Page 72 - 1957-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 683

UBEHMKBESBSB

Problema Caşmirului în discuţia

Consiliului de Securitate

N E W Y O R K (A g e rp re s ). — dem ilitarizării statelor G a ş m ir şi

Lia 18 februarie iau a v u t loc două D ja m m u şi a aducerii pe te rito ­

In Comitetul Politic al O. N. U. Norsfedt se opune reducerii şedinţe ale Consiliului de Seou- riul lor ia aşa-num itelor „ F o r ţe
ritate în problema Ciaşmirului, armate provizorii ale O .N .U .“ .
„Grecia este interesată ca poporul cipriot la oare iau luat cuvîntul repre­
să fie eliberat de sub jugul colonial“ Lu în d cuvîntul, Noon, m inis­

forţelor militare ale Angliei zentanţii Pakistanului, Uniunii trul Afacerilor Externe al P a ­
Sovietice şi Colum biei. kista n u lu i, a declarat că g u v e r­
nul său sprijină deplin proiec­
— a s p u s m in istru l A fa c e rilo r E x te rn e , A veroff —• P A R IS (Agerpres). nistrul de Război britanic, D u n - Consiliul examinează proiectul tul de rezoluţie al S .U .A ., A n ­
Hotărîrea guvernului din can S a n d ys , cu m em bri ai g u ­ de rezoluţie al S .U .A ., A n g lie i, gliei, A u stra lie i şi Cubei.
Londra, expusă într-un memo­ vernului american la W ashing A u stra lie i şi C ub ei, proiect în
ra n d u m , de a reduce efectivele ton, acesta a obţinut promisiunea oare se subliniază necesitatea

N E W Y O R K (Corespondentul autodeterminare în cazul unui cirea mişcării de eliberare a militare britanice staţionate în din partea S .U .A . că vo r contri­ Poziţia Uniunii Sovietice fn problema Caşmirului
special al Agerpres la O .N .U . popor m ic, care suferă şi care unui popor mic. Germ ania occidentală, a provo­ bui la realizarea proiectelor de
transm ite). luptă pentru libertatea sa. G re ­
cia este interesată în tr-u n sin-' Reprezentantul grec a subli- • cat o vie emoţie şi îng rijo ra re m odernizare a armatei britanice In încheierea şedinţei de di­ interesele vitale ale poporului
D u p ă cum s-a m ai a nun ţat, la gur lucru *— ca poporul cipriot niat că A n g lia duce un adevă­ în rîndurile membrilor U niunii şi la înzestrarea sa cu proiectile m ineaţă a luat cuvîntul repre­ Caşm irului sau contravin p rin­
18 februarie Com itetul P o litic al să fie eliberat de sub ju g u l co­ rat război îm potriva m işcării de Eu ro p e i occidentale, precum şi teleghidate.. Pentru a exercita zentantul U .R .S .S ., A . A . Sobo- cipiilor Cartei O .N .U .
Adunării Generale O .N .U . a tre­ lonial. eliberare din Cipru, trim iţind la com andam entul N .A T .O . presiuni asupra A n g lie i şi ao
îm potriva participanţilor ei tru ­ determina să nu-şi retragă for- lev, oare a expus poziţia U n iu ­ D e le g a ţia sovietică, a spus el
cut lia exam inarea problemei G recia, :a declarat .el, cere ca pe cu un efectiv de 25.000 de După cum s-a aflat,este vor- în continuare, este însă gata să
ciprioţii să-şi poată exercita oameni. Oam enii sînt arestaţi ba nu num ai de reducerea forţe- ţQi,e .armate de pe continent, S ta - n ii Sovietice în problema G aş- sprijine propunerile oare a r pre­
Ciprului. Problema Ciprului dreptul internaţional al omului în mod a rbitrar şi sînt înte m ni­ tele U n ite au lăsat să se înţe- m iruluî şi a prezentat am e n da­ vedea o întrerupere pentru un
— dreptul la autodeterm inare. ţaţi sau internaţi în lagăre de lor militare terestre de la 77.000 leagă că nu-şi vo r respecta pro- m ente sovietice la proiectul de timp oarecare a examinării pro­
ia fost ridicată pentru p ri­ C ip rul trebuie să înceteze de a concentrare, fără judecată şi de oameni la 47.0 0 0 , dar şi de m isiunile dacă A n g lia nu se va rezoluţie al celor patru ţă ri. blemei Caşm irului de către C o n ­
ma dată de către G re c ia , la cea mai fi un lagăr de concentrare, chiar fără anchetare, a spus el; retnagerea complectă a forţe- supune cererii Com andam entu- Uniunea Sovietică consideră, siliu. M em brii Consiliului ar pu­
de-a 9-a sesiune a Adun ării G e ­ un loc de torturi şi de înjosire oraşe şi sate întregi sînt supu­ lor aeriene britanice din G er- tea folosi această perioadă pen­
nerale din 1954. Cu o majoritate a omului. se la am enzi colective; m a ltra ­ m ania occidentală. Aceasta se lui N .A . T .O . şi va proceda, în a spus A . A . Sob olev, că în
de vo tu ri s-a hotărît atunci să tarea copiilor a devenii un fe­ face în ciuda unor angajam ente
nu se adopte o rezoluţie în a- Reprezentantul Greciei a res­ nomen obişnuit. mod unilateral,^ la reducerea e- fond problem a C a şm irulu i este
ceastă problem ă. L a cea de-a pins acuzaţiile A n g lie i, care a
1 0 -a sesiune. în 1955, Adunarea încercat să atribuie Greciei răs­ A ve ro ff a citat cazuri de re­ form ale pe care şi le-a luat A n - fectivelor sale în G e rm a n ia oc- deja re zo lva tă chiar de poporul tru studierea m aterialului acu­
a luat hotărîrea de a nu inclu­ punderea-pntru evenimentele din presiune în masă îm potriva po­
de problema Ciprului pe ordinea Cipru. Guvernul grec, a decla­ pulaţiei civile din Cipru. E l a glia în cadrul acordurilor de la cidentală. C a ş m iru lu i, oare consideră te ri­ m u lat şi a situaţiei, iar părţile
sa de z i. In anul acesta, în rat Averoff, nu a trimis nicio­ a cuzat guvernu l englez că !aţiţă
cursul exam inării problemei ci­ dată arme patrioţilor ciprioţi. Paris semnate în 1954. In legătură cu reacţia provo- toriul său oa o parte inaliena­ direct interesate iar nutea-o fo ­
priote, se discută sim ultan G u ve rn u l grec acordă doar pe cu bună ştiinţă ura între m in o ­ D u p ă cum se ştie, recent co- cată în diverse capitale ale E u - bilă a Republicii India. losi pentru a face noi încercări
două probleme — problema „a- plan politic sprijin pentru reali­ ritatea turcă şi populaţia grea­ ropei occidentale de hotărîrea de a reglementa prin tratative
plicării p rincipiilor egalităţii în zarea năzuinţelor poporului că din C ip ru şi a declarat că m andantul suprem al N .A . T .O ., britanică, nu este exclusă posi- Sarcina Consiliului de Secu­ directe- divergenţele existente.
drepturi şi autodeterm inării po­ grec. „Rezistenţa arm ată, a englezii procedează în felul a- generalul american N orstadt, bilitatea — după cum relatează ritate, a spus A . A . Sobolev, este După părerea delegaţiei sovietice
poarelor pentru populaţia insu­ spus el, este o chestiune care cesta conform principiului „ d i­ şi-a făcut cunoscută p o ziţia sia agenţia „F r a n c e Presse“ — ca întărirea păcii şi liniştei în a - părţile sînt încă departe de a fi
lei C ip ru “ , propusă de G recia, priveşte pe ciprioţi înşişi“ . A c u ­ vide et im pera“ .- negativă faţă de intenţia A n g li- sesiunea Consiliului U niu nii E u - oeastă regiune. In aceste condi­ folosit toate posibilităţile pentru
şi aşa-zisa problem ă a „s p riji­ zaţiile aduse Greciei în legătu­ ei de a-şi reduce trupele de pe ropei occidentale, fixată ^pentru ţii, după părerea delegaţiei so­ reglementarea paşnică a proble­
nirii teroarei în C ip ru de către ră cu aceasta sînt cu totul lip ­ Reprezentantul Greciei a de­ continent. Norstadt şi-a m ani- 26 februarie la Lo n d ra , să fie a- vietice, n u are nici un sens să mei Caşm irului prin metoda u-
G recia“ , propusă de A n g lia . site de temei. clarat de asemenea că Grecia festat teama că şi alţi m em bri m inată pentru a se da posibili- se includă în rezoluţia C o n siliu ­ nor tratative bilaterale fără nici
consideră guvernul englez res­ ai N .A .T O . vor urma exemplul tatea unor m anevre de^ culise lui de Securitate prevederea cu
M inistrul Afacerilor Exte r­ Reprezentantul grec a expri­ ponsabil pentru exploatarea eco­ b ritanic, ceea ce va slăbi poten-
mat un protest îm potriva perse­ nom ică a C ip ru lu i prin cele mai
ne al Greoiei, Ave ro ff, a luat cutării arhiepiscopului M aka- grosolane metode coloniale. ţialul m ilitar al blocului A tla n - menite să mai salveze cîte ceva privire la organizarea unui ple­ un amestec din a fară . Această
primul cuvîntul în comitet. E l a rios de către autorităţile engle­
rostit o amplă cuvîntare în ca­ ze. După cum a subliniat A v e ­ L a sfîrşitul şedinţei de dim i­ ticului de N o rd . In cadrul între- din „solidaritatea“ atlantică, din biscit în G aşm ir. D e asemenea oale corespunde întrutotul p rin­
re a cerut să se aprobe proiec­ roff, toată vina arhiepiscopului neaţă a luat cuvîntul reprezen­
tul de rezoluţie propus de dele­ M akarios constă în faptul că a tantul Angliei, Noble. vederilor pe oare le-ia iavut m i- nou g ra v zd ru ncina tă i nu este deloc necesar ca în re­ cipiilor C artei O .N .U ., precum
gaţia greacă, prin care se con­ refu za t să se supună cerinţelor
stată că situaţia din C ip ru s-a arbitrare ale colonialiştilor, In cîteva rînduri zo luţie să se m enţioneze părerea şi intereselor poporului G a ş m i-
în ră u tă ţit serios şi se exprim ă
dorinţa de a se acorda poporu­ Grecia, a continuat Averoff, C U P R I L E J U L celei de a 9-a exprim ată de reprezentantul P a ­ rului şi ale popoarelor Indiei şi
lui cipriot posibilitatea să-şi ho­ consideră că guvernul englez aniversări a încheierii Trata tu ­
tărască v iito ru l, pe_ baza drep­ lui de prietenie, colaborare şi In legătură cu re fu zu l Israelului k ista n u lu i, ou p rivire la aducerea P a k ista n u lu i.
tului la autodeterm inare. este răspunzător pentru folosi­ asistenţă m utuală dintre U n iu ­
nea Sovietică şi Republica P o p u ­ de trupe ale O .N .U . în regiunea Ap o i, în numele delegaţiei so­
Grecia, a spus Averoff, a ri­ rea în decursul unei perioade lară U n g a ră ia a v u t loc un
dicat problema C ip ru lu i la schimb de telegram e între K . E . de a-şi retrage trupele din E g ip t Caşm irului. Carta O .N .U . pre­ vietice A . A . Sobolev a prezen­
O N .U . nu în scopuri agresive, îndelungate a celor mai dez­ Voroşilov, preşedintele P re zid iu ­ vede clar şi fără echivoc că fo r­ tat am endam entul la proiectul de
ci pentru a se aplica principiile lui Sovietului Suprem al
O .N .U . şi în special dreptul la gustătoare metode pentru nim i­ U .R .S .S ., şi Istva n D o b i, preşe­ N E W Y O R K , (Agerpres); — Eisenhow er declară în continua- ţele arm ate ale O .N .U . nu pot fi rezoluţie al S .U .A .,- Angliei, A u ­
dintele Prezidiului Republicii re că, luînd în considerare a- folosite decît în scopul respin­ straliei şi Cubei. .
Populare U n g a re ; -între N . A . T A S S transm ite: ceasta, S .U .A . fac apel la Israel gerii unei agresiuni, în scopul
B ulganin, preşedintele Consiliu­ să-şi retragă trupele de pe teri restabilirii păcii internaţionale. Aceste am endam ente, ia spus
lui de m iniştri al U .R .S .S ., şi Lia N e w Y o r k se !acordă a te n­ loriul egiptean, bizu ind u-se pe C a rta O .N .U . nu prevede folo­ el, au drept scop înlăturarea din
Janos K a da r, preşedintele guver­ ţie faptului că Israelul continuă „ferm itatea tuturor prietenilor sirea forţelor arm ate pentru proiectul de rezoluţie a preve­
nului revoluţionar muncitoresc să saboteze hotărîrile Ad u n ării dreptăţii în problema O rie n tu lu i vreun a lt scop. Se înţelege de derilor oare stîrnesc obiecţiuni-
ţărănesc al R . P . U n g a re şi între Generale a O .N .U . cu privire la la sine că C a rta nu prevede fo ­ le uneia din părţile direct inte­
A . A . Grom îko, ministrul Aface­ retragerea trupelor sale de pe Apropiat“ . resate, menţinînd totodată n u ­
rilor E x te rn e al U .R .S .S . şi Im re teritoriul Egiptului. losirea trupelor O .N .U . în scopul cleul principal al propu nerilor, şi
H orvath , ministrul Afacerilor ? organizării forţate a unui ple­ anume : Preşedintele Consiliului
Externe al R . P . Ungare. D u p ă cum se subliniază în de Securitate să fie însărcinat
cercurile locale, se creează im ­ N E W Y O R K , (Agerpres)'. — biscit în Gaşm ir. să exam ineze îm preună cu g u ­
P R E Ş E D I N T E L E Eisenhower presia’ că a utorităţile israeliene T A S S transmite : vernele Indiei şi P a k ista n u lu i
au m otive să nesocotească de­ Astfel, a arătat A . A . Sobolev, situaţia din G aşm ir şi să p re zin ­
claraţiile unor reprezentanţi a- In tr-o ştire a corespondentu­ aducerea de forţe arm ate ale te un raport Consiliu lui de S e ­
DIVERGENŢE SERIOASE m ericani suspuşi, folosindu-ise de lui din Ierusalim al agenţiei U - O .N .U . în Gaşm ir ar contraveni curitate.
aoeste declaraţii pentru a for­
în sînul„MICII EUROPE“ m ula E g ip tu lu i noi cereri şi m ai nited Pre ss, sînt citate ecouri la prevederilor Cartei şi a r cons­ In şedinţa din după am iaza z i­
im pertin ente. apelul adresat de preşedintele titui 6 jig nire adusă sentimen­ lei de 18 februarie a C o n s iliu ­
r'~'/ ‘/—11—'/—' /—'/—1/——'! 'I f~~'r-»l—» —»/—>t—11—'/—>t—'i—>i—';—i/—- » / —>t—ij lui a luat cuvîntul reprezentan­
L a 17 februarie, preşedintele Eisenhower guvernului Israelu­ telor naţionale ale poporului tul Colum biei, U rru tia . E l a a-
Eisenhower a adresat Israelului lui de a-şi retrage trupele de Ciaşm irului. părat am endam entele sale la
t PARIS (Agerpres) — TASS ţă au avut divergenţe serioa- 1 un apel de a-şi retrage trupele pe teritoriul Eg ip tu lu i.

1 transmite: se în problema pieţei comune, -] „ „D a te fiind cele expuse, a de­

t La 18 februarie s*a deschis în special în legătură cu con- ) M ajoritatea covîrşitoare a g u ­ clarat A . A . Sobolev, delegaţia

l- la Paris conferinţa miniştrilor ditiile de includere a terito- 1 vernului Israelului, arată cores­ U niu nii Sovietice va obiecta îm ­
L
L Afacerilor Externe ai celor şa- riilor de peste mare în aceas. 1 de pe teritoriul Eg ip tu lu i. pondentul consideră că preşiu-1 potriva includerii în rezoluţie a proiectul de rezoluţie şi a decla­
In declaraţia preşedintelui se nea S .U .A ., se b azează pe „d e ­ unor puncte oare nu corespund rat că nu poate fi de acord cu
L se ţări vesteuropene în scopul tâ piaţă, 1 claraţii pe hîrtie“ , oare sînt des­ situaţiei reale din regiunea C aş­ amendamentele delegaţiei sovie­
arată că, după părerea guver­ tinate opiniei publice am ericane. m iru lu i, oare nu ţin seama de tice.
t discutării proiectelor pentru Azi urmează să aibă loc o j1 nului S .U .A . Israelul are „toate
conferinţă a şefilor guvernelor asig urările la oare se putea a ş­ Potrivit unor ştiri, S .U .& nu
i crearea „pieţei comune" (U- v o r consimţi să se aplice Sanc­
i niunea vamală) şi „Eurato-
celor şase ţări susmenţionate, )

t mului" (poolul atomic"). care are ca scop să aprobe )

t După părerea observatori- proiectele „pieţei comune" şi 1 tepta în condiţiile actuale...“ . ţiuni Israelului.

lor, participanţii la conferin- „Euralomului

I \— / w / v— / '— > v _ r »— 1 1— / <— t <— I >— I .— /«— /1 l\ ts t « t w_/vrr/<— f V— J \ I \ I \ t\ 1 1 /» I . ¦ • 7 , l , / , t

Proiectile atom ice am ericane a convocat pentru miercuri la Deschiderea sesiunii Comitetului Executiv
stocate în Fra n ţa Casa A lbă pe conducătorii parti­
delor politice americane din C a ­

P A R I S , (Agerpres). — T A S S forţelor armate americane. mera reprezentanţilor şi din Se­ al Alianjei cooperatiste internafionale
nat pentru a discuta situaţia din

transmite : Zia ru l scrie că specialiştii a- Orientul M ijlociu. La W ashing­ L O N D R A ’ (Agerpres)’. — căreia iau parte reprezentanţi ai
D u p ă cum susţine ziarul mericani instruiesc unităţi spe­ ton se su blin ia ză că această dis­ L a 18 februarie, s-a deschis mişcării cooperatiste din nume-
ciale ale forţelor arm ate ale a- cuţie are loc în ajunul reluării
„Fra n c Tireur“ , în ultima vre­ liaţilor lor din N .A .T .O . să mî- dezbaterilor asupra Orientului a Lo n dra sesiunea Com itetu- roase ţări.
me pe teritoriul Franţei au fost nuiască aceste proiectile. M ijlociu de către Adunarea G e ­ lui Exe cu tiv al Alianţei coope­ P rin tre rapoartele oare vor fi
oreate stocuri de proiectile a- nerală în cursul zilei de jo i. ratiste internaţionale la lucrările
tomice. E le se află la dispoziţia examinate de Comitetul Execu­

âAAftAAAdlAAAAAAAAAin n tiv se află raportul U n iu n ii cen­
î® e© «® ® «»® ffl® ® © «® ® ® a ® 0 ® © ® ® 9 ® © e® o ® ® e® ® © ® © ® 8 a © © ® 9 s® s® © ® ® ® ® » ® ® ® ® ® ® © ® s® ® © e© ® a ® ® * « ® 0 ©

trale a cooperativelor din

Vechea A lb a n ie era una din ce­ Lupta oamenilor muncii din Albania puri şi sortim ente de m ă r fu r i; U .R .S .S . cu privire la lărgirea
pentru înflorirea patriei ier s-au produs de asemenea schim­
le mai înapoiate ţări din Eu ro p a . bări im portante în ceea ce p ri­ comerţului cooperatist intlerna-
In Albania nu existau căi ferate turi tehnice pentru dezvoltarea Directivele cu privire la cel de veşte cialitiatea unor articole fa ­ ţional şi cu p rivire Ia strînge- R. P. Chineză: Biblioteca naţională din Pekin este una dintre cele
sau m ari întreprinderi industria­ noilor ram uri ale industriei. al doilea plan cincinal prevăd bricate. rea legăturilor dintre organiza­ i mai însemnate biblioteci din lume. Ea cuprinde patru milioane de volume,
le, agricultura se făcea cu m ij­ alocarea unor fonduri însemnate ţiile cooperatiste din diferite ţări.
loace prim itive. A u fost înfiinţate cîteva pentru finanţarea acţiunilor pe A n u l trecut s-au d a b în ex­ fondul ei crescînd cu 460.000 de cărţi pe an. In fo to : Dn aspect al depo­
m ari gospodării agricole de linia construcţiei de locuinţe şi ploatare o fabrică de conserve 50.000 zitului de cărţi, secţia operele clasicilor marxism-leninismului. ,
Oam enii muncii din Albania stat, care au un rol im portant instituţii social-culturale, pentru de peşte, trei fabrici de preluc­
au depus eforturi considerabile în aprovizionarea populaţiei oră­ dezvoltarea ocrotirii sănătăţii, rare a fructelor, o fabrică de de funcţionari poştali
pentru a lichida înapoierea de şeneşti cu lapte, carne, legume învăţăm ântului şi culturii. ciocolată şi cîteva întreprinderi
veacuri în care se afla ţara lor. şi fructe. de panificaţie. din Italia M A G A ZIN
Chiar din primele zile de după A u trecut m ai bine de doi ani au declarat grevă
eliberare, P a rtid u l M u n cii şi g u ­ Congresul al IlI-lea al P a rti­ de cînd poporul albanez a tre­ Aproape întreaga industrie VINERI 22 FEBRUARIE 1957
vernul popular s-au orientat cu dului M uncii din A lb a n ia , care cut la realizarea practică a ce­ uşoară şi alim entară a A lb a n ie i R O M A , (Agerpres)'. — T A S S
fermitate spre refacerea economi­ a avut loc în m ai 1956, a exa­ lui de al doilea plan cincinal. se creează pe baza m ateriilor transmite : SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
ei distruse de război şi spre cre­ m inat şi aprobat Directivele cu In acest răstimp în industrie prime locale, care există în can­
area bazei tehnico-materiale pen­ privire la cel de-al doilea plan şi a gricu ltură , a u fost dobîndite tităţi suficiente pentru funcţio­ L a 18 februarie funcţionarii DEVA : S-a întîmplat pe stradă (film de hoţi (film francez) ; BRAD ; Bule
tru construirea socialismului. cincinal de dezvoltare a econo­ noi succese, pe baza cărora narea fără întreruperi a între­ de la poştă din întreaga Italie b ulgar); Micul lustragiu (film indian) vardul principal (film sovietic) ; ORAŞ
miei naţionale. In tim p ce p ri­ s-au în fă p tu it o seamă de acţi­ prinderilor din această ram ură au declarat grevă. matineu ; HUNEDOARA : Volniţa (film TIE : Ganga (film indian) ; BARl
In anii puterii populare, po­ m ul plan cincinal a pus ca p rin ­ uni importante care sînt îndrep­ industrială, In trecut diferite fe­ sovietic) i GALAN: Sarea pămîntului MARE: Fata mexicană (film sovietic
cipală sarcină transformarea A l ­ tate spre ridicarea nivelului m a­ luri de m aterii prime industria­ L a grevă participă 50.000 de (film american); HAŢEG: Dosarul ALBA-1ULIA: Rio escondido (filn
porul albanez a înregistrat suc­ baniei dintr-o ţară agrară îna­ terial de trai al oamenilor m un­ le erau exportate în alte ţă ri. oam eni. G re viştii cer sporirea 306 (film sovietic): Casa mult visată m exican); SEBEŞ : O aventură îi
cese însem nate pe această cale. poiată într-o ţară agrară indus­ cii. In M area Adriatică, în lacurile salariilor şi reducerea zilei de (film englez) matineu; PETROŞANI: marea Caraibelor (film germ an); SI
In 1955 a fost term inată în li­ trială , al doilea cincinal trasea­ şi rîurile de pe teritoriul A lb a ­ muncă. Mexicanul (film sovietic); Vagabondul MERIA: Dreptul de a te naşte (filn
nii mari îndeplinirea primului ză ca sarcină principală d e z­ Incepînd din ianuarie 1956 a niei există o m are cantitate de seria II- a (film indian) matineu; cubanez); T E IU Ş: Ciocîrlia şi Ilie îi
plan cincinal de dezvoltare a voltarea mai departe a industri­ fost desfiinţat sistemul de apro­ peşte, de specii valoroase, care Acord pentru ZLATNA: Accidentul ((film m aghiar); luna de miere (film rom înesc); LO
economiei naţionale. La sfîrşi­ ei (în prim ul rînd a industriei vizio n a re a populaţiei cu m ă rfu ri înainte vrem e erau pescuite nu ­ ILIA: Afacerea Protar (film romînesc); NEA: Prietene de noapte (film fran
tul cincinalului producţia globa­ m iniere) şi a a gricu ltu rii, pre­ industriale pe bază de cartele. mai de italieni. In prezent A l ­ APOLDU DE SUS : Aii baba şi cei 40 cez)t
lă a industriei albaneze a cres­ cum şi îm bunătăţirea continuă S-a u introdus preţuri unice la bania dispune de o flotă de pes­
cut de 3,3 ori în com paraţie cu a situaţiei m ateriale şi creşte­ m ărfuri, care sînt inferioare pre­ cuit proprie şi măreşte an de aplanarea grevei SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
anul 1950. rea. nivelului cultural al popo­ ţurilor comerciale existente îna­ an producţia de peşte, asigurînd
rului albanez. inte. prelucrarea lui în întreprinde­ Programul I. 6,00 Jocuri popu- ranul şi iepurele“, basm popular rus
In această perioadă în A lb a ­ rile din ţară. In prezent C .C . al docherilor americani lare romîneşti - 6,45 Emisiunea pentru 20,15 Teatru la microfon: „Galeaşc;
nia au fost extinse considerabil Paralel cu dezvoltarea indus- Trecerea la comerţul liber a Partidului M uncii din Albania
ramurile industriale existente Iriei miniere, care are o însem ­ necesitat măsuri suplim entare în şi guvernul R .P . A lb a n ia con­ N E W Y O R K (Agerpres). - copuj „Recreaţia“ , 7,10 Muzică u- de aur“ de Leonid Leonov; 22,30 Me
dinainte şi au fost create altele nătate hotărîtoare în bilanţul ce priveşte producţia bunurilor centrează atenţia oamenilor
noi. Actualm ente ,în afară de in­ schimburilor comerciale ale ţă ­ de larg consum. Ţinînd seama muncii asupra creşterii produc­ După cum anunţă agenţiile a- n rv w * 7’3- <^°nf er*; dimineaţa; M ii populare romîneşti. Programu
dustria m inieră şi a petrolului — rii, Directivele prevăd creşterea de necesitatea de a satisface ne­ tivităţii muncii în industrie şi II: 14,03 Concert de prînz; 15,31 Cit
ram urile de bază ale industriei considerabilă a producţiei bu­ voile crescînde ale poporului, agricultură, reducerii preţului de 9,00 Muzică din operete; 9,30 „Un tă­ tece şi jocuri populare romîneşti
albaneze, cunosc o mare amploa­ nurilor de larg consum. guvernul albanez a adoptat în cost al producţiei, folosirii mai 18,10 Pentru fiecare melodia preferat;
re producţia de energie electri­ m artie 1956 o hotărîre cu p riv i­ depline a utilajelor, valorificării m-ericane de presă, între , repre­ ciune şi-un cărbune“ * „Furca de ar­
că, de materiale de construcţii, Se prevede ca în anii celui re la producţia mai departe a rezervelor, îm bunătăţirii calită­ 18,55 Sfatul medicului: Vitamina
precum şi industria uşoară şi a- de al doilea cincinal venitul na­ bunurilor de la rg consum , îm ­ ţii produselor, cooperativizării zenta nţii sindicatului docherilor gint“, de Cristian •Ghenea ; 10,00 So­
lim entară. ţional să crească cu 53 la sută. bunătăţirea calităţii şi extinde­ agriculturii şi asupra altor pro­ şi întrebuinţarea e i ; 19,45 Cîntece c
Sa la riu l real al m uncitorilor şi rea sortimentului lor. In m o­ bleme de m are însem nătate, de a flaţi în g re vă în porturile de lişti instrumentali de muzică populară dor, 21,45 Selecţiuni din opera „Nui
In decurs de cinci ani oam e­ funcţionarilor urm ează să creas­ m entul de faţă în m a g azin e se rezolvarea cu succes a cărora ta lui Figaro“ de Mozart.
nii muncii din Albania au do- că cu 25 la sută, iar veniturile pun în vîn za re zeci de noi ti­ depinde dezvoltarea pe viitor a pe coasta de nord a A tla n tic u lu i romînească; 11,05 Muzică uşoară;
bîndit rezultate importante în ţăran ilor cu 38 la sută. economiei ţării şi ridicarea b ună ­ Buleline de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15
dezvoltarea şi m ecanizarea a g ri­ şi arm a to rii din N e w Y o r k s-a 12,35 Din cîntecele şi jocurile popoa­ 22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,0C
culturii. Pe m ari suprafeţe de stării poporului. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00
păm înt se practică în prezent a jun s la un acord în ce priveşte relor; 13,00 Muzică populară din di 16,00: 18,00: 20,00, 21,00 şi 23,C
însăm înţarea bum bacului şi sfec- (programul II).
^ lei de za h ă r ca principale cui- satisfacerea revendicărilor do­ ferite regiuni ale ţării, 14,45 Concert

cherilor g revişti. In cazul că a- de estradă; 15,40 Muzică simfonică

cest acord va fi a probat de către romînească; 17,40 Balade şi jocuri

m em brii sindioatului respectiv, populare romîneşti; 19,45 Emisiunea

g reva care a fost declarată la „Răspundem ascultătorilor“ ; 19,55 E-

12 februarie a . c. va lua sfîrşit. misiunea „Noapte bună, copii“ : „Ţă-

Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direr.tiunii Genp.rn.le P.T.TJL nr. 236.320 din