Page 71 - 1957-02

Nr. 683
P rim ire a tie can d id aţi şi m em b ri Sfrung portativ pentru rectificat
de p artid — sarcin ă im portan tă mmmmm
Munca individuala
cu mineri fruntaşi
O rg a n iza ţia de b ază nr. 8
de la m ina Lu p e n i .a prim it în
cursul anului 1956 un num ăr
m are de candidaţi şi membri de
partid. In acest a n , au mai fost
prim iţi încă trei candidaţi de
p artid , urm înd ca peste cîteva
zile să fie discutată şi cererea
tovarăşului Florian Căldăraru
de a deveni candidat de partid,
precum şi cererile tovarăşilor
Ioan Fiilo p şi M ih a i P o la k oare,
avînd expirat stagiul de candi­
dat, au cerut să intre în rîndu-
rile partidului.
D e curînd, organizaţia de ba­
ză l-a prim it în rîndurile m em ­
brilor de partid şi pe m inerul
Iuliu Iarto. Acestui tovarăş, or­
ganizaţia de bază i-a redus sta­
giul de candidat pentru că a
dat dovadă de m ult ataşament
faţă de partid,
Cum a muncit această orga­
nizaţie de bază pentru ridicarea
nivelului politic al celor mai
buni m ineri şi tehnicieni, încît
aceştia să ceară prim irea lor în
rîndurile candidaţilor de partid ?
Biroul organizaţiei de bază a
propus conducerii adm inistra­
tive să repartizeze în aşa fel pe
membrii de partid în producţie
încît să lucreze cu 2-3 mineri
sau muncitori fruntaşi nemem­
bri de partid. M inerul comunist
Sim ion F u m e a , de pildă, s-a ocu­
pat îndeaproape de tovarăşii F lo ­
rian C ă ld ăra ru şi P e tru M ă ră u .
Pe lingă ajutorul pe care l-a dat
m inerilor ca să-şi ridice califi­
carea profesională, el le-a vo r­
bit despre trecutul de luptă al
partidului nostru, despre rolul
partidului ca o rg a n iza to r al vic ­
toriilor obţinute în dezvoltarea
economică a patriei, în ridicarea
nivelului de tnai al oam enilor
muncii.
Toate acestea i-au determinat
pe F lo ria n C ă ld ăra ru şi Petru
M ă ră u să facă cerere de p rim i­
- NOTE
O consfătuire fără rezultate.
Com itetul de partid al C o m ­
binatului siderurgic din H u n e ­
doara, a o rg a n iza t în ziu a de
13 februarie o consfătuire la ca­
re au participat propagandiştii
cercurilor şi cursurilor învăţă-
m întului de p artid şi membri
ai birourilor o rg a n iza ţiilo r de
bază. Această consfătuire avea
menirea să scoată la iveală şi
să generalizeze metodele bune
de muncă ale unor p ropa g an­
dişti şi să com bată lipsa de ac­
tivitate a .cercurilor şi cursuri­
lor învăţăm întului de partid. In
realitate, lucrurile nu s-au în-
lîm plat astfel. Com itetul de par­
tid al com binatului nu a depus
suficient interes pentru pregăti­
rea consfătuirii, lucru ce a fă ­
cut ca cei 3 propagandişti care
au prezentat referate să nu se
pregătească temeinic şi să nu
reuşească să generalizeze even­
tualele metode bune pe care le
folosesc Nici discuţiile purtate
Sa nu ne îm păcăm cu cei ce g îtu ie critica
Cu puţin timp în urm ă, o de­
legaţie de m uncitori de la uzina
electrică din G u ra b a rza a fost
chemată la uzina electrică din
Deva pentru a participa la lu­
crările de încheiere a contrac­
tului colectiv pe anul 1957.
La dezbaterea problemelor
privind felul cum au fost res­
pectate prevederile contractului
colectiv pe anul 1956, a luat cu-
vîntul şi candidatul de partid
Ştefan Crăciun, m aistru la u zi­
na electrică din G u ra b a rza . E l
a arătat că m uncitorii, dornici
să aducă o contribuţie cît mai
mare la îm bunătăţirea procesu­
lui de producţie, au prezentat
conducerii întreprinderii propu­
neri de inovaţii pentru a fi stu­
diate şi aplicate. Acestea stau
însă de luni de zile în sertarul
inginerului Em il Morărescu.
In loc ca inginerul M o ră re s­
S-ar putea şi mai bine
In oraşul Sebeş s-au deschis
de mai bine de o lună şi ju ­
mătate două cursuri agro-zoo-
tehnice. U n u l din acestea — un
cerc anul I la care s-au înscris un
număr de 28 membri — func­
ţionează în cadrul gospodăriei
agricole colective. Inginerul
Con stantin Dăscălescu a şi
predat !a acest cerc pînă în ziua
de 7 februarie, un num ăr de 6
lecţii, printre care „Pregătirea
şi cunoaşterea so lului“ , „M e to d e
de sem ănat şi pregătirea sem in­
ţei“ .
Pe lîngă realizările obţinute,
la acest cerc există însă şi lip ­
suri a căror provenienţă îşi au
rădăcina în inactivitatea orga­
re în rînd urile candidaţilor de
partid.
Pe lîngă munoa desfăşurată
de comunişti în rîndul celor mai
înaintaţi mineri, biroul organi­
zaţiei de bază i-ia invita t pe a-
ceştia să participe la unele şe­
dinţe deschise ale o rg an izaţiei de bri de partid din rîndul celor
b a ză , a org a n iza t cu ei confe­
rinţe etc. O rg a n iza ţia de ba­
ză a atras pe minerii fru n ­
taşi în activul fără de partid,
consultîndu-se cu ei în diferite
probleme.
O preocupare
permanentă
Dorinţa fierbinte de a deveni
candidat de partid o anim a de
m ultă vrem e pe depănătoarea
M a ria Stroie de la filatura L u ­
peni. E a a avut destule îm preju­
rări să se convingă că m embrii
de partid sînt exemplu de lu p tă ­
tori activi pentru binele poporu­
lui, constructori hotărîţi ai so­
cialismului în patria noastră.
Comunistul Alexandru Stu-
lar a discutat în nenum ărate rîn-
duri cu depănătoarea M a ria
Stroie, interesîndu-se cum îşi în ­
deplineşte sarcinile de producţie,
în d ru m în d -o să studieze Sta
tutui partidului. To v. Alexandru
Stuler s-a ocupat şi de educarea
politică a depănătoareî Stroie.
E l a în d ru m a t-o să se înscrie în să fie discutată deşi acestui to ­
cursul de în vă ţă m în t politic.
In adunarea generală oare s-a
ţinut de curînd a fost discutată
oererea tovarăşei Mari-a Stroie de
a fi primită în rîndurile candi­
daţilor de partid. Com uniştii au
vorbit m ult despre munoa tova­
răşei M a ria Stroie. M em b ri de
partid au sfătuit-o să muncească
cu aceaşi rîvnă şi conştiinciozi­
tate oare o caracterizează de
cînd lucrează în fabrică unde se
num ără printre fruntaşele în
producţie,
Adunarea generală a votat în
unanim itate prim irea ei în r în ­
durile candidaţilor de partid.
n-au fost la nivelul cerinţelor.
D in tre cei 6 propagandişti care
au participat la discuţii, p rin­
tre care L iv iu Lăcătuş, Ioan P o ­
pa, V ic to r Pă u n şi a lţii, num ai ori în plinea oare se vin d e , se la film şi doresc să iau un sirop
propagandistul Ioan Diaconu a
reuşit să scoată în evidenţă şi
deficienţele ce se m ai m anifestă
în cadrul învăţăm întului de par­
tid, criticînd de altfel org an iza­
rea defectuoasă a consfătuirii.
Despre puritatea ideologică, des­
pre conţinut, despre eficacitate,
nimeni nu a spus o vorbă.
In încheierea consfătuirii tov.
Iosif Bocskay, activist al Com i­
tetului regional de partid, a cri­
ticat lipsurile comitetului de
partid din com binat în ceea ce
priveşte organizarea consfătui­
rii, subliniind totodată măsuri­
le ce trebuie luate pentru îm bu­
nătăţirea activităţii cercurilor şi
cursurilor învăţăm întului de
partid.
cu să tragă în vă ţă m in te din a-
ceste lipsuri, a găsit de cu viin ­
ţă că e bine să reacţioneze. A
doua zi după reîntoarcerea ce­
lor care au participat la înche­
ierea contractului colectiv, abu-
zînd de funcţia ce o deţine, a
început să tragă la răspundere
pe m aistrul Ştefan Crăciun,
pentru că a avut curajul să-l
critice.
Astfel de metode, străine de
linia p a rtid ulu i, nu au ce căuta
în activitatea cadrelor de con­
ducere din întreprinderile so­
cialiste.
O rg a n iza ţia de bază va tre­
bui să tragă cu tărie la răspun­
dere pe cei care caută să gîtuie
critica şi să-i facă să înţeleagă
că critica este făcută în scopul
lichidării lipsurilor din munca
noastră.
nizaţiei de b ază, respectiv a
responsabilului cu propaganda
şi agitaţia din b irou, cît şi a
consiliului de conducere. Este
vorba de lipsurile nemotivate
repetate ale unor colectivişti de
care pînă acum nu s-a sezlsat
nim eni, precum şi de faptul că
deşi la început de an s-a pre­
vă zu t ca în cadrul gospodăriei
să funcţioneze şi un cerc zo o ­
tehnic, acesta din păcate nu e-
xistă şi nim eni nu se interesea­
ză de soarta lui.
O rganele care răspund de ac­
tivitatea acestor cercuri ar tre­
bui să analizeze cauzele pentru
care cursurile amintite au o ac­
tivita te necorespunzătoare şi să
ia m ăsurile ce se im pun.
1^ Paof.
DRUMUL SOCIALISMULUI
Mecanicii şi fochişiii
de pe !ücomcfiva 2 3 0 -0 2 4
scaune de linze
La atelierele (Urmare din pag l-a) ceea ce priveşte pe fochist el se
C. F. R. Simeria
Trebuie muncit cu mai sînt mulţi inova­ preocupă îndeaproape de buna
multă răspundere tori. Printre aceş­ în urma observaţiilor noastre funcţionare a injectorului de
tia se numără şi comune, din întreaga lună. In păcură.
In anii trecuţi organizaţiile maistrul Simion ea sînt specificate toate repata- In fiecare 24 de ore locomo­
de bază din cadrul complexului Borza. Una din ţiile ce trebuiesc executate la tiva 230.024 parcurge 500 km ,
C .F .R . Teiuş au muncit cu m u lt inovaţiile realizate spălare, ca lăcătuşii să nu mai după metoda vestitului feroviar
simţ de răspundere în direcţia de acest inovator puirrlă timpul pentru a le dibui, sovietic Blajenov. Cînd trenurile'
p rim irii de oandidaţi' şi noi m em ­ poartă denumi­ bineînţeles, că după fişe putem remorcate sînt de marfă, tona­
rea : „Strung por­ controla şi felul cum au execu­ lul, care şi aşa este destul de
mai înaintaţi muncitori. Şi re­ tativ pentru recti­ tat lăcătuşii reparaţiile.
zultatele s-au dovedit a fi dintre ficat scaune de ridicat, este depăşit de regulă /
cele m ai bune. linze". Această ino­ — Tot la spălare, rosti din cu 4-5 vagoane la fiecare tren.
vaţie îmbunătă­ nou mecanicul Medrea, noi ur­ Personalul acestei locomotive
C u totul altfel se prezintă si­ ţeşte cu 50% ca­ mărim starea interioară a caza­ aplică şi metoda planului finan­
tuaţia în momentul de faţă. U n e ­ litatea lucrului la nului, ca să nu se depună piatră ciar. In urma ecestui fapt, el a (
le o rg a n iza ţii de b ază ca cele rectificarea scau­ pe pereţii cutiei de foc şi pe obţinut o economie de combus­
de la depou (secretar Vasile nelor de linze la ţevile fierbătoare. Cu acest pri­ tibil convenţional în anul 1956
S trem ţan ), de la mişcare (secre­ ţevile de admisle lej, mai urmărim ca etanşeitatea de peste 260 tone, iar pe luna
tar Ioan C hioreanu) şi de la re­ şi emisie de la Io- cutiei de fum să fie perfectă, în- ianuarie peste 2 7 de tone. De\
vizia de vagoane din Coşlariu comotivă. trucît de acest lucru depinde în altfel, locomotiva 230.024, a in­
(secretar Partenie Dalea) m a­ mare măsură arderea. In sfîr­ trat pe aceste mîini bune cu
nifestă m ultă pasivitate faţă de In clişeu Ino­ şit, după spălare trecem la o ani în urmă. Nici cînd pe par- 1
această sarcină im portantă. In vaţia cu denumi­ amplă verificare a reparaţiei. curs această maşină, în decurs
tot tim pul ce s-a scurs de la în ­ rea : „Strung por­ De obicei, primul drum îl face de 4 ani, n-a rămas defectă. Or.
ceputul anului, în aceste organi­ tativ pentru recti­ tot personalul, ca să ne putem cu asemenea performanţă nu se /
zaţii de bază nu s-a prim it nici ficat scaune de convinge mai bine dacă repara­ poate mîndri oricine.
un candidat sau membru de par­ linze". ţia a fost, sau n-a fost executa­ Trenurile remorcate de echi­
tid. L a depou sînt destui tineri tă aşa cum am vrut noi.
utem işti cia tovarăşii Pom pei pele celor doi mecanici sosesc
M îr z a , Teodor B îrlu ţ şî a lţii,
fruntaşi în producţie, dar nimeni La drum întotdeauna la destinaţie la tim-1
nu se ocupă de ei, de atragerea pul fixat.
lor spre p artid , deşi ei şi-au m a­
nifestat această dorinţă. In une­ Cînd locomotiva 230.024 iese
le cazuri se întîm plă ca cererile
unor oandidaţi să nu fie puse în ooo<x>oooo<x><>oo<>o<x><>o<x><><><x><><>o<xx><>oo<><><>o<><>oo<x><>oo^<>< la drum, se execută mai întii
discuţie m u lt tim p . D e p ildă , ce­
rerea tov. Ioan Burdulea de a In întîmpinarea zilei de 8 Martie de toate o revizie serioasă în Un tren de marfă, se strecoa- ,
deveni membru de partid întîrzie
marchiză, exteriorul locomotivei râ liniştit pe şinele de fler, în-
varăş i-a expirat stagiul de can­
didatură de m ai bine de un an. şi mai ales la mecanism. dreptîndu-se spre Cluj. Cu mi­
Lip su ri de acest fel m ai sînt — Dar noi, nu ne mulţumim na pe regulator şi cu ochii săi
şi în alte o rg a n iza ţii de bază.
Femeile din raionul llia cu atît — spune mecanicul O- pătrunzători, mecanicul Gligori
Com itetul de partid al com­
plexului C .F .R . Teiuş, va trebui ţoitt. Mai facem cîte o revizie Medrea veghează bunul mers al
să tragă cu tărie la răspundere
acele birouri ale organizaţiilor ( în toate gările unde stăm mai convoiului de vagoane. In mar­
de bază care neglijează această
problemă şi să le facă să înţelea­ Com isia de femei de pe lîngă deservire, care vor purta denu­ j mult. Pe parcurs remediem mici chiză, fochistul pulverizează pă­
Sfatul popular al raionului llia mirea de „ 8 M a rtie “ . L a fel, se
gă că respectarea hotărîrilo r luia- este h otărîtă să întîm pin e Ziu a va organiza o zi record la fie­ \ defecte ce se pot ivi la cuzineţi, cura deasupra stratului de căr­
internaţională a femeii cu reali­ care m a g a zin , unde se vo r ame^
te în recenta plenară a comite­ zări importante în muncă. naja vitrine le cu cele- mai noi şi J la cilindri de frînă, unde se în- bune încins.
mai frumoase articole.
tului de partid cu ooazia căreia A s tfe l, com itetul de sprijin de S tîmplâ să avem pierderi de aer, Trenul va ajunge cu siguran­
pe lîngă Spitalul unificat llia, In şcoli se organizează con­
s-a a n a lizat cum se munceşte în a fost îndrum at să confecţioneze sfătuiri cu elevii, unde profesoa-< ! sau cilindri şi saltare, unde pu- ţă la timp în staţia Cluj.
31 perne cu p uf, 50 de şerveţele rele vorbesc despre învăţăm îrH
această direcţie, sînt sarcini obli­ pentru noptiere şi să pregăteas­ tul din trecut şi de astăzi. \ tem avea pierderi de aburi. In GH. TAUTAN
că trusouri pentru copiii noi
gatorii pentru toţi comuniştii din născuţi de la m aternitate. In ur­ Fem eile din G .A .C . şi în to v ă ­ O seară prin
ma unei consfătuiri organizată răşiri ţin consfătuiri, discutînd unui liceu serat
organizaţiile de bază. cu femeile, aceste obiecte au şi despre pregătirea răsadniţelor,
fost puse în lucru în g rijire a ferm elor anexe etc. Intr-una din zilele acestea, o G a g y este. vîn ză to a re la un
zi ploioasă şi ceţoasă, am fă­ m a g a zin de stat.
Pentru buna deservire a popn- In cele peste 95 cercuri de cut o vizită la liceul seral din
laţiei în m agazinele universale citit, în această perioadă se va’ G u ra b a rza . D e la B ra d la G u ­ D in răspunsurile care le dau,
din D o b ra , llia şi B uruiene se dezbate hotărîrea Consiliului ra ba rza , am călătorit cu „m o- din felul cum îşi pregătesc te­
vor org an iza brigăzi de bună de M in iştri cu p rivire la con­ că niţa “ , un tren industrial cu mele, se observă pasiunea şi se­
tractarea de legum e şi z a r z a ­ linie îngustă. D u p ă vreo 20 de', tea de a acumula cît mai m ulte
minute am ajuns. cunoştinţe'. L a sfîrşitul orei,
v a tu ri. To to d a tă se duce m u n ­ ne-am adresat tovarăşei I. B u lz,
ca de lărgire a sectorului •so< Trenul s-a oprit pe fundul profesoară de m atem atici şl di­
unei văi înconjurate de dealuri rig in tă clasei, cu întrebarea :
Mai multă atenţie grijilor de zi cu zi cialist din agricultură. înalte, îm pădurite. La înălţi­
me, pe deasupra capetelor se — Ce ne puteţi spune despre
*3* a.xiv: ale oam enilor m uncii C u aceste fapte, întîm pină co­ încrucişau pornind în toate di­ elevii clasei a X -a A , avînd în
misia de femei din llia , Ziuai recţiile linii de înaltă tensiune, vedere că le sînteţi dirigin tă ?
Pline de calitate m ulţum eşte iatît pe mine cît şi internaţională .a femeii. iar un funicular îşi purta g ră ­
bit încărcătura spre gura fără — In general sînt m ulţum ită
In oraşul A lb a -Iu lia , de multe pe sutele de locuitori ai Devei, In afenfea fund a uzinei de şfcampare. de clasă. E le v ii învaţă bine, dar
este aceea că de cîte ori m erg abonafilor noşfri n-au atins încă nivelul m axim
In curînd am ajuns la liceu. la în vă ţă tu ră . M a i există şi.
găsesc bucăţi de sfoară sau alte nu găsesc. Aceasta pentru că, Intruclt ziarul nostru, începînd cu Licbul seral-înfiinţat în ur­ unele greutăţi. Nu toţi elevii
obiecte. Alteori nu este coaptă ¦ conducerile cinem atografului „ F i - data de 24 ianuarie a. c., apare zil­ mă cu cîţiva ani — funcţionea­ frecventează regulat. D e exem­
bine sau din oauză că nu-i fră- lim on S îrb u “ şi a O .C .L . produ- nic, iar costul abonamentelor, este ză în localul şcolii elementare. plu tovarăşul Mateieş care e
m întată cum trebuie, se găsesc ¦‘ se alim entare , nu se hotărăsc de 5 lei pentru abonamentele indi­ C lă d ire a se im pune prin a rh i­ funcţionar la A .V .S A .P ., sau
cocoloşi de făină. viduale şi 4 lei pentru cele colec­ tectura sa sim plă dar a tră g ă ­ tovarăşa M . Brădescu, care lu ­
întreprinderea de panificaţie ar să am enajeze un bufet, cu toate tive, abonamentele contractate şi a- toare ; are instalaţie modernă crează la uzina de preparare, au
că condiţiuni ’ sînt. chitate pe anul 1957 se modifică de încălzire centrală, clasele m ulte absenţe. Sperăm că sp ri­
trebui să acorde tnai m ultă aten­ după cum urmează: sînt m ari, luminoase şî curate, jin iţi de întreprinderile respec­
IOAN VLAD iar m obilierul este a ran ja t cu tive, să lichidăm aceste lipsuri.
ţie oalităţii pîinii, Cetăţenii ora­ Cel care au achitat costul abona­ grijă. A m avu t şi elevi slabi ca I. P e ­
locuitor al oraşului Deva mentului pe trim. I 1957 (după ve­ V in aici să înveţe oam eni de - truş şi M . S ie fa n . D a r cu a ju ­
şului aşteaptă cu nerăbdare acest chiul tarif) vor primi ziarul pînă Ia cele m ai felurite vîrste şi p ro ­ torul nostru al cadrelor didacti­
sfîrşitul lunii februarie: cei care au fesii. Alătu ri de un elev în vîr- ce, ei s-au înd re p ta t. Credem că
lucru. \ HILDA NADLER Geamuri nu cartoane achitat abonamentul pe semestrul I stă de 28 de a n i, poţi în tîln i un depunînd un efort m ai m are şi
fabrica „Ardeleana" vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu­ elev de 17 ani, alături de un înlăturînd lipsurile care mai sînt,
nii martie, iar cei care au achitat desenator, poţi întîlni o munci­ elevii acestei clase vor deveni
T1 / / , 7 L a fabrica I .A .R .T .- D e v a , în abonamentul pe întreg anul 1957 vor toare, sau o vînzătoare dintr-un curînd fruntaşi.
Un bufet Şl ceva lame multe ateliere, în loc de gea- primi ziarul pînă la sfîrşitul lunii m ag azin de stat.
m uri de sticlă, sînt puse car­ mai. A m plecat apoi şi în tim p ce
M a i bine de două lu n i, trec z il­ toane sau tablă. Ace asta, pe lîn ­ A m asistat la o lecţie în cla­ „m o c ă n iţa “ ne ducea înapoi la
gă faptul că are un aspect u rii. Pentru a putea primi neîntrerupt B ra d , am intirile mă purtau cu
nic pe la m agazinele din D e va , face oa în atelier să fie toată ziarul „Drumul socialismului", re- sa a X - a . E le v ii acestei clase ani şi ani în urm ă cînd în G u r a ­
înnoiţi-vă din timp abonamentele 1 barza ca şî în întreaga ţa ră , o-
interesîn'du-mă dacă sînt lame ziua întunecat. sînt m uncitori şi fu n c ţio n a ri; mul nu era decît un rob în g ră ­
Acest lucru a fost sezisat de dit la drepturi şi la în v ă ţă tu ră .
de ras. „N -a v e m lame tovarăşe“ I. Tu d o ra n este desenator, I.
multe ori conducerii fabricii, dar 1. P1RVA
— acesta este răspunsul vîn ză - în zadar. C ît vom mai aştepta Pe truş este educator, iar G reta
nu ştim . B in e a r fi să se ia m ă ­
toarei. Şi de fieaare dată îm i pun suri imediat.
întrebarea : „G a re dintre tova­ UN GRUP DE MUNCITORI
răşii de la O .C .L . produse in­
dustriale, nu se bărbiereşte nici
unul acasă ?“ Dacă n u , atunci Apendicita acută
ar trebui m ăcar să aplece ure­
chea la cerinţele locuitorilor.
O altă problemă oare mă ne- Apendicita este o inflamaţie a a- gulă survine în primele 36 — 48 d4
pendicelui, datorită unei infecţii lo­ ore. Ora 36 de la începutul bolii, con­
3-ft a ţ t z ţ d a r z . . . calizate în peretele apendicular. stituie ora critică ;¦ de aici procesul e-
— ...Dar de ce s-a întîrziat Fi sigur că toate se vor face. pe săptâmînă: lunea, marţea şi Apendicita apare cu durere sponta­ voluiază spre perforare.
nă care se instalează brusc, sau pe Tratamentul în apendicita acută este
atît cu instalarea aparatului Mai mult ca sigur că întreprin­ duminica, cîte o reprezentaţie. îndelete,şi se localizează în dreapta, în
partea inferioară a abdomenului. Alte­ de urgenţă şi constă în intervenţie o-
de proiecţie ? derea va muta piesele electrice ...Sala se umpluse. Spectato­ ori, durerea poate fi localizată în peratorie în primele 24 — 36 ore.
partea superioară a abdomenului, tot în
— Ei, n-a fost chiar aşa de din sala de jos şi astfel cine­ rii se înghesuiau, pentru a dreapta, alteori în regiunea stomacului Azi se operează şi după 48 ore, da­
sau chiar în stînga abdomenului în că nu s-a format un plastron. Este
uşor; au fost greutăţi. matograful va avea în sfîrşit o permite şi altora să intre. Voiam partea inferioară. Durerea poate fi greşită atitudinea de aşteptare în spe­
surdă, supr..>tabilă, sau violentă, insu­ ranţa că apendicita se poate vindeca
Mă apropiai hotărît să aflu sală de vreo 500 locuri. Atunci să mă ţin de cei doi, sâ-i cu­ portabilă. Intre aceste două extreme, spontan, deoarece se depăşeşte timpul
există toate gradele posibile ale du­ util de intervenţie şi ulterior pot sur-:
despre ce e vorba. Un băiat de şi echipele artistice vor avea nosc, să aflu de la ei totul, dar rerii. Durerile sînt însoţite de greţuri, veni complicaţii regretabile.
vărsături, constipaţie, o senzaţie de
vreo 15 ani cu părul sîrmos, Unde să-şi ţină repetiţiile. . lumina se stinse şi, pe ecran, plenitudine în abdomen, şi febră. Apen­ In timpul crizei nu se administrează
dicita ne operată, poate perfora, produ- nici purgativ şl nici calmante, deoarece
discuta întârîtat cu un mecanic — Ar fi bine; am putea sus din fascicolul de proecţie se cînd o peritonită localizată sau gene­ purgativul poate duce la o perforare
desprinsese titlul filmului ,,S-au ralizată, care necesită timp îndelungat rapidă a apendicelui, iar calmantele
mlnjit de ulei. Trăsei cu ure­ pentru vindecare.
pot masca boala. In orice caz, perioa­
chea mai departe. O discuţie prinsa întîlnit undeva". Mă dezmeticii Apendicita acută la copii între da de observaţie a bolnavului nu va
Bine, dar repararea şi pune­ înciudat că i-am pierdut în 2-8 ani, are deobicei un început mai
puţin brutal, evoluînd adesea cu dia­ depăşi 24 — 36 ore, iar dacă după
rea in funcţie a unui aparat din întîmplare mulţime pe cei doi, şi că, luat ree. De aceea, niciodată cînd un co­ acest timp de observaţie, fenomenele nu
pil care prezintă o indigestie, o dia­ au cedat complect, intervenim opera­
...ce dumnezeu l doar un aparat de vorbăria lor, nu mi-am cău­ ree sau aşa zise intoxicaţii alimentare, tor.
nu trebuie să-i dăm purgativ, deoarece
de proiecţie nu-i un furnal. juca şi şah, şi şubah, şi tenis tat în sală pe prietenul cu acesta poate masca o apendicită, sau Pînă la intervenţia chirurgicală, bol­
poate produce rapid perforarea apen- navul va sta culcat, cu pungă de
— Nu-i, fireşte. Dar ştii că de masă. Dar nu prea cred că care voiam să schimb două dicelui. De aceea înainte de a da pur­ ghiaţă pe regiunea apendiculară şi în
gativ copiilor, vom consulta un medic. acest interval de timp nu va consuma
aparatul ăsta a zăcut, aruncat întreprinderea va goli sala vorbe. alte alimente, afară de ceai. Dacă fe­
La copii, de obicei, apendicita evo- nomenele cedează după 24 ore, se va
intr-un cotlon de pod, ani de mare de jos. Un lucru m-a lăsat totuşi pe luiază rapid spre peritonită generaliza­ începe realimentarea treptată a bol­
tă (inflamaţia foiţei care înveleşte ca­ navului, în a 3-a zi, fiind ţinut sub
zile ? Ba unii s-au străduit să-l Stătu puţin pe gînduri şi iar gînduri. Noul comitet de între­ vitatea abdominală). De aceea se indi­
repare şi n-au reuşit / prindere de la I.C.S.H. va reuşi observaţie 14 zile. La o proximă criză
răbufni : că intervenţie operatorie urgentă. se va interveni chirurgical.
— De ce să nu reuşească 9 — Şi, în definitiv, de ce n-ar oare să lămurească direcţia în­
E sim plu: iei aparatul, îl tri­ goli-o ? treprinderii că şi reprezenta­ Evoluţia apendicitei acute poate mer­ Apendicita acută este o afecţiune
gravă, care necesită un tratament o-
miţi la reparat şi gata. — Fii fără grijă se va goli. ţiile de cinematograf sînt im­ ge uneori spre vindecare complectă, perator de urgenţă Prevenirea ei este
posibilă prin tratarea viermilor intes­
— Aşa ar fi trebuit să fie, S-au făcut ele alte lucruri mai portante şi că prin acest lucru spontană, ori spre peritonită. Formele e- tinali abdominali, care favorizează ope­
mari. Cred că şi problema asta raţia apendicitei, precum şi a diferitelor
dar n-a fost chiar aşa. Fiindcă va fi rezolvată. Dacă cei de la trebuie în mod serios sprijinite? volutive duc la perforaţie, care de re­ inflamaţii ale intestinului subţire şi^rl
cei în cauză n-au putut fi tre­ M-am hotărît să aştept re­ celui gros.
ziţi din- amorţeală. Au încer­
zultatul şi dacă acesta nu va fi Dr. NICOLAE BERIAN
direcţie nu se arată destul de cel scontat, atunci... atunci voi
cat unii, dar zadarnic.
—- Dar, dacă a durat atît, de interesaţi, apoi organizaţia de scrie un nou articol, în legătură
ce nu sînt încă bănci ca lumea, bază, sindicatul şi U.T.M.-ul, îi cu cinematograful de la clubul'
plan înclinat în sală ? Uitâ-te, vor face mai activi.
„Filimon Sîrbu" al comitetului
sînt peste 320 de oameni care — De cîte ori zici că va rula de întreprindere de la l.C.S.FI.
se înghesuie. Cei mai mulţi film la noi ?
Pînă atunci râmîn în aşteptare.
stau în picioare.- — Deocamdată de trei ori C. GH.