Page 73 - 1957-02

Alegerea organelor conducătoare PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNlŢI-VĂţ

ale U.T.M.

In cadru! organizaţiilor U.T.M. an C. DUMITRESCU Cerînd în permanentă sprijinul
loc în prezent alegerile organelor secretar al Comitetului regional organelor şi organizaţiilor de partid,
d.e conducere. An de an, alegerile respectînd întocmai indicaţiile C.C.
au fost un prilej de îmbunătăjire a U.T.M. Hunedoara al U.T.M., alegerile organelor de

muncii politice a organizaţiilor tineretului pleacă şi de la slaba in- conducere locale ale U.T.M. vor du-

U.T.M. şl atragerii tineretului la struire a propagandiştilor din par- ce Ia creşterea influenţei Uniunii

îndeplinirea sarcinilor trasate de tea birourilor raionale U.T.M. For- Tineretului Muncitor, în rîndul tine-

partid. melor de învătămînt politic. „Pentru retului, la îmbunătăţirea întregii ac-

De la ultimele alegeri U.T.M. şi cunoaşterea bogăţiilor şi frumuseţi- tivităţii politice de organizaţie, pen-

pînă in prezent, organizaţiile U.T.M. lor patriei“, care constituie un bun tru aplicarea în viaţă a hotărîrilor Anuí iX . Nr. 684 Vineri, 22 februarie 1957 4 pagini 20 bani
din regiune şi-au îmbunătăţit acti- mijloc de dezvoltare a dragostei fa- plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 ţ

vitatea. Acţiunile întreprinse au dc- ţă de patrie, li se acordă prea pu- decembrie 1956. ^ BriUWJg'flMtL nrigjifjmrgrrai

venit mai vii, mai interesante. Pen- ţină atenţie, rezumindu-se doar la “ ~

tru prima dată a avut Ioc in anul ţinerea unor lecţii şi convorbiri. Mai r * Ş T IR I D I N V A L E A JIU L U I OOOO
195S un festival al tineretului din mult, din lipsa de control a birou-
regiune, care a avut o deosebită in- rilor raionaie, unele cercuri s-au şi

fluenţă în participarea tineretului la desfiinţat, iar altele s-au deschis cu ____________ ? ? -Ar____________

diferite acţiuni obşteşti şi în proce- 2-3 luni întîrziere.

sul dc producţie. In perioada pre- Adunările generale, care sint un Cea mai tînără mină cu nic între 45 -72 tone de căr­ atelier riou — clădire im pu- L
bune peste plan. D a r la cea
mergătoare alegerilor U.T.M., peste bun mijloc de educaţie şi mobili- rezultatele cele mai bune m ai tînără m ină sînt .şi alte nătoare cu 2 etaje. A ic i, în g
1.000 brigăzi de tineret din regiune zare a tineretului, continuă să nu brigăzi harnice cum ar fi a- secţiile noului atelier, sînt O
O celea ale tovarăşilor A le x a n ­
s-au angajat să depună eforturi fio folosite aşa după cum sint indi- O 1V/Î inerii de la U ric a n i sint dru Eisler, Ştefan Popescu, reparate sau recondiţionate u- o
§ f-'-l hotârîti ca în această Constantin Nica. Carol N a g y,
susţinute pentru îndeplinirea planii- caţiile C.C. al U.T.M. şi prevederile o lună să se m enţină pe locul care de asemenea extrag z il­ tilajele pentru 3 sectoare pro- g
L fruntaş, în întrecerea dintre nic zeci de tone de cărbune
( Iui în întreprinderile respective. In statutare. Ele continuă să fie neîn- g exploatările carbonifere ale peste prelim inare. ductive şi un sector de pre- o
o Văii Jiului.
activitatea lor tinerii utemişti dau teresante, uneori chiar plictisitoare, Două brigăzi îşi dispută Satire. g
o P în ă în prezent, ei au reu- întîie ta tea
dovadă de multă iniţiativă. Un ră- Ţinînd seama că majoritatea lip- x şit să dea în plus o cantitate In prima jum ătate a lunii g
g de cărbune egală cu p lan u l I n faţa unui grafic de !a
sunet deosebit a avut iniţiativa de surilor ce se manifestă în organiza- o pe o zi şi jum ătate In an- 1 mina Aninoasa s-au o- februarie, echipele de lăcătuşi g
p rit zilele trecute 2 mineri de
la sectorul XI al minei Petrila, pri- t"le de bază, pleacă de la ajutorul § gajamciitui luat în luna ia­ frunte. de la atelierul Jie ţ, au repa- o
vind calificarea şi ridicarea califi- riab dat de către comitetele raionale D u p ă cum se vede, noi am
nuarie. minerii din Uricani dat 500 tone de cărbune pes­ Srat un mare nu m ăr de utila-
cării tinerilor şi iniţiativa de la U.T.M., este necesar să se ceară de şi-au propus să dea în anul te plan, în 15 zile — a înce­
acesta 5.000 tone de cărbune put vorba brigadierul Aurel je. D e pildă, echipa tov. A le - g
mina Lupeni privind „ziua şi fîşia“. îndată sprijinul comitetelor raionale peste p lan. Se prevede ca pî- Gristea, din sectorul I al m i­
o nă la 28 februarie, să fie da­ nei. xandru Tulbuţan, a reparat 2 g
Rezultate bune obţin brigăzile de de partid, în vederea analizării ac- tă în plus toată cantitatea — Şi noi am dat 430 to-
de cărbune prevăzută în anr ne — 1 a răspuns celălalt mi-
tineret conduse de Petre Moise şi tivităţii şi a stilului de muncă al gajament pentru trimestrul I: ner, brigadierul Vasile M ănăi- angrenaje, 17 capuri de în- o
lă din acelaşi sector.
Bexa Petru de la Petrila, lovan An- activiştilor salariaţi, punîndu-se un Singură brigada minerului : — ; Pîn ă la , 28 februarie, tindere, 2 0 capuri de acţiona- S
V a site H riţcan extrage zii-' brigada noastră o să' dea şi ' re şi 58 scocuri de cratere, g
dronic dc Ia Vulcan, Aurel Crlstea accent deosebit pe formarea unui In regiunea noastră, femeile din toate domeniile de activitate, mun­
cesc cu entuziasm pentru a întîmpina ziua de „8 Martie“ cu realizări de oooooooooooooooooooooooo
de la Aninoasa şi altele, care au larg activ extrabugetar, recrutat din O altă echipă, a tov. Ioan g
depăşiri de normă între 30-100 la rîndul celor mai buni tineri munci-
B îrlid a, a reparat o locomo- o

tută. tori gata să răspundă la toate che- seamă. , tiv ă , 1 troliu electric şi a re- g

In munca de transformare soda- mările organizaţiei, Iată în această fotografie pe utemlsta Florica Bcrinde, de la fabrica condiţionat 2 0 0 m . la n ţ de g

listă a agriculturii, organizaţiile Alegerile organelor conducătoare de blănuri „Vidra" din Orăştie, lucrînd la croitul pieilor. Ea este una dintre’ craţer. Echipa tov. Ştefan o

U.T.M. au reuşit să-şî aducă apor- U.T.M., care constituie un bun pri- Clem encsk a reparat şi revi- o

tul lor in lămurirea tinerilor ţărani lej pentru îmbunătăţirea vieţii de fruntaşele fabricii, şi îşi depăşeşte zii nic norma cu 27—30 la sută. zuit 2 pompe de mină de ma- o

muncitori privind avantajele lucră- organizaţie, trebuie să ducă la cu­ re capacitate. Cele 3 echipe de S

rii in comun a pămintului. Pentru noaşterea de către fiecare utemist a lăcătuşi şi-au depăşit norme- g

a da un ajutor calificat organiza- statutului U.T.M. le cu peste 50 la sută. o

{iilor de la sate, biroul Comitetului La acţiunile întreprinse, trebuie Construcţii date în folosinţă %

raional U.T.M. Haţeg, de pildă, a mobilizată întreaga masă de tine-

luat măsuri dc instruire a întregu- ret. Alegerile trebuie să ducă la piai mult — a adăugat pri­ 7 ilele trecute au fost ter- g
Iui activ U.T.M. cu problemele tran- creşterea combativităţii şi a spiritu-
sformării socialiste a agriculturii. lui critic şi autocritic. In organele m u l. .... ' . j ^ minate lucrările de fini- g

Plenara C.C. al P.M.R. din 27-29 de conducere ale organizaţiilor de — Nici noi nu ne vom lă­ saj la noua creşă de 8 8 de o
decembrie 1956 şi cea de-a doua bază U.T.A1. e necesar să fie pro-
plenară a C.C. al U.T.M. au dat movajî cu curaj tineri muncitori sa. In Iurta- trecută n-am stat locuri din oraşul Lu pen i. A - g
prilejul pentru o adîncă analiză a care, sub conducerea organizaţiilor
muncii organizaţiilor U.T.M. Cu a- de partid, să asigure aplicarea !i- tocmai rău. ceasta însă, nu este singura g
ceastă ocazie s-au constatat serioa- niei politice a partidului în rîndu-
se lipsuri în munca de educare co- rile tineretului. La sate trebuie să Se montează o nouă conductă 16 tone semicocs ! Că brigada-, lui -Vasile M ă - construcţie dată în folosinţă g
munistă a tineretului şi în mobi- fie aleşi tineri ţărani muncitori co- peste plan
lizarea acestuia la diferite acţiuni, lectiviştl cu mare influenţă in ma- năilă , n-a stat rău în luna în Valea Jiu lu i în cursul a- o

In munca ce se duce pentru des- sa de tineret, combălindu-se tendin- Sectorul hidro-tehnic din ca­ de aburi necesar distrugerii slo- o trecută, ştie tot sectorul. E a cestui an. In luna ianuarie au %
făşurarea alegerilor, comitetele ra- ţa că la sate, organele de conducere drul I.C .S . Hunedoara a înce­ iurilor de gheaţă din timpul
ionale U.T.M. dau dovadă în multe să fie compuse in majoritate de in- put de curînd montarea unei iernii, din a căror cauză se Colectivul secţiei desem icocs g a ’ aaL i ouu lone ae ct fost date în folosinţa m ineri- <>
cazuri de formalism. Aşa de pildă, telectuali. De asemenea, trebuie pro- conducte între termocentrala ti­ produceau m ari defecte la pa­ P *an Deep gle la mce-
neretului din com binat şi g u ri­ letele pompelor., ¦a uzinei „V ic to ria “ din C ă la n , o lor 36 apartam ente noi la Pe - g
comitetele raionale U.T.M. Petro- movate cît mai multe fete în or- le rîului C ern a. M on tare a aces­
şanî, Alba, Sebeş şi cel din oraşul ganele de conducere. tei conducte are ca scop princi­ Lu c ră rile de instalare a con­ a reuşit ca în perioada 1-19 fe- ;g p u tu i. ,a u u lu . pina acum , a- troşani, 42 apartam ente la g
Deva se ocupă nesatisfăcător de or- Comitetelor U.T.M. pe comună tre- pal captarea unei cantităţi de ductei sînt executate de brigada
ganizarea desfăşurării anului de în- buie să li se dea atenţia cuvenită, apă suficientă pentru nevoile de m ontori condusă de tovară­ bruarie a.c., să-şi realizeze sar- g proape^ 2 .0 0 0 tone. Lu p e n i şi 29 apartam ente la o
văţămînt politic, mijloc important deoarece pînă în momentul de faţă, te rm ocentralei.
şul Gheorghe Ciuceanu. Pînă cinile de pian şi să dea în plus o 1 ^am ine de v ă zu t daca lu- Vulcan. g
Conducta este p revă zu tă cu o
instalaţie modernă care permite în prezent, această brigadă a 16 tone de semicocs. Acest lu- g na_ aceasta’ ,va In prezent, se desfăşoară g
efectuarea unui circuit închis
reuşit să instaleze 350 m . 1. de cru a fost posibil datorită fap- g L,6l.ea cu ^ r i2 ada lui Au re l ultim ele lucrări de finisaj la o

conductă. tului că întrecerea socialistă s-a v C n s te a . un alt bloc din Petroşani cu o

udeessifdăşşlui rrdatl mI l l ad il iinm tee nn ss Lcad îI nI I li uu -- og IR^eppaairaauţiii erectuate ilaa ti mimi pp 36 apartam ente, care va fi dat g

na trecută, iar ^aprovizionarea g r a mina Jie ţ. s-a construit în folosinţă în luna m artie, g

cu cărbune s-a făcut la tim p şi g J L ţn anii paterii populare, un

în cantităţi suficiente. o? oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo cc Va1Aenau IJiualcueistvao- r pmriinmejrii9 9 1d9in8 Oo

pentru educarea tineretului. Iri ra- acestea mobilizează nesatisfăcător ti­ 1.242 tone de fontă mas mult o m .p. suprafaţă locativă, ega- g
fonul Sebeş, tov. Nicolae Ceţeanu, neretul la diferite acţiuni intreprin- 0 lă cu 671 apartam ente, pre- o

secretar cu probleme de propagandă se. v-~ - Prin mai buna organizare a furnalului nr 2 a redus în pe­ •H p LA i iy-'j g cum şi 5 cămine pentru ne- %
rioada 1-19 februarie,' preţul de m. o fam ilişti cu 1 .0 0 0 de locuri. L
al comitetului raional U.T.M., se BlrouriÎe raionale U.T.AL trebuie muncii şi exploatarea raţională cost operativ pe tona de fontă
cu 41 lei, iar colectivul furna­ 1 1 MIRZA o
preocupă slab de controlul şi ajuto- să lichideze cu superficialitatea în a agregatelor pe care le deser­ lului nr. 1 cu 4 lei pe . tona de î
fontă. ?8? . -VOCCOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOO
rarea practică a propagandiştilor muncă, iar activiştii să stea mai vesc, furnaliştii din C ălan, reu­ ???
Echipele conduse de furnaliş­ Contractări de animale
U.T.M. mult în mijlocul tinerilor în orga- şesc să reducă declasatele sub

Lipsurile în munca de educaţie a nizaţiile de bază. p procentul ¦adm is şi să obţină

o producţie sporită de m etal.

„Fiecare produs cu un preţ de cosi cît mai scăzut!1 In perioada 1 ianuarie— 19 fe­ tii G heorghe B îra , de la fu rn a ­ Controlu! locomoti­ Pentru a aplica în viaţă pre­
bruarie a.c. furn aliştii de aici lul n r. 1, Ioan M o ra ru şi Io- vei după efectuarea vederile plenarei C .C . al P .M .R .
Vom realiza producţia planificată cu .au elaborat peste prevederile naşcu M u n te a n u , de la furnalul unei curse, este o preo­ din 27-29 decembrie 1956, tot
183.435 lei m ai p u ţin e c h e ltu ie li planului de producţie 1.242 tone nr. 2. au elaborat cu 8,83. 11,9 7 cupare principală a mai mulţi ţărani muncitori din
şi îespectiv 7,6 1 la sută mai muncitorilor din depou regiunea noastră fac contrac­
Pentru a cu­ Convorbire cu tovarăşul fabricii studiind de fontă. multă fontă peste plan. contri­ şi a mecanicilor de lo­ tări de anim ale cu statul. A s t­
M icşorînd consumurile speci­ buind astfel la mărirea produc­ comotivă. fel, pînă la 18 februarie a.c. au
ţiei de fontă. fost încheiate peste 1 .200 con­
fice şi declasatele, colectivul In clişeu : mecani­ tracte de bovine, 150 contracte
cul de locomotivă Ioan m înzaţi etc.
noaşte părerea IOS1F PAŞUTH posibilităţile de Angajamentul tinerilor de ia construcţii metalice Susan, făcînd contro­
directorul fabricii „Ceramica“ lul pompei de aer, iar Pînă la această dată. în ra ­
unor conducă­ care dispunem, maistrul principal A- ionul Sebeş, planul a fost în ­
tori de întreprin- — Baru Mare — rezervele noas- vram Groza făcînd con­ deplinit în proporţie de 111 la
trolul bielelor la so­ sută iar în raioanele H a ţe g şi
deri despre in iţia tiva m etalur- tre interne, m ăsurile ce trebuiesc In cinstea alegerilor organe- zultatele muncii în cadrul aces- sirea locomotivei în 11ia 10 0 la sută
ior conducătoare U .T .M ., tinerii tui schimb au fost îm bucură- depou.
giştilor de la „ I . C . Frim u “ - luate pentru punerea în valoare din organizaţia de bază n r. II toare. A s tfe l, pe întreaga sec- D intre producătorii care au
de la secţia construcţii metalice ţie, planul de producţie a fost I făcut contracte cu statul sînt şi
Sinaia şi posibilităţile de extin­ a acestor posibilităţi şi rezerve a C . S . H u ned oara au organ i-­ îndeplinit în proporţie de 151 ioan Besoi din Sebeş, Ioan P a -
za t în cursul zilei de 19. februa­ la sută. S-a u evidenţiat în mod vel din Lancrăm , Ştefan Pară
dere a acestei in iţia tive , ne-am a elaborat un plan concret de rie un schimb de onoare. Re- deosebit b rig ă zile conduse, de
adresat cu cîteva întrebări to va ­ tovarăşii Ican Voinea, Dum itru (R o ş u ), din Silvaşu Superior,
răşului Iosif Paşuth, directorul măsuri tehnico-organizat orice în Simpozion Ştefanidis, Gheorghe Ulm eanu.
cinematografic G a v ril Po p şi altele. T ra ia n Pie na ru din V in ţu de
fabricii „Ceram ica“ -Baru M are. acest sens.
M iercuri 20 februarie, orele După terminarea program u­ Jo s şi a lţii.
ÎNTREBARE: Care este părerea Pe baza acestuia noi am a- 16, în sala cinematografului lui de lucru, tinerii din secţia GH. 10VU
„Fiiim o n Sîrbu“ din oraşul D e ­ construcţii metalice, bucuroşi de
dvs. despre iniţiativa colectivului în­ juns la concluzia că putem rea­ v a , secţia şcoli şi pionieri a C o ­ succesele obţinute în cadrul corespondent
treprinderii „I. C. Frimu" Sinaia şi liza producţia planificată pe a- mitetului regional U .T .M . a o r­ schimbului de onoare s-au în ­
despre posibilităţile de extindere a a- nul 1957, cu 183.435 lei m ai pu­ g a n iza t un sim pozion al film u ­ dreptat spre sala colţului roşu -4^
cesteia ? ţine cheltuieli prin lui de producţie indiană „M ic u l unde şi-au spus cuvîntul în a-
lustragiu“ . Ele vii şcolilor din legerea noului organ conducă­ In partea de sud-est a Oraş- trimiţîndu-se beneficiarilor. tregul colectiv e fruntaş, m -
Răspuns: Iniţia tiva mefcalur- — introducerea arderii cu g az D e va , care au participat la a- tor al o rg a n iza ţie i. A ic i, pe lin ­
de gazogen a halelor de tera­ cest sim pozion, au ascultat pre­ gă discutarea unor probleme de Hei, lingă calea ferată fores- Jos, într-o încăpere, se gă- trucit activitatea ce o desfăşoa- ^
giştilor de la „ I .C . F r im u “ S i­ cotă, economisind astfel lemnul zentarea film ului făcută de to ­ organizaţie, utemiştii s-au an­
naia este foarte bună şi cu largi de fo c ; varăşul Vasile Dan redactor g aja t ca în cinstea Fe stiva lu lu i tieră ce duce spre Grădiştea sesc cîteva cazane aşezate ver- ră şi rezultatele obţinute dove-
posibilităţi de extindere în toa­ la ziarul „D ru m u l socialismu­ m ondial al tineretului şi a zilei
te' întreprinderile industriale, — reducerea consumului de lui“ . de 1 M a i. să dea 8 tone de pie­ de Munte, se află o întreprin- tical. Aceste cazane se încarcă dese aceasta. Un^ singur exem- ^
deci şi în întreprinderea noas­ combustibil perfecţionînd gazei- se metalice peste prevederile
tră. îm brăţişarea acestei iniţia­ ficarea. ligniţilor in feriori; In continuare a rulat fimul p la riu *ji, să colecteze 30 tone dere unică prin specificul ei în cu seminţe de coreandru şi apoi piu e edificator: în anul trecut,
tive de tot m ai multe colective „M icul lustragiu“ .
de întreprinderi va face posibi­ — extinderea mecanizării pro­ fier vechi, să mărească n u m ă ­ regiunea noastră. „întreprinde- se introduc înăuntru aburi, folosind rezidurile de coreandru f
lă obţinerea unei producţii mai cesului de producţie la fasona­ tA A A .W rul purtătorilor insignei G .M A .,
m ari şi m ai ieftine. rea pieselor re fra cta re ; să aplice iniţiativa tinerilor de rea regională pentru prelucra- produşi de generator la o anu- ta ardere în generatorul de a- v
la uzinele „T u d o r Vladim ires-
ÎNTREBARE: Ce veţi face pentru — îmbunătăţirea transportu­ cu“ pentru cel mai curat loc rea plantelor m e d i c i n a l e m i t ă presiune. Sub acţiunea a- buri, au economisit atîta lemn
aplicarea acestei iniţiative în fabrica de m uncă, iar prin folosirea ju ­
dicioasă a deşeurilor şi recon- De cum intri pe poarta între- burilor, seminţele emană gră- de foc, incit în acest an au re- ti
diţicnarea sculelor, să facă e-
conomii în valoare de 15.000 lei. prinderii te iz­ nunţat la întrea- I!

beşte un miros ga repartiţie. A1

„Ceramica" ? lui intern m ărind parcul de va- pronunţător de Zilele trecute, $

Răspuns: Fabrica noastră e goneţi şi e xtin zînd linia decovil. 1 plante uscate. cînd am fost y

mică. Deci economiile ce le putem Oricît te-aistrădui să ghiceşti simile vegetale care se captea- pe la această întreprindere, se §

realiza sînt şi ele mai m ici. T o ­ cam ce-arf i : mentă,coreandru, ză într-un vas. Acesta e uleiul muncea la lărgirea uscâtorici $

tuşi, colectivul de conducere al brad, sau toate acestea la un eteric de coreandru, folosit în pentru plantele medicinale din

| ioc ’m găseşti răspunsul cu- industria farmaceutică pentru achiziţii. In acest an, spre deo-

| venit. Colindînd prin secţii, prepararea diferitelor produse, sebire de anii trecuţi, între- ¦,

Echipa artistica ele încercarea puferii I mirosul îţi pătrunde prin haine, Deşi colectivul ce lucrează prinderea are plan dc achiziţii ^
amatori în turneu de germinaţie - îţi îmbibă părul, te face să aici e puţin numeros, realizări- pentru diferite plante din flora $

strănuţi, îcir atunci cînd ieşi în le ce le obţine pot concura cu spontană c a : afine, flori de Y|

Echipa artistică a căminului a seminţelor oraş, oamenii se uită la tine cele ale unui colectiv puternic, hamei, frunză de limba oii, ră- ?!
cultural din Gurasiadia, raionul
lila, are o bogată activitate. Ea Secţia de învăţăm înt a Sfatu­ miraţi, întrebîndu-te, din pri- In primele 12 zile ale acestei dăcini de mătrăgună, ciuboţi-
prezintă spectatorilor atît în sa­ lui popular al raionului Haţeg
tul respectiv, cît şi altora din a luat m ăsurile neoesare oa în viri, unde te-ai îmbălsămat luni, planul la droguri a fost ca cucuiui> valeriana (odo- î
satele vecine, frumoase progra­ toate şcolile din cuprinsul aces­
me artistice. tui raion să fie confecţionate aşa. depăşit cu 189%, iar la uleiuri , , , n „ v, a!
cutii pentru încercarea puterii
Intr-una din zilele trecute, de germ inaţie a seminţelor de Sus, la etaj, în clădirea fa­ eterice, la aceeaşi dată planul .. ’ ' Cl se vec^e’ J
echipa artistică s-a deplasat în grîu de p rim ăvară, o rz, o vă z. era realizat pe întreaga lună llsta, destul de lanSă’ dar şl X<
satul B rîznic unde a prezentat bricii cîteva fete, precum şi fe­ în proporţie de
piesa „B ă rb a tu l fără opinci“ . S-au remarcat în această ac­ 95%. cantităţile ce trebuie achiziţio-

mei mai vîrstnice lucrează la Ca orice întreprindere şi a- na^e sin^ apreciabile.

curăţitul frunzelor de izmă de ceasta îşi are fruntaşii ei cu Colectivul acestei întreprinde- Yi

pe tulpini, iar altele împache- care se mîndreşte. Printre cei ri munceşte cu sîrg pentru în- ^

tează drogurile în pungi. O mai cunoscuţi se numără şi deplinir-ea planului pe care-l

S-au remarcat în interpretarea Seară de seară la căminul cultural din Tîmpa, formaţiile artistice de ţiune Şcoala de 7 ani din comuna maşină mică, sfîrîie ca un mo- t°varaşii Siminceanu Olga, are, adueîndu-şi astfel contri- v(
rolurilor, tovarăşii Virginica Do- amatori se pregătesc intens în vederea noilor spectacole pe care le vor da. Toteşti (director Po pa T ra ia n ) şi ian somnoros, tăind tulpinele Ana Lorincz, Etelka Kiss, Var­ butia la asigurarea industriei ?
brotă, Felicia Grecu, Miaria N e ­ Şcoala de 7 ani din comuna Ber- vara Igna de ta droguri, Wi-
g ru , Cornel N e g rilă şi S ilviu In clişeu : Formaţiunea orchestrei, repetînd unul din cîntecele ce vor thelot (învăţătoarea Iliescu
C'1.ArpfNp Constanţa). aromate în bucăţele mici. Tul- [jam Pedlih şi Viorel Brudaru noastre farmaceutice cu mate-

pinele se amestecă apoi cu de la uleiuri. De altfel, se poa- rii prime. \

AUGUSTIN ANDR1CA fi interpretate în cadrul programului brigăzii artistice de agitaţie. NICU SBUCHEA frunzele şi se împachetează, te afirma, fără greşeală, că în- ; A. c ib ia n 9
v corespondent corespondent