneşti în circuitul monetar.
• Proiectile atomice americane . ajunge axul la Sibiu, vre-o 5-6 (ivităţii muncii. |
stocate în Franţa. I stă acolo pentru a fi reparat, o
V. PIENARU
230.024 poate să rămînă pe mai (Con'inu<.ve în pag. 3-a) , altă zi va trebui pierdută pen- T. MARIAN Y

’ -S- «9-<9'- ¦* corespondent