Page 7 - 1957-02

Hr 637 , d ru m u l so n iA u sM ti'rin *ag-

= = = !N AJU N DE A LEG ER I — ¦O

OOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOCKXXÍOOOOOOOOCOOOOOCOOOÓOCXXX OOOOOOOOOOO<X><><><><>OOOOC^<><X><>O<>ÇK><><><><X>O0 bO<>O<X><><>O0 0 0 OO0 0 0 0 OO0 OOO<>OOOOOOC><><>O<>CH0 < > ^ ^ OOOQ

Ce loc ocupă Ideile începe ziua... VICTORIILE F A C VICTORII

Burtă dim ineaţa!

în angrenajul unei maşini O filă din calendar s-a rupt şi a căzut fîlfîind. Victoria petrecută astăzi fa­ — O să ne mai gîndirn. -puţin obos't şi-l chinuia nerăb­
30 iatttîarle. Încă b zi de neastîmpăr cuibărit în uriaşe ce parte dintr-o puzderie de a- — De cînd ne tot gîndirn... darea. „Vor fi bune cărucioare­
agregate descbperă o Hunedoahă aflată in aşteptate şi îrttre-
semenea biruinţa mari şi mici — Ei, o să ne mai gîndirn şi le ?“,
— Ziua unui inovator ===== cere. Peste cîteva zile, alegerile!
C.u gîndul la colosul lui de otel se trezeşte inginerul îur- pe oare oamenii Hunedoarei le azi şi mîine... A doua zi urmau să fie tri­

„Casa tehnicianului“. E linişte. Lu­ rea. Acum, în cinstea lui 3 februarie, rialist George Neagoe, otelarul Gheorghe Chehala se întoarce smulg neîntrerupt vremii şi Şi s-au despărţit frămîntaţi mise la probă. Şi sînt cu atît
mina amiezii se filtrează prin perdele­ irtova{ia a început să capete extihdere. inerţiei. Este vorba de un fapt de aceiaşi întrebare. Atunci, mai mult justificate emoţiile tî-
le de mătase, se răsfrînge în crista­ în zori acasă după schirribul de noapte, tînărul maistru cocsar H. care, acum în ajunul alegerilor, cînd te urmăreşte un gînd nărului maistru cu cît îndîrjirea
lul de pe mese, pătează cu aur co­ IH paUza de pritlz am vorbit cu Teo­ se întrece în adinei semnificaţii. nărăvaş, te trezeşti că-i dai me­ lui în ia descoperi soluţia s-ia
toarele cărţilor rînduite în rafturi. dor Balcan. E şef de echipă la fabri­ Visalrtrt s-a trezit cu caoul rtlin de rime şi ritmuri, iar pe poar­ reu ascultare. născut din dorinţa de <a realiza
Sînt mii şi mii de volume aici. Şi toa­ ca de aglomerare. Are numai 25 de Faptul s-a petrecut la secţia ceva deosebit acum înainte de
te numai cărţi tehnice! Intr-un colţ, ani, dar are, la „Casa tehnicianului“, ta combinatului intră muncită de un gînd, echipa lăcătuşului construcţii metalice a combina­ N-a fost nevoie să se mai gîn- alegeri.
un tovarăş în vîrstă cercetează atent un dosar pe care ttllilţi, mal bătrîni. tului. dească şi a doua zi. Joldiş a ve­
cîteva dosâre plinp cu schettle, ci­ l-ar rîvni: vreo 10 inovaţii. loan Doţi. nit repede la echipă şi şi-a dat „Rentru mugurii
fre. E inginerul G. Prusek, responsa­ De dimineaţă, din primele ore şapca pe ceafă. Era bine dispus. ce s-or desface“
bilul „Casei tehriicianhjui". — Cum a fost ¦cu etanşarea...? Irtcepe zjUă... ___________ .... ale primului schimb, echipa lui
Doţi s-a apucat de lucrul ei o- II cheamă Floria Visalon. E tînăr,
E foarte ocupat. In iHţltflele zile, a Vorbeşte repezit, nerVos. Ochii-i a- în ziua aceasta. Ca unul ce a primit • Controlul asupra felului cum au bişnuit. — Ei, gata — spuse el. S-a lucrează la uzina cocso-chimică. Pe
plouat cu propuneri de Inpvaţii. Tre thult, vtea să dea mUlt: fost generalizate inovaţiile. sfârşit. Nu vă mai gîndiţi că cartea lui de vizită, dacă şi-ar face
bitie catalogate, cercetate, pBse în dis­ leargă în toate părţile. Mîinile — a- Ceva făcea ca munca lor să m-am gîndit eu! vre una, ar trebui trecut: brigadier
cuţie... Izbiitim totuşi să-i athulgem gere — nu stau o clipă nici acum, în — Vreau sa mai adtic o perfecţionare • Expoziţie de inovaţii la clubul „A- meargă anevoie şi reparaţia u- —maistru—poet. A fost brigadier.
cîteva cuvinte: pauză. Mâi unge maşina, mai verifică maşinii K. II 50, să-i salt şi mai mult leXândrti Şahi a". nui cărucior de turnare să se în­ — Şi-ai găsit? A învăţat. Azi este maistru şi...
o rotită... Povestea inovaţiei? A tru­ randamentul. tindă pe multe zile Cărucioare­ — Fireşte!
— In angrenajul unei maşini -4 dit la ea tot anul 1956. A muncit nu­ • In aprilie, Un festival âl inova­ le de turnare servesc drept su­ ...şi în zorii lui 31 ianuarie, pe
mai nopţile, Căci o jumătate de zi era DUpă-amiâză, Balcan a trecut pe la torilor. porţi mobili pentru cochilele în — Ei hai să te vedem! cînd păşea către, combinat alături de
zîmbeşte el — ititră fel de fel de pie­ la fabrică, iar cealaltă şi-o petrecea „Casa tehnici ănulilr. N-avea decît un care se toarnă lingouri de oţel. Joldiş s-a aplecat şi zgâriind Âdalbert Laszlo, cocsarul, muncitor
se: bucă{i de metal de cele mai dife-, — cbfidiţie de preţ pentru inovator — sfert de ceas liber. Atît cit să-şi scoată La ultimul punct, s-a oprit puţin. cu degetul în pămînt a început ca şi el, azi candidat în alegerile
rite forme. Noi însă, cei de la „Casa la bibliotecă. Ucenicul de lîngă el face caietul şi creionul — obişnuitele unel­ A zîm bit: cine va fi ales „regele ba­ In timjjul turnării, oade multă să facă o sumară demonstraţie: pentru sfatul cel mare al ţării,
tehnicianului", ştim că multe din pie­ ochi mari: te ale inovatorilor — şi să studieze o lului" ? Poate inginerul Gheorghe Ră- zgură pe cărucior şi solidificîn- ...sau pe cînd, întoreîndu-şi faţa, a
sele acestSŞ; aU o'istorie interesantă. pagină din ultima carte tehnică venită dlilescu ? Are şanse m ari: e autorul du-se, ea se adună într-un strat zărit pe dealul Ghizidului, .„0. M.“-ul,
Că pentru fabricarea* lor, pentru desco- - M i. cum, meştere? Toată ziua la bibliotecă. unei inovaţii care a adus economii de gros metalic pe oare, la repara­ oraşul muncitoresc, cu blocuri noi,
perirea celor mai rapide şi mai econo- niuntă, muncă... Cînd măi aveai timp 383.512 lei —• pulverizarea păcurii cu ţii, muncitorii de la construcţii mari, albe, cu emoţionantul ‘detaliu
mice metode de lucru, se cheltuie a- şi pentru dUrhrieatk, şi pentru fami- Apoi s-a dus la şedinţa din bifoul aburi supraîncălziţi la 300—400° prin metalice trebuie să-l înlăture. — Păi, uite, lipim cu sudură al micilor cuiburi de lemn pe care
desea multe nopţi albe. Ideile inova­ j!e p directorului general. O şedinţă de a- supraîncălzitor cu camere regenera­ nişte aripi de tablă groasă a- le-au rînduit pe acoperişuri fraţii
torilor îşi au şi ele locul lor în ăngre- naliză a activităţii inovatorilor com­ toare. Poate Iort Ghiran şi Zaharia Făr- Operaţia aceasta dă mult de lu­ ranjate în aşa fel ca să se scur­ mai mari ai păsărilor, copiii,
Balcân ?îmbeşte: binatului. Din raportul lung, cu sute caş, cei cu modificarea sistemului de cru sudorilor, şi-a dat mult de gă zgura în jos de pe cărucior
najul unei maşini... Un exemplu: ma­ de cifre şi date, a reţinut şi şi-a no­ fevâcuafe a zgurei de sub cuptoarele lucru spiritului inovator al echi­ cînd se toarnă... ..sau cînd a citit, în jurnalul,
şinile R.II 50.' Cu ajutorul undi dispo­ — Vorbeşti de muncă; de familie, tat în caiet: în 1956 s-au înregistrat Siemens Martin? (economii de 134.773 schimbului de noapte, că s-a dat mai
zitiv de etahşâre, inovatorul Teodor dar nu eşti decit un copil. Ce ştii tu... 282 propuneri de inovaţii, cu 192 mai lei). SâU poate Mircea Popescu, ingi­ pei lui Doţi loan ca şi tânărului — Doţi loan a priceput re­ mult cocs ca în ziua dinainte,
mult decît în 1951 ; aproape 200 ău fost nerul de la oţelărie ? S-ar putea ; ino­ pede. Şi tot repede s-a apucat
Balcah le-a sporit de cîteva ori pute- ...E la combinat de cî{iva ani. A- vaţia lui — automatizarea inversării maistru Joldiş SaUl. Luni de zi­ de lucru. Numai că nu aveau ...sau cînd a scris el însuşi, la a-
cum cîtiva ani, era un băieţandru de ta­ acceptate. Economiile rezultate de pe focului la cuptoarele Siemens Martin bon de materiale pentru o trea­ miază, realizările şi mai mari ale
0 M lP ţL fiza ră, sfios şi niţeluş speriat. Uh băiat urma lor ajung la 11.490.525 lei, de — a adus uzinei beneficii de sute de le nu le-a dat pace gîndul că bă ca asta. Maistrul Joldiş a dimineţii...
de {ară picat în cea mai mare uzină aprdape 6 ori mai mult câ în primul mii de lei. trebuit să alerge pe la conduce­
La oţelărie, ziua e nestatornică. a tării! Dar păşfeâ într-o Uzină nouă, ari al cincinalului. Cifre de inspiraţie trebuie să născocească ceva pen­ rea secţiei ca să capete mate­ Dar cine poate dovedi cînd s-a
Surprize şi îndoieli converg spre o a poponillii. Uh meşter1 comunist i-a şi de rioi imbolduri pentru el, ca ino­ Pronosticul e dificil — a zîmbit ia­ rialele. Le-a căpătat în cele din născut poezia ? Destul că la amia­
obişnuită înfăţişare a zilelor de lucru luat mînă şovăitoare în mîha Iul as­ vator... răşi Balcan. Concurenţi numeroşi, cu tru prevenirea depozitării zgurei urmă. Echipa împreună cu tînă­ ză primele versuri erau gata :
din ultima vreme. In jurnalul zilnic tmă, ridai âpoi i-a apăsat-o pe butoa­ „suflu", nu-şi drămuie nici unul pu­ rul maistru a lucrat multe ore
al şarjelor, se înscriu pe rînd con­ nele m aşinii: învaţă 1 Lucrează din Şi-a flotat îrî caiet şi punctele prin­ terile. La urma urmei, nici el nu-i de pe cărucioarele de turnare. în şir, şi pe la ora 15 cînd s-a Pentru mugurii ce s-or desface,
traste izbitoare. O şarjă, la cuptorul plin I MUhceşti dbaf perittu tine 1 Co­ cipale ale hotărîrli luate la Sfîrşitul şe­ lepădat. Să termine numai noua per­ terminat schimbul, patru căru­ Pentru viaţă, dragoste şi pace,
1, e de 12 ore şi în schimbul de muniştii i-âti îndrumat cu dragoste dinţei : fecţionare a maşinii K. II 50, şi pe Mierctiri de dimineaţă, Joldiş cioare au fost înze'trate cu ari­ Pentru cei ce spre-nalturi
noapte o altă şarjă, Ia cuptorul 4, a primii păşi. Parcă toată uzina îl pri­ urmă... pile de tablă născ vite de Jol­
durat numai 5 ore şi 30 de minute. vea cu ochi de îmbărbătare. DUpă cU • Un cohcurs între! secţii pentru ti­ a venit iarăşi la echipa Iui Doţi. diş. S-au adunat în jurul lor şi cutează,
tevâ săptămîni, a învăţat să lucreze tlul de „Cea mâi bună secţie în mun­ ...Drept care, în noaptea aceasta, alţi muncitori şi au dat mulţu­ Prietene, în astă-nsoritâ amiază,
N-o să avem timp să răscolim singur. A devenit candidat de partid. ca de inovaţii“ şi „Cel mai bun ino­ Teodor Balcan a lucrat iarăşi pînă tîr- — Tot aşa o să ne chinuim miţi din cap: V o tea ză !
cauze şi efecte. Şarja de oţel de Ia Pentru inovaţiile lui a luat premii ce vator pe secţie şi pe combinat". ziu, cu cartea şi caietul în faţă. mereu?
cuptorul Siemens Martin este un lu­ trec de 10.000 lei. Tîrziul serii l-a găsit la fereastră,
• Gel puţin de două ori pe săp­ 30 Doţi a dat din umeri neputin­ — Bună treabă! acasă. Privea combinatul. Puzderia
Are', deci, socotelile lui cu 3 februa­ tămână, consultaţii pentru inovatori la de lumini. Focurile oţelăriei decu-
rie. Trebuie să se înfăţişeze cu cinste ia n u a rie cios.
„Casa tehnicianului" şi la colţurile' ro­ — Şi cum v-a dat vouă prin
— Totuşi trebuie să găsim oap să faceţi asta?
şii ale secţiilor. v
ceva! — Uite, aşa!
• Pe curînd, consfătuire pe combb Pe tînărul maistru Joldiş l-am
— Ştiu şi eu că trebuie. Dar găsit în hală, spre seară, părea
nat cu toţi inovatorii. ce?

cru cu mult prea adîiici subtilităţi LA H U N E D O A R A pînd pe zarea nopţii un ecran roşu,
pentru noi cei care privim de depar- luminos. Furnalele în nimb de fum...
de forfota muncii de pe platformă. Acolo erau oamenii. Mii de oameni.
Laminorişti, oţelari, turnători. Cei ce
b ë reţinut însă rămîiie un fapt

simplu : la cuptorul 3, şarja începu­ fac să se reverse, în şuvoaie incan­

tă numai cu cîteva ore înainte de descente, oţelul, fonta — plinea in­

echipă prim-topitorului Gheorghe De la consiliul orăşenesc al F. D. P, Şi artiştii sînt în întrecere ! dustriei — cei ce muncesc.
cliihâia, a fost preluată la începutul Pentru viitorul acestor copii
schimbului de dimineaţă dë echipa , * S-a ţinut astăzi la Cpmbinătul siderurgic o şedinţă cu
dë tineret a lui Aurel Ştanciu. E- - preşedinţii secţiilor sindicale şi cu şefii de becţii, în care s-a obraz smead, rotund, de copil, e lă­ Pentru iiibita cu ochi capril...
chipa aceasta, despre care nu auzim cătuşul Matei Saivan. E numai de
pentru prima dată, şi-a concentrat dezbătut problema organizării unui schimb de onoare în cin­ Au venit la repetiţie în salopete, 7 iunî lăcătuş şi numai de 6 artist Matei Saivan, în rolul lui Popescu Şi Versurile s-au aşternut •pe hîrtie
pricëperëa şi fdrfele pentru ca stră­ stea alegerilor, pentru ziua dâ 1 februarie. negii, mînjiţi de zgură şi fum. Nu — detaliu care, he Şopteşte regizo­
duinţă oţelarilor entuziaşti, din era fard, nici costumaţie de teatru. rul, e cu totul lipsit de im portanţă: (din „Sus Tudorache... JoS Tudora­ uriiiî ’Jupă altul :
scHirhbTil precedent, să capete curlü- • Agitatorii de ta Trustul IV construcţii şi de la I.C.S.H. Pur şi simplu, nu se înduraseră să Saivan e fnintaş la amindouă..
na meritată a victoriei. Şi cu a- au fost astăzi de dimineaţă instruiţi şi trimişi pe teren la lo­ mai piardă vreme. In calendarul lor Iată-1 şi pe Ion Boşteoca, cocsarul. che") : — „Noi, bieţii cetăţeni, ori
ceeaşi amploare, dragostea dë is­ cuinţele alegătorilor. (şi parcă numaf al lor?) filele scad In picioare, cu cartea în rtiînă, re­ In pace ţăranul ogorul să-şl sape,
prăvi eroice şi tinereşti a oţelarilor către u ltim a: mai sînt cîteva zile petă febril ultimele replici. Aţi auzit
care n-au început de mult să-şi radă • Comisia economică de pe lîngă Consiliul orăşenesc F.D.P. pînă la alegeri.. nici o clipă irosită... de el ? Numele nu 1 l-aţi citit prea ce-am face, ori ce am drege, sîntem Fierarul să facă pluguri şi grape,
barba, a dus la desăvîrşire o biruin­ s-a adunat într-o şedinţă şi a analizat felul în care au fost des pe a fişe : şi el e nou în ansam­ mereu bătuţi şi înşelaţi". E alegăto­
ţă, în faţa căreia ridicăm din spHh- puse în aplicare unele propuneţi făcute de alegători la întîlniri- S-au adunat la clubul „Alexandru blu. Dar la panoul de onoare al rul de pe vremuri, pe spatele că­ Să rîdă copilul, minuni să viseze...
cene .de mirare şi nu ştim cum să le cu candidaţii. Sahia", îndată diipă ieşirea din combinatului îi puteţi vedea or'icînd ruia se frîngeau deopotrivă ciorne- | Votează, prietene, votează cu mine,
ne manifestăm satisfacţia. schimb. fotografia, la loc de cinste, cum se
S-a constat că: Trustul IV cdhsfrlicţii, s-a angajat să pună gele ţărăniştilor şi ale liberărilor"’. Pentru vremea mai mîndră ce
O’ şarjă de oţel în 5 ore şi jiimă- . în funcţiune staţia de pompare de la bazinul de apă potabilă, Vi-i prezentăm în fugă (mai sînt cuvine şefului de echipă ce deţine
tate ? s-a îmbunătăţit încălzirea taberei nr. 1 şi aprovizionarea popu­ steagul de fruntaşă la pregătirea Ion Boşteoca, în rolul fiului, de vine I
doar 5 minute pînă la repetiţie şi câlbunelill. A învăţat meserie de la
laţiei cu m ă rfu ri'In Oraşul Muncitoresc s-a deschis încă un moşier (din „Candidaţi de altădată"): Cu cel ce ogorul brăzdează,
centru de pline. regizorul e nervos; cu ochii cînd la seriosul şi studiosul şef de echipă, Cu cel ce învaţă, strunjeşte,
1 creează,
ceas, cînd laA noi, se teme foarte fruntaşul în muncă, s-a prefăcut în ­
să nu-1 întîrziem) : Tînărul înalt, cu
tr-un dandy pomădat, parfumat, cu Cu cel care ¦cîntă, cu cel ce

crâvată în culori ţipăthaie, al că­ visează,
rui singur scop în viaţă e jocul de
Cu mine,

cărţi... cu noi,

Şerban Octavîan: State Podgorea- prietene votează I

Nu de mult, vă mai aduceţi ¦« Nu, nu e de joacă! Trebuie $ Âdalbert Lâszlo, candidatul F.D.P nu, moşier obtuz, mărginit, fără pic O riiică anchetă
Aşa-1 cunosc toţi din 1953, d if cînd de duh, dar dornic să stea în capul
!!Schimbul întîi a mers bine. o „mică“ neplăcere pentru oa să a intrat în U zină: tot cu cârtea în mesei la praznicul politicii.

* aminte, astă toamnă, Hunedoa- Daj da. A tfners bine... Dar de fie aruncat într-un dezechilibru văzut ce se petrece la posturi.$ mînă, citind, studiind, ca acum... M ihalcea: deocamdată e în hai­ DE CE IL VOM
ne de toate zilele; nelravestit, ne­
ra şi-a oferit una diti obişnuite- ce a stagnat astă noapte două nepotrivit, unui furnalist care Mai ales la postul A, nlăi aleşi Acum, cînd nu izbuteşte să-l tul­ machiat — dar pe personaj îl re­ VOTA PE Î M I
cunoşti de la primele replici: poli­
le-i grandori uimindu-ne (pe noi ore furnalul? Trebuie să aflu. lîngă colosul încins şi dogoritor l,a postul V, mai ales la... tdăte.f bure din lectură nici Minodora Mo- ţistul care se îngrijeşte de „ordinea" ADALBERT LASZLO
alegerilor. ...Nu putem spune mal
cei care abia începem să cu- Ochii îi’aleargă pe grafic. Aha... trebuie să-şi păstreze necbnte- Un control nu strică... râru. Atinodora vorbeşte tot timpul. mult Am făgăduit actorilor că nu —...pentru că e omul care se bucură
E funcţionară la Aprozar şi are 16 vom destănui nimic; nimic despre. de mare prestigiu în rîndul munci­
noaştem marile minuni tehnice s.,a rupt b flihie de la clapa nit sîngele rece. ani. Vorbeşte cu Ion Atihăilă, elec­ j)iesă, despre jocul lor... Farmectii torilor hunedoreni, prestigiu pe care
tricianul, alt tînăr artist. Sînt vreo 45 unui spectaco] stă în noutatea luî. l-a cîşiigat prin faptele sale de mun­
ale lumii) cu o formidabilă în­ buncherului de cocs a ciurului Neagoe l-a privit cu severita- După două ore i Dar o mărturisirii, âcolb, cît de cît, că.
de artişti cu toţii — muncitori, teh­ mică, nevinovatăj trebuia totuşi fă­
jghebare de oţfel şi beton', furna­ nicieni, funcţionari — cel mai tînăr cută şi — ca să nu fim învinuiţi de i AUREL STANCIU prim-topitor
de 16 ani (Minbdora), cel mai 'oă- trădare — am vrut să dăm cuvîntul
lul de 700 m. c. — cei mai ma­ Totul, tot ce se petrece în fie­ tiîn de 42 ($erban Octavian). tUiva dih asistenţă; luî Moş KiSs, la O.S.M.

re din cîte am putut vedea la Două ceasuri din viaţa care clipă în măruntaiele furna­ Gata 1 de pildă, (...căci era şi asistenţă în ?
noî în ţară. Apariţie copleşitoa­ lului, oreşterea ori scăderea cea
încep. Două repetiţii, în dduă săli. sală. Adesea, muncitoriî din combi­ — Tovarăşul Laszlo ne-a ajutat pe
re în mijlocul furnalelor vechi, ceiui !nai mare furnal al ţării mai riiică a temperaturii, a pre­ cu două p iese: „Sus Tudorache... Jos noi, cei de la pregătirea cărbunelui
negre şi mărunte, furnalul 5 a siunii gazelor, a nivelului în­ nat vin să asiste lâ repetiţiile tova­ să ne ridicăm calificarea profesiona­
Tudorache 1“ de Mircea Şlefănescu lă, să cunoaşfem bine funcţionarea
început din ziua cînd o fată, o mim. cărcăturii se înregistrează auto­ şi „Candidaţi de altădată" de V ic­ răşilor lor de muncă, privesc, ascul­ noilor agregate In faţa cărora am
1pionieră ,— tradiţie şi simbol — mat pe diagramele aparatelor de tor Eftimîu. Le vor înfăţişa publicu­ fost puşi pentru prima dată. Orlcind
lui hunedorean la 3 februarie, de ta, aplaudă cînd le place, sau, in­ găseşti de la el o îndrumare, un
i-a aprins vîlvătaia de mii de drept. Cum s-ia mai întîmplat şl té şi >a ridicat receptorul tele- nlăsură şi control. Ca într-o o- ziua alegerilor, zi în care se îtn- sfat.
'grade cu o scăpărare de chibrit, asta ? A trebuit să se ţină în loc fbnului: plineşle şi un an de cînd ansamblul tervenind în toiul piesei cu cîte un
să duduie şi să dogorească a- şarja. De serviciua fost echipa _ ^ j0> aprovizionarea? Unde glindă magică, Neagoe priveş­

'nunţîndu-şi utilitatea. In ocea- be lăcătuşi a lui Octavian Piu- sînt vagoanele cu cocs?... Şi te prin intermediul acestor rea-(|
nul de fum ce se învolbură dea- gâriL Reparaţia iâ fost făcută stau în gară? Cum aşa... Viri?... lizări tehnice şi a reflexelor

supra acestej Sodome de oţel, totuşi repedé. Oamenii au lu- Cînd? Aha... Uite ce el Peste o sale de meseriaş în organismul" de teatru a trecut sub patronajul

se mai varsă^ de atunci şi trîm- ?fíat, se vede, cu interés. Da, aşa oră nu mai avem cbcSl Mai e complicat al furnalului. O tre-^ combinatului.

fbele negre^ şi grăbite de fum şi trebuie; să simţi că fieoa- uevbie de explicaţii suplimenta- sărire neobişnuită a unei lam elei Cîteva imagini : „Nu-i bine aşa'j încing dialoguri PETRU GHEICEV maistru e-

i 3 6 mare U1 Urna • re „bubă a furnalului te doare ré::. Perfect! şj neliniştea inginerului răsco- < aprinse cu actorii, spre disperarea lectrlcian la secţia de pregăti­

In fiecare zi, mai înverşunat şi pe tine. De fapt, asta o simt O oră mai tîr2iu vagoanele jesc în ctteVa minute întregul regizorului). Dar Mb§ Kiss n-a vrut re a cărbunelui. Uzina cocso-
" 'n tovărăşia unei ţevi de< să vorbească. Nici el, nici altul — chimică..
¦*şi mai aproape de întreâga-i oarnénii noştri. A fost stagnată de cocs se descâtoau în silozli- n,rooes producţie. dacă degetul la buze nu poate fi
socotit un răspuns... *
$ putere, furnalul 5 procură celor încărcarea şi pe ei i-a împuns rile furnalului. ., , .. „ ... metal pe care trebuie s-o împingi
— Tovarăşe Kiss, ce zici ? —... E legat de uzină, de oameni,
|oare-l strunesc emoţîi' mereu în iriirnă fiecare secundă care ? 5 31C1 P j 1 . în gura furnalului aruneîndu-ţi La a treia întrebare, bălrînul oţe- îşi pune Ia inimă tot ce ne bucură şi
lar se întoarce spre noi şi ne şop­ ce ne doare. Sîntem siguri că va şti
Ymai intense şi mereu mai multe thecéa. Da, da.Asta-i explica- TJn control nil strică preciziecina -e gata şarja în f,aţă o dogodre drăcească şi o teşte încet de tot, pe semne pentru să ne reprezinte interesele în Mărea
a rhenaja modestia actorilor: Adunare Naţională.
W ic tn . ' tiia. Dai chiar si o, « L s U UB C0Wrol "!>. Cumult «tai devrŞhede o * m fjrttete deictntel. — Merge, merge...
ION DIACONU sudor la sec­
(\ c f x m hinp I 1pauzS.... .I.ng. i.n.erul şl..-a « ! M ., d - m. a0iest,r0u »tinar şi trebuie coh»tto«- Şi tntcouliuui,' oo c3eaia adee ooamuenii aa saJD<s?ţr?anatuă{,e *<Ş1*’nuumr'aTi „i'n !clWipele ţia Construcţii metalice a Com­
p ta m Pine! teva cifre ş.-a făcut un calcul.w ma| ^ ^ tfacis înc#r. începu* sa se agiteş, sa taca următoarei sudoarMi 0arem u -
binatului.
i Ia era 1F. furnalul s-a nrime- ^ socotit aşa cileva minute a-carea furnalului decurge nor- pregătiri. , teşte înhainele oamenilor lui

/ nit cu oamefni noii. Ec!h.ipele d*e nPlp'of'íaítl rPvp«^f1p' o0 hhitrrttmiutţaS si nPfet u“rr-‘ mbi tF-muitr^nh.aol1u11l1 íînnrgchíiiittae rc*iui rrpeogrnn-- TInn bahina i|nn^gin0rviliii, iLi iii- Jotres Îîicspe sM sc usuce
f>după-amiază l-.au găsit mistu- ™a a schiţat un zimbet: !,Nu liantate corfele pline cu mine- t-nat un tornalist. Dar nici n-a Un jet incandescent umple!
aampuiccaat ssaă îinntrreebee ceva, şi i s-a jgjiiabul şi în aceeaşi clipă totul
s) iridu-şi în tihnă tainul de mine- Stăm rău. Bd, dihnjjOtrlvă, s-dr rel^r,' Şi cocs. se îmbracă în purpură. Fluviul^ ...şi se sfîrşeşte=
reu şi cocS. Ei şi-au ocupat pos- putéa ca îiâ sfîbşit, i iua de afetă- Şi totuşi urt control nu ştiri- diat răspunsul:
că... Gat-a! (]e forjtă aprinsă se prăvâte pe4 A venit de mult înserarea şi iată că acum ne apropierii
) tiirile pe platforme şi la tab- zj sg rezej-vé una din ,cele Tînărul de ultimele clipe ale zilei de 30 ianuarie.
) louri. maistru» Constantin Tînărul a dispărut repede pe jghiaburi şi cade într-o casca-¦
Ce-a lăsat legat de ziua aceasta Hunedoara ?
' A sosit» în cabina apa ratelor ma* P^3CU';e su rPr 'ze-- numaî sa Moisih are şi el griji tot atît de uşă, ca o nălucire. dă de foc umplând oalele hriaşfe.T
) de măsură si control inginerul nu, ne încurce ceva majore. Neagoe l-a găs't războ- Succese, succese mari şi mici, străduinţi şi sudoare pen­
(George Neagoe. Posac şi greoi, S-a ridicat de la masa lui şi Scîntei, seîntei cu miliardele tru slava aceluiaşi mare crfez. Şi încă o puzderie de fapte ce
, D5 r’ în^ clipa acee.l, ^ cineva indu-se cu ele. Neagoe. S-a apropiat de ferea- înfăţişează cel mai fantastic joc dovedesc hotărîrea cu care întâmpină alegătorii hunedoreni
ziua alegerilor, ziua în care vor intra în marele sfat al ţării
^ el s-a aşezat în faţa mesei sale intră în încăpere val-vir^ej Surescită-te de duduitul con- stră şi rezemîndu-se cu mîna de artificii. I oarrteni care să !e susţină eforturile spre socialism.
Id e lucru şi, dintr-o privire arun- ; \
să al singe rece! *'mm furnalului, gîaidurilë întinsă de pervazul ferestrei a Fonta plămădită timp de 2 | Militând pentru aceeaşi mare victorie, s-au înscris —
jjoată pe diagramele aparatelor Trebtiie în jurnalul zilei de 30 ianuarie — şarja de oţel a Iui Chehaia
rămas cu ochii aţintiţi pe plat- ore s-a eliberat din strînsoarea^ şi Stanciu, versurile predate ziarului local de maistru! cocsar
Horia Visalon, fonta inginerului Neagoe ca şi „mica victorie“
^ sale; a ştiut întreaga situaţie a ------- lili Mdisin aleargă cit repeziciu- formă, în aşteptare. creuzetului şi apucă drumul oa*^ a echipei lui Doţi şi a maistrului Joldiş !

ă furnalului. — Ce facem, tovarăşe Nea- fie de ta uh compartiment la Oamenii iui Jurca Simion re i-a fost hărăzit de la început. \ Şi undeva, deasupra Hunedoarei, parcă scrisă cu şuvoaiele
^ In faţa lui stătea deschis goe? Nu mai averti cocs decît -altul. Cîte nU sfe pot întâmpla? se căznesc să destupe şticul cu S-ia produs fontă din cel mai de foc ale şarjelor, stăruie, luminoasă şi roşie, lozinca:

„Jurnalul activităţii fumaalului pentru două bre, vă daţi Seama ? Dacă Se blochează clapa de la perforatorul electric. N-aii reu- maTe şl cel mai nou fumai a! Trăiască victoria în alegeri a Frontului Democraţiei
nr. 5“. Citindu-î parcă pe peuuu UUUH Oic, <* « V
inţj0 «?*• CU de j .fvzac, adîncindu-se parcă
A| . . .i şit. A trebuit sa se aduca tubu- tării! La fereastră, înotîrid cu

0mU! « * ‘" 3 5' C0?s J T ri de oxigen şl ţevi subţiri de ’„„» w ie t„ oceanul de scfctei,
faţa crispată de încordare, er-a să îti groapa schimbului? Asta metiaL gândeşte la bucuriile care-1 mai
^ sacră meditaţie, Neagoe stă a-
Aplecat deasupra'unui caiet uriaş un tînăr maistru şi se vedea că ar însemna stagnarea producţie1 q , şi ca să desfunzi şticrtl cu aşteaptă încă inginerul N ea-t

k cu rubrici şi coloane de cifre. a fost daaju-ns să se ivească de fontă. oxigen, înseamnă cîteva clipe de goe. Populare! p. ILIESCU

1 C. MIMAI