Page 70 - 1957-02
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 683
Condiţiile de contractare a s e m in ţe lo r Din nou despre cooperativizarea Activitatea casei raionale de cultura ...................................
de floarea soarelui şi o rzo a s e i agriculturii în comuna Romos din Sebeş poate— ¦------------------------------------------------ şi mai
Despre preocuparea organi nutfe de gospodăriile colective şi 1
za ţiilo r de b ază şi a Sfatului
Recent, Consiliul de M iniştri tru 1 kg. orzoiacă gospodăriilor popular din comuna Romos fa întovărăşirile agricole sînt cel N u e prea m u lt tim p de cîmd desfăşoară munca pentru alcă sebit să fie străbătută de un
,al Republicii P o p u la re R o m în e a agricole colective şi cooperative ţă de transform area socialistă adînc conţinut cultural-educativ.
elabonat o H o tărîre privind re lor agrioole de producţie. a agriculturii, s-a mai scris în mai hun mijloc de convingere a în Sebeş a luat fiinţă Casa raio tuirea brigăzii artistice de a g i Ac tivita te a ei nu trebuie în nici
gim ul de contractare a seminţe coloanele ziarului „D ru m u l so un oaz să se lim iteze la oraşul
lo r de floarea-soarelui şi a o r Producătorii contractanţi vor cialism ului“ . In articolul „D ouă ţăranilor m uncitori să pornea nală de cultură, „M ih a il Sado- taţie a cercului literar şi a cer de reşedinţă a r a io n u lu i; ea tre
primi următoarele a va n ta je : buie să îndrum e perm anent şi
zoaicei. feluri de a munci — două re scă pe calea colectivizării a- vaanu“ . D e la înfiinţare a sa şi cului artiştilor plastici. metodic celelalte unităţi de pe
Conform acestei hotărîri C o Se plăteşte transportul con zu lta te“ , publicat în nr. 622 din razia în tre g ulu i raion. In vederea
form tarifelor în vigoare pentru 20 septembrie 1956, s-a arătat griculturii. D a r tocmai aceste pînă acum , ea a reuşit să ob D in toate acestea se poate acestui scop e necesar să fie
mitetul de Stat pentru V a lo rifi distanţele ce depăşesc 5 k m . so că o rg a n iza ţiile de b ază şi sfa rezultate nu sînt popularizate în ţină unele re zu lta te ce merită trage concluzia că la Casa ra creat un birou metodic bine or
carea P ro du se lo r1 A g ric o le şi cotite de la com una sau satul pe tul popular comunal au făcut suficientă măsură în comuna să fie remarcate. Aşa de pildă, ională de cultură din Sebeş, ac g a n iza t, cu sarcina precisă de a
comitetele executive ale sfatu al cărui teritoriu se a flă cultura prea puţin pentru >a a ju ta ţăranii Romos. şi-a înjghebat o form aţiune de tivitatea se desfăşoară într-u n studia şi generaliza experienţa
rilor populare regionale vor or contractată, pînă la baza de re teatru cu un repertoriu destul ritm corespunzător. A v în d însă bună a instituţiilor culturale
ganiza prin întreprinderile re cepţie ; muncitori să se convingă des In raionul Orăştie sînt multe de bine ales. A re acum pregătită în vedere faptul că această ins fruntaşe. Acest birou, trebuie să
gionale de contractări şi achiziţii pre superioritatea gospodăriei gospodării colective care au a- piesa „S ă fie linişte“ , precum tituţie nu este un cămin cultu fie alcătuit din învăţători, pro
„R e c o lta “ încheierea de contnaote Se acordă îm prum ut de să- colective, despre avantajele ce sigurat colectiviştilor venituri şi piesele „R e fe re n tu l principal“ ral oarecare ci o casă de cultură, fesori, ingineri, într-un cuvînt
pentru cultivarea de floarea-soa- mînţă selecţionată, în limita le oferă munca în comun. care întrec cu m u lt pe cele ale a cărei m uncă trebuie să se res- din oam eni capabili care să asi
relui şi de orzoaică cu gospodă disponibilului; ţăranilor muncitori individuali. frîngă pe întreg raionul, activi gure o îndrum are competentă în
riile agricole colective, coopera C u toate că au fost criticate tatea ei lasă încă m u lt de dorit. toate compartimentele activită
tivele agricole de producţie, în Se înlesneşte procurarea de în pentru preocuparea slabă în a- Aşa de exem plu, valoarea p ro şi „ F a t a de departe“ cu care a ţii culturale, îndrum are străbă
tovărăşirile agricole, asociaţiile grăşăm inte chimice la preţ de ceastă direcţie şi li s-au arătat E neoesar să se ştie că în tută de cele mai actuale sarcini
de cultivatori 'Şi gospodăriile in stat în lim ita repartiţiilor, iar şi m ăsurile practice ce trebuie duselor repartizate la zi-m uncă efectuat o serie de deplasări în oasele de cultură, activitatea ce economice şi politice ce decurg
dividuale. pentru floarea-soarelui se înles luate în vederea convingerii ţă se desfăşoară, trebuie să fie din hotărîrile celui de-al II-lea
neşte şi procurarea de în g ră şă ranilor muncitori asupra m un în anul trecut de gospodăria comunele Petreşti M iercurea, strîns legată de sarcinile mari Congres şi din hotărîrile p a rti
Com itetul de Stat pentru V a m inte bacteriene g ra tu it; cii în com un, totuşi o rg a n iza ce se pun într-o perioadă sau dului.
lorificarea Produselor Agricole ţiile de b ază şi- sfatul popular colectivă din T u rd a ş se ridică la V in ţu de Jo s , C u t, D a la etc. alta pe întreg raionul. Munca
şi comitetele executive ale sfa Se acordă credite de producţie nu au p rivit cu destulă răspun dusă de casa de cultură trebuie A c tiv iş tii casei de cultură au
turilor populare regionale vor prin Banca Agricolă eşalonat în dere indicaţiile date şi nici n-au suma de 72 lei, iar în gospodă Casa raională de cultură a ra să constituie o pildă bună pen datoria să-şi form eze un larg ac
putea da m andat pentru con cuantum ul şi termenele ce se vor tras învăţăm inte din critica fă tru toate celelalte unităţi cul tiv obştesc care să cuprindă o a
tractarea culturilor de floarea- stabili de către M inisterul A g r i cută în coloanele ziaru lui. Ca ria colectivă din P ric a z la 73 ionului Sebeş dispune de o for turale, ea trebuie să aibă un ca meni de specialitate şi oare să
soarelui şi o rzoaică unităţilor cu lturii, Com itetul de S ta t pen urm are a acestui fapt rezulta lei. Colectivistul Ioan A d a m din maţiune de cor alcătuită de cîn- racter m ultilateral, şi în m od deo- participe apoi cu regularitate la
cooperatiste >de consum şi în tru Valorificarea Produselor A - tele continuă să fie cît se poa Pric a z, care a lucrat singur în tăreţi am atori germ ani şi de o repetiţiile program elor artistic?,
treprinderilor Ministerului In gricole şi M in isterul Fin a n ţe lo r. te de slabe. In satele Pişchlnţi form aţiune de cor alcătuită din luate în studiu de către cămine
dustriei Alim entare. M in isterul A g ric u ltu rii şi com i şi V a id e i, pînă la această dată gospodărie,'a prim it anul trecut cîntăreţi amatori rom îni. Prim a le culturale, la întocmirea re-
tetele executive ale sfaturilor nu a luat fiinţă nici măcar o în produse în valoare de peste num ără 40 de m em bri, iar cea pertoriilor contribuind astfel
Se stabilesc următoarele con populare vor asigura, prin direc tovărăşire agricolă, deşi în a- 30.000 lei. Acestea sînt exemple de-a doua 60 de m em bri. D e a- prin ajutorul concret la îm bună
diţii de contractare: ţiile agricole regionale, asistenţa ceste sate, un num ăr de 510 fa concrete care pot să dovedeas semenea aici activează o echipă tăţirea activităţii acestora.
şi îndrum area tehnică a cultiva m ilii deţin o suprafaţă totală că ţă ra n ilo r m uncitori superio de dansuri şi un cerc de coreo-
Pentru floarea-soarelui produ torilor de floarea-soarelui şi de ritatea muncii în comun, dar grafie pentru copii. In prezent se M unoa ce trebuie desfăşurată
orzoaică şi îi vo r în d ru m a în ale de peste 3.000 h a ., iar în înto ele nu sînt cunoscute de marea de o casă de cultură este vastă,
cătorii contractanţi vor beneficia gerea şi folosirea celor mai po vărăşirea agricolă din satul R o m ajoritate a ţăranilor din sa de m are răspundere şi pretinde
de un spor de 15% peste preţul trivite terenuri pentru cultura m os, de la inaug urare şi pînă o preocupare continuă. Secţia
de achiziţie care se va practica respectivă". în prezent, au mai intrat numai tele comunei Rom os. culturală a Sfatului popular al
la predarea recoltei. 6 fam ilii cu o suprafaţă de 2,60 raionului Sebeş e necesar să dea
Comitetele executive ale sfa ha. D in cele 24 de fa m ilii în P e n tru a se da posibilitatea Rezultate pro miţă loare — un ajutor mai calificat celor care
Producătorii care vor încheia turilor populare vor asigura m ij scrise în întovărăşire num ai 5 să se cunoască cît m ai bine a- lucrează în această instituţie.
contnacte pe mai m ulţi ani pen loacele de transport necesare, au adus întreaga suprafaţă de ceste rezultate, comitetul co E E ........in munca cu ltu ra lă
tru cel puţin suprafeţele p revă precum şi spaţiile de depozitare teren pe oare o posedă (de a lt m u nal, de partid îm preună cu Casa raională de cultură din
zute mai jos, vor primi sporuri a seminţelor, îngrăşăm intelor
calculate la preţul de achiziţie chimice şi a a lto r m ateriale. fel acestea au avut o suprafaţă sfatul popular comunal tre O preocupare permanentă opinci“ a cărei subiect este le
după cum urm ează. mică) Intovărăşiţii Vasiie Jula buia să o rg an ize ze v izite cu pentru căminul cultural din Bă- gat de problem a schim bului de
şi A d a m P u rc a r care posedă ţăranii muncitori la gospodăriile cia, este organizarea tim pului m ărfuri dintre oraş şi sat. C o
colective din P r ic a z , T u rd a ş şi liber al ţă ran ilo r m uncitori. D a rul a prezentat cîntece popu
altele. Asemenea vizite nu s-au torită unei bune organizări a lare şi de m asă. Pa rtic ip a n ţii la
o rgan izat deşi s-a arătat im por muncii, conducerea căminului adunarea cooperatorilor au ră
tanţa lor în articolul publicat în îndrum ată de o rg a n iza ţia de mas foarte m ulţum iţi.
anul trecut.
partid şi cu sprijin ul o rg a n iza In următoarele duminici, că
A tîf organizaţia de bază din minul cultural din Băcia, are
sat cît şi deputaţii desfăşoară o1 ţiei U T .M ., a comisiei dc fe program ate schimburi de expe
muncă de lăm urire slabă în rienţă cu căminele din Sim eria
rîndul ţăranilor muncitori De mei şi a cadrelor didactice, a şi R a p o ltu l M a re .
fapt, ei înşişi nu sînt convinşi reuşit să-şi Îm bunătăţească se
D a r, căminul cultural din
rios munca. Pe linia artistică,
Suprafaţa cultivată Sporul cîte 12,15 ha. teren, au înscris de superioritatea muncii în co astăzi lucrează în cadrul cămi Băcia, ca şi celelalte căm i Sebeş se găseşte la prim ii ei
în întovărăşire numai 1,52 ha. m un. C a dovadă este faptul că ne trebuie să-şi axeze şi mai paşi de activitate şi. în conse
— gospodăriile agricole colective şi 10 ha 25 la sută şi respectiv 1,85 ha. C u toate a- există 18 membri de partid oare nului un cor pe 4 voci, o echipă m ult activitatea pe popu lariza cinţă are nevoie de o instruire şi
cooperative agricole de .producţie cestea, organizaţia de bază din posedă păm înt şi oare nu şi-au rea şi explicarea rezoluţiei ajutorare practică. Tovarăşul
10 ha 20 la sută întovărăşire şi sfatul popular făcut cerere de însoriere. L a fel de teatru, o echipă de dansuri, Plenarei C . C . al P .M .R . din B o jiţă , şeful secţiei culturale a
— întovărăşirile agricole şi asociaţiile 0,5 ha 18 la sută comunal nu au căutat să-i con stau lucrurile şi cu deputaţin 27-29 decembrie 1956, în sco sfatului popular raional, trebuie
de cultivatori vin g ă pe toţi în to vă ră ş iţi; să se D in cei 15 deputaţi care sînt în solişti şi recitatori. pul m obilizării tuturor cetăţeni să se simtă m u lt mai m o b iliza t
înscrie cu întreaga suprafaţă satul R om os, num ai 4 din ei In 10 februarie, la căminul în a-i da acest ajutor. D e ase
— gospodării individuale de teren pe care o posedă. sînt înscrişi în întovărăşire. lor la îndeplinirea sarcinilor m enea, comitetul raional de par
cultural a avut Ioc adunarea prevăzute de plenară, pentru ri tid are la rînd ul său datoria de
Pentru orzoaică producătorii Pentru stimularea celor m ai E s te ştiut că rezultatele obţi- S. B. cooperatorilor din com ună, cu dicarea continuă a nivelului de a veghea ca în tr-a d e vă r această
buni cultivatori de floarea-soare care ocazie, s-a discutat activi trai al oam enilor muncii din pa instituţie nou creată să devină
contractanţi vor beneficia de un lui şi orzoaică se vor acorda tatea consiliului cooperativei şi un ade văra t focar de cultură si
acestora de către M inisterul A - aprovizionarea acesteia. A d u n a tria noastră învăţătură artistică.
spor de 25 la sută peste preţul griculturii distincţiuni precum rea s-a încheiat cu un program
şi prem ii în unelte agricole. In dat de form aţiile artistice ale VICTOR MUREŞAN
de achiziţie al o rzu lu i, oare se acest scop M inisterul A g ric u ltu In atelierul de lucru al unei artiste căm inului. Echipa de teatru a
rii, îm preună cu C om itetul de corespondent
va practica la predarea recoltei. In ceea ce priveşte expoziţia prezentat piesa: „Bărbatul fără
Stat pentru Valorificarea Produ bienală de stat, ea va pregăti o
Se mai pot încheia contracte Cunoscuta sculptoriţă, în lemn, piesă m ai mare luată din viaţa
selor Agricole, va întocmi pînă Irm gard H a tza k din oraşul Sp- şi m unoa forestierilor.
pentru orzoaică, cu plata în po beş, continuă să depună în
la data de 1 m ai 1957 un regu munca ei aceeaşi rîvn ă plină de Pîn ă acum , datorită valorii lor
rumb, în următoarele condiţii: dragoste pentru a rtă . Recent ea incontestabile, i-au fost achizi
lament pentru alocarea fondului a term inat în model de lut, o ţionate de către m uzeul „B ru -
Se acordă 1,2 kg. porumb compoziţie Inspirată după bas kental“ din Sibiu ' ' urm ătoarele 50 de ani de la răscoalele
necesar. com poziţii: „Dansatorii“ , „B u
pentru 1 kg. orzoaică producăto m ul lui Ion Creangă „H a rap nica şi nepotul îm pletind paie“
şi un fragm ent din „D o in a prie
rilor individuali, întovărăşirilor Alb“ .
agricole şi asociaţiilor de culti
vatori ; '1
Se acordă 1,3 kg. porumb pen-
— Recomandări pentru programele artistice închinate acestui eveniment —
asiguram o j*ustJa^ aprovizionare teniei“ . Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la izbucnirea răs mente - schiţă“ E.S.P.L.A. sau Voi. „Adevărata
cu mărfuri a cooperativelor coalelor ţărăneşti din 1907, Casa regională a creaţiei popu faţă a „democraţiei burgheze" pag. 86).
VEŞTI DE LA lare recomandă căminelor culturale, colţurilor roşii, clu „1907“ — din primăvară pînă-n toamnă — fragment de
Ceea ce se poate rem arca în Cooperative ca cele din B er- A u re l C e u ţă , Sra prezentat la burilor din întreprinderi, instituţii, şcoli, cercurilor de citit I. L. Caragiale (Voi. „Adevărata faţă a „democraţiei
general la toate cooperativele şi CORESPONDENŢI etc., să includă în repertoriile lor următoarele mate burgheze").
filialele din satele raionului H a thelot, „V ic to ria “ din Boşorod Uniunea raională să ridice m ă r riale :
Concert dat de amatori „1907 1 de Al. Vlăhuţă — (Voi. „Adevărata faţă a „de
ţeg este faptul că deşi Centro- şi „ Ţ a r a H a ţe g u lu i“ _ din H a ţe g furi cu un cam ion pe care i l-a MUZICA: mocraţiei burgheze" sau Voi. „Poezii" E.S.P.L.A.).
coopul, printr-o decizie dată, a B R A D (de la subredacţia n o a
stabilit un barem de m ă rfu ri de se bucură de p rioritate la re pus la d ispoziţie întreprinderea stră v o i.). Dum inică 17 februarie, „CÎNTEC DE LA 907“ — cules de C. Danielescu — „VIFOR" (Cultura Poporului nr. 1—1957).
strictă necesitate care trebuie să ansamblul artistic de amatori rev. „Cultura Poporului" nr. 1 — din ianuarie 1957.
se găsească în to t m om entul în p artizarea m ă rfu rilo r. M u lţi se „C e ra m ic a “ . E l a fost nevoit — solişti, vocali şi instrum en „RASCOALA" (fragment) de Rebreanu (Voi. „Adevărala
fiecare unitate cooperatistă, to tişti — de la trustul m inier din „CÎNTECUL CLACAŞILOR" (fragment) din oratoriul faţă a „democraţiei burgheze" pag. 89—91 şi 103—
tuşi se m ai găsesc cooperative întreabă de ce este fa vo riza tă însă să se întoarcă cu cam ionul B ra d, a prezentat la G u ra b a rza 1907.de Gh. Bazavan — rev. „Cultura Poporului 109).
un concert, sub conducerea m u nr. 2 din februarie 1957.
unde acest barem nu există. cooperativa „Ţ a r a H a ţe g u lu i“ ? gol din cauză că tovarăşii de zicală a tovarăşului Ioan Stoi „PLUGUL Şl TUNUL" — de George Ranetti (Voi.
Vînzarea m ărfurilor din unele ca, program ul a cuprins diferite „TRUDA“ — de Gh. Danga — Cîntecele muncii şi liber „Versuri" — pag. 84 E.S.P.L.A.).
grupe pînă la cantităţi a căror C a u za este de altfel cunoscută. la m a g a zin u l central al U .R .C .C . cîntece de com pozitori rom îni şi tăţii — edit. C.G.M. 1947.
existenţă este obligatorie, con străini. „DREPTUL LA OSINDA" — de I. C. Visarion (Voi.
form deciziei am intite, trebuie Şeful depozitului de m ă rfu ri al nu au binevoit să-i dea m ă rfu „MUGUR, MUGUREL“ — prelucrare de Gh. Dima „Cîn „Nuvele şi schiţe" pag. 78 — Biblioteca şcolarului).
să constituie semnalul de alar De multă popularitate s-a bu tece de luptă“ — edit. E.S.P.L.A. 1955.
mă pentru gestionarul unităţii U .R .C .C . tov. D ezideriu W aill rile necesare, invocînd unele curat cîntecul „A i-ia i-ia i“ de „SCRISOARE DESCHISA A UNUI MELC" - de A.
respective. Acesta va trebui să O sm a n P e re tz. interpretat de „RID1CA-TE NEGURIŢA" — cîntec popular — „Cîn Mirea (Caleidoscop — E.S.P.L.A. — Bibi. pen
facă imediat comandă pentru a şi to v, Sam oilă D e zid e riu , şeful m otive care nu au nici un te Dorina Luizescu. De asemenea, tece de luptă“ — edit E.S.P.L.A. 1955 tru toţi).
i se trim ite m ărfurile respec a plăcut m ult cîntecul „T ic a -ta ,
tive. depozitului de m ă rfu ri de la mei. îm i bate in im a “ , de Ioan S to i „NOI ŢARANIl“ — cules de Gh. A. Dinicu — „Cîntece „1907“ — de A. Mirea — (Voi. Caleidoscop — E.S.P.L.A.
ca, interDretat de Aurelia S u de luptă" — edit. E.S.P.L.A. 1955. — Bibi. pentru toţi).
Trebu ie spus că în urm ă cu cooperativa „Ţ a ra H aţegului, L a Lunca Cernii lipseşte re san şi Nicolae Ju rc a .
puţin tim p pe cuprinsul între sînt rude apropiate şi s e .. „a - g ulat petrolul. Aceasta din cau „TOARNA VIN PESTE PELIN“ - cîntec popular - „Urme după 1907“ — de Paul Bujor (Voi. „Proză" —
gului raion se făcuse sim ţită ju tă “ unul pe altul ca între ru za neglijenţei conducerii coope IOAN PIRVU „Cîntece de luptă“ — edit. E.S.P.L.A. 1955. E.S.P.L.A.).
lipsa chibriturilor. Uneori lip de. Destul de rău este însă că, rativei. Sfiatul popular comunal
sesc zile şi chiar săptăm îni la conducerea U niu nii raionale nu a trim is nu de m ult o căruţă Noi purtători ai insignei „STEAGUL ROŞU“ — T. Grigorescu „Cîntece de luptă" „1907“ — de N. D. Cocea — (Voi. „Pamflete" —
rînd. unelte agricole, încălţă înţelege să le acorde ajutorul cu butoaie pentru a aduce pe „Prieten al cărţii“ — edit. E.S.P.L.A. 1955. E.S.P.L.A.).
m inte, za h ă r, săpun şi alte m ă r pe care aceştia îl m erită. trol. In tocul petrolului însă,
furi In munca uniunii s-a ob tovarăşii, de la U n iu n e a raiona Continuind activitatea pentru „STEAGUL PARTIDULUI" - M. Socor „Cîntece de „JERTFA CELOR 12.000“ — de N. D. Cocea (Voi.
servat încă de m ult timp prac In tim p ce unor cooperative li lă au trim is spirt. atragerea a cît mai mulţi citi luptă“ — edit. E.S.P.L.A. 1955 şi „Cîntece pe 2-3 „Pamflete" — E.S.P.L.A.)
tica dăunătoare de a se fa v o se repartizează stocuri de m ă r tori în concursul „Iu biţi car voci" — edit. Casa Centrală a Creaţiei Populare
riza , la repartizarea m ărfurilor, furi suficiente altele duc lipsa Este tim pul ca toate aceste tea“ , organizaţia de bază U .T .M . 1956. „OMUL CU OCHII VINEŢI" - de T. Arghezi (Voi.
unele cooperative în tim p ce a l unor m ărfuri. lipsuri să fie analizate de către din Pîclişa, raionul H a ţe g , a „Pagini din trecut" pag. 23 — E.S.P.L.A.).
tele sînt p rivite ca nişte „copii Uniunea raională a cooperative o rg a n iza t o consfătuire cu ci „CÎNTEC PENTRU MAREA LEGE A PATRIEI" —
vitregi". In diferite cazuri tovarăşii lor de consum. Tovarăşii de la titorii, în cadrul căreia au fost „Cîntece de luptă — edit. E.S.R.L.A. 1955. POEZIILE:
din conducerea U .R .C C . Haţeg U niu nea raională trebuie să e- distribuite şi 32 insigne „P rie te n
încearcă să m o tiveze această xercile un control mai temeinic al cărţii“ . In cadrul consfătuirii, ŢARA MEA" — A. Giroveanu — „Cîntece de luptă" — „Cuvînt înainte"
stare de lucruri prin aceea că au luat cuvîntul tov. D in u , M a edit. E.S.P.L.A. 1955 şi „Cîntece pentru solişti vo „Cauza cauzelor“
conducerile cooperativelor nu şi să fie cît se poate de exigenţi na Niţescu, V irg il Cîrnaţiu, A - cali“ — edit. Casa Centrală a Creaţiei Populare „Pe râzătoare"
vin să-şi ridice m ărfurile de la urel U rs u şi a lţii. 1950. „Duduia"
m agazinul central. Există in în ce priveşte justa rep artizare „Punga“
tr-a d evă r şi asemenea cazuri In org an izaţia de bază U T .M . „MĂRĂCINUL“ — I. Dumitrescu — „Cîntece de luptă“ „Doină pe nai“
a m ă rfu rilo r de la U n iu n e la — edit. E.S.P.L.A. 1955. „Doină din frunză"
„Arenda"
D a r s-a în tîm p la t şi altceva cooperative şi de la cooperative „FRUNZULIŢA FAGULUI" - T. Dumitrescu - „Cîn „Soţul ei" De Tudor Arghez;
tece pe 2-3 voci — edit. Casa Centrală a Creaţiei „Ultimul ordin de la interne" din Voi. „1907“ -
Preşedintele cooperativei „In la filiale. Populare 1950.
edit Tineretului.
frăţirea“ din Baru M are, tov PETRE FARCAŞIU „CÎNTEC DE PRIMAVARA" - S. Natra - „Cîntece
pe 2-3 voci" edit. Casa Centrală a Creaţiei Popu
/ W v v*v v v \.V \A /
Din viaţa culturală a regiunii
din Pîclişa au fost distribuite lare 1950. „DESCULŢ" — (fragment) de Zaharia Stancu (Voi.
Situaţie îmbunătăţită ţiunea fabricii va şti s-o între xistenţa, iar activiştii săi au pînă în prezent 38 de insigne „ÎNAINTE LA MUNCĂ“ - V. Popovici - „Cîntece „Desculţ" pag. 150-159 E.S.P.L.A.).
ţin ă , dacă ea va depune intere şi urm ează să fie exam inaţi în pe 2-3 voci edit. Casa Centrală a Creaţiei Popu „ZORII ROBILOR" (fragment) de V. Em. Galan (Rev.
L a fabrica „A rd eleana“ din sul cuvenit pentru amenajarea trecut să desfăşoare iii conti că. 12 tovarăşi înscrişi la acest lare 1950.
Oraşul' A lb a -Iu lia , activitatea colţului roşu promis, atunci re nuare munca la club. D e fapt concurs. „Cultura Poporului" nr. 2-1957).
culturală s-a desfăşurat un zultatele obţinute în m unca de n-au trecut decît vreo cîţiva „IN GOSPODĂRIE" de M. Neagu — Cîntece pentru 2-3 „1907“ — de Demostene Botez (Rev. „Cultura Po
tim p , destul de anevoios. culturalizare a muncitorilor, vor dintre ei. Acest fapt a avut o PAVEL ROMANENCO voci edit. Casa Centrală a Creaţiei Populare 1950.
fi într-adevăr demne de laudă. influenţă negativă şi-n activita porului" nr. 1-1957).
O d a tă cu alegerea noilor or tea clubului. Iată pentru ce a- Adunare cetăţenească „OMUL LENEŞ SA NU VIE" — de M. Chiriac, Cîn „BIJUTERII DE FAMILIE" (fragment) de Petru Dumi-
gane sindicale, resortul muncii Faimă pierdută cum , deşi acesta dispune de o tece pentru 2-3 voci — edit. Casa Centrală a Crea
culturale i-a fost încredinţat to form aţiune de cor .de 40 persoa In sala cantinei U .M .C . din ţiei Populare 1950. triu (Voi. „Adevărata faţă a „democraţiei burghe
varăşului Nicolae D ăian care, Activitatea culturală desfăşu C u g ir a avu t loc o adunare ce ze" pag. 64).
ajutat de tovarăşul Ştefan H a - rată odinioară de clubul ceferiş ne, iar brigada artistică de ag i tăţenească pentru discutarea POEZIE — PROZA:
ţegan — secretarul organ iza tilor din Teiuş era destul de taţie e pe cale de a pregăti un m odului de com portare a cetă „CÎNTECUL RĂZEŞULUI" de V. Alecsandri (Voi. Poe „1907“ (fragmente) de Teodor Balş (Rev. „Tînărtil
ţiei de p a rtid , — şi de Ioan vestită. B rig a d a artistică de a- nou repertoriu, totuşi munca nu ţenilor şi respectarea legilor scriitor" nr. 9-1956.
Simi — secretarul organizaţiei gitaţie a acestuia şi-a afirm at este la înă lţim e. E a se desfă statului nostru. A fost prezen zii populare pag. 187. edit. Tineretului).
U .T .M — a pornit la o muncă nu odată valoarea prin progra şoară lipsită de e ntu zia sm , ne tată cu acest prilej o !amplă dare „CIOCOIUL" — de V. Alecsandri (Voi. „Poezii popu In programele artistice închinate acestui eveniment se
mele prezentate, reuşind să se legată de cele mai sem nificative de seamă. recomandă să se includă şi materiale care reflectă rea
hotărîtă pentru înviorarea ac claseze printre cele mai bune şi im portante sarcini şi fără să lare" pag. 200 — edit. Tineretului). litatea zilelor noastre, imagineâ grăitoare a succeselor ob
tivităţii culturale din întreprin din regiune. Acu m , lucrurile nu aibă o egală extensiune în toa In încheierea adunării, an „DOINA VOINICEASCA" de V. Alecsandri' (Voi. „Poe ţinute de poporul nostru în lupta pentru construirea so
dere. Pîn ă acum au fost selec mai stau chiar aşa. te com partim entele sale samblul a prezentat un pro cialismului. Astfel programele vor avea două părţi dis
ţionate pentru cor 20 de persoa gram artistic. zii populare" pag. 200, edit. Tinerelului). tincte :
ne şi e pe cale de a fi alcătuită In urma hotârîrii care pre D e s ig u r că o asemenea situa „CINTECE.DE LA 1907" — (rev. „Cultura Poporului"
brigada artistică de agitaţie. D e vedea ca în localităţile unde e- ţie nu este deloc îm bucurătoa Program ul a cuprins cîntece, a ) . O parte referitoare la marea răscoală din 1907 şi
asemenea, echipa de teatru ca xistă şi club şi c ă m in 'c u ltu ra L re. Sfatul popular a l . comunei dansuri şi jocuri populare ro- nr. 11^57). la regimul de oprimare burghczo-moşicresc.
re a fost form ată, pregăteşte între acestea două să se facă Teiuş, ca şi celelalte o rg a n iza m îneşri, satiră la adresa poli „CLACAŞUL" — de Cezar Boliac (Voi. „Adevărata faţă
piesa „C h e stiu n i fam iliare“ . fu ziona re , prin trecerea celei cu ţii de masă de aici, au datoria ţiei şi jandarm eriei etc. Şedinţa b) O parte conţinînd imagini ale vieţii noi de azi.
activitate mai slabă la cea cu să m obilizeze înspre obiectivele ca şi- program ul artistic, au a „democraţiei burgheze" pag. 9 — edit. E.S.P.L.A.). Pentru aceasta să se folosească din cele mai frumoase
D o rin ţa tineretului de aici, de activitate mai bună, la Teiuş, muncii culturale toate cadrele contribuit la ridicarea nivelului ^FURTUNA VETERANUL" (1907) - de I. I. Mironescu cîntece, poezii, fragmente literare, piese de teatru etc.,
a activa în formele muncii cul căm inul cultural şi-a încetat e- didactice din localitate şi în ge cullural-educativ al oamenilor care oglindesc viaţa nonă a poporului nostru, realizările
turale. este mare şi dacă direc neral pe toţi intelectualii. (Voi. „Scrieri alese" — pag. 23 — E.S.P.L.A. şi măreţe obţinute de oamenii muncii de la oraşe şi de la
D. CRISTIAN „Cuiiura Poporului nr. 1-1957). sate în anii regimului de democraţie populară, care au
„ZILE DE DURERE“ — de Panait Cerna („Versuri" — fost recomandate anterior.
. L. SUSMAN E.S.P.L.A.).
„ARENDAŞUL ROMIN" de I. L. Caragiale (Voi. „Mo
