Page 74 - 1957-02

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6 84
? « ?¦ăiaaafe»T ni ii. r . i h . niBfoi».iiil L~~ I a.i^M...
mm

NOUTATEA Film ul zilei

Misterul celor două oceane“

D e ia 23 iâ ;Î 7 februarie 1957, nerecunoscut. E l reuşeşte să ob-

-w— »y—'/—»r-»r^'r^ r^V pe ecranul cinem atografului ţiriă legătura prin radio cti baza du m erir e Mărturisirile
subniaiiriă a torpilelor .inam i­
„Filirfto n S îrb u “ clin D e v a , va ce, să miiie.ze subm arlntii şi să Unui spectator
se cufunde îh apă îri costum spe­
L Cînd am ajuns în satul Brîznic familii, înseamnă că organizaţia j rula film ul „M isterul celor două cial de scafandru. Subm arinul Cum după-masâ ieri, efa repâtis,
nu se scufundă însă, iar spionul Mi-am zis că n-ar fi rău
r.L ploua de-a binelea. Pe uliţi nu se de bază din sat munceşte bine. 1 oceane“ , o producţie a Studiou­ este prins. (dialog în peri^) =
să-ini puii adaos
L afla nici un om. Dinspre ferestrele — Da tovarăşe — începu să spat- -j rilor sovietice. P îh ă Îâ urm ă cauzele miste­ La cunoştinţele cu câre-n Rite,
rioaselor explozii care au făcut Mărturisesc cinstit, nu stau
Ca atîteâ alte realizări cine­ să se scufunde doua vase, unul — tovarăşe, am o nelămurire. drez data memorabilă de 12 ia­
sovietic în Oceanul A tla n tic şi — Anume ? nuarie 1956. prea bine
t mari ale unei clădiri impunătoare nă Gheorghe Josan, secretarul or- ^ m atografice sovietice şi acest unul francez în Oceanul Pacific, Şi-odată ce în gînd aşa mi-am pus,
sînt descoperite şi căile albas­ — Ce deosebire este între ,>a- — Depinde ce s-a întimplat Zis şi făciit; să văd
L care după toăte semnele era ganizaţiei de bază. Comuniştii din ] film de âVentUri, captivează şi tre ale oceanelor sînt deschise în acea zi.
vapoarelor paşnice. Subm arinul niversare şi „comemorare" ? un film m-am dus.
C. proaspăt construită, se revărsau satul nostru ştiu ce au de făcut. 1 ţine încordată atenţia spectato­ sovietic ultrarapid „P ic n e r “ , cu — In acea zi s-ail îtlcăsăt ti- Şl rlii m-âW dus aşa, la nimereala,
L echipajul său şi-a făcut datoria — Nimic mai simplu. Des­ bonamentele de la sătenii din Ci-n chiar a regiunii capitală)
acordurile Unei melodii populare Comitetul raional de partid ne-a ^ rilor de lă început şi pînă la ca­ în frîn g îiid toate peripeţiile ce Bretea Mureşană pehtru rădio- La Deva. Scot biletele şl-n stal
L romîneşti. Acolo era căminul cul­ învăţat să nu slăbim o clipă mun- ¦) s-au ivit; chide dicţionarul limbii romîne Soiesc la iix, aşa-s eil piliiciual.
t păt. Regăsim ca şi în alte film e, literare contemporane, voi / lite­ ficarea satului. Priveam în jurd-nti şi mă
Film ul a fost realizat după rele A-C şi ne lămurim. Iată aici,
rLU tural. ca de convingere a ţăranilor mun- !j figura luinitloasă a omului nou, rom anul cp acelaşi num e âl ltii la pag. 9 găsim cuvîntul „ani­ — Ei, şi ? minutiam
Am jurul cituri pentru a pom i pe calea ă- ^ G rigori  d a m o v. !Folosind mâ- versare". Este explicat ca zi în De multe lucrtirl btine ce vedeam ;
intrat înăuntru. In gata să-şi rişte viaţa dacă e ne­ teriaiul rom aiiuiub îm bogăţit cu căre se sărbătoreşte iin eveni­ — A trecut un an şi promi­ Amehajare, scaune-nnoite,
posibilităţile cinem atografului şi siunile tovarăşului Păvel Ah- Antreu frumos şi nu nial ştiu
L aparatului de radio se adunaseră griculturii socialiste. Ne-a mai în- , voie, pentru biruinţa Binelui, a cu fante zia creatoare a a uto ri­ ment important, său naşterea ghel, de la Direcţia regională
t lor fiiniuitii cineaştii au reuşit cuiva. P.T.T.R. Deva, că rddioficarea eu cîte.
L mai mulţi ţărani muncitori. După văţat să nu muncim singuri în a- j dreptăţii şi â ade văru lui. F i l ­ să dea o acţiune dram atică de vă fi gata ba la l l martie 1956, Aşa, trecui în sală din antreu,
mare tensiune. — E clar... ba în septembrie 1956, ba în Cînd colo ce să vezi ? Pe locul
t ce le-am dat bineţe, discuţiile s-au ceastă privinţă, ci să formăm în mul redă cu ra ju l, patriotism ul şi — Mergem mai departe. La noiembrie 1956, ba la 20 fe­
Film u l „M isterul celor două pagina 500 găsim cuvîntul „co­ bruarie 1957, au rămas... simple meu
t vigilenţa rtiâfinarului sovietic. ocea'ne“ , demască pe duşm anii memorare" căre înseamnă „ce­ promisiuni. Data asta memora­ Sta instalat tin om micuţ şi gros,
t păcii şi redă în med viu şi a tră ­ remonie menită să evoce amin­ bilă, pe care n-o uită sătenii din Ce-ml surîdea, geritil, politicos,
înfiripat repede. Unii începură să jurul organizaţiei de bază un larg j Acest film a tra c tiv, ‘Cdnţine tirea unei persoane său ă unui Bretea Mureşană, fiindcă atun­ De parcă mi-ar fi spus ; Aşa-i în
gător bravura şi um anitarism ul eveniment important". Clar ? ci au plătit abonamentele, e o
t vorbească despre faptul că au adtiv in care să atragem pe cei ¦j multe momente palpitante. U r ­ — Cît se poate de clar. aniversare ? Viaţă
oamenilor sovietici. — Deci poţi face acum dis­ Doar chiar şi zlcătOarea ne
[ contractat cultivarea de legUme fi m al buni întovărăşiţi, deputăţii j m ărind obiectivul apăratului de tincţie între aceşti doi termeni. — Nu, tovarăşe, e o comemo­
C zarzavaturi cu cooperativa, alţii membri ai organizaţiilor de massaă,. "î — Aşi prefera să întregiţi ex­ rare în toată puterea ciiVîntului, învaţă,
L proecţie, spectatorul se cufundă plicaţiile teoretice cu exemplifi­ întrucît e data menită să evoce
C cări concrete. o amintire dureroasă : aminti­ De vrei s-ajungi, te Scoli de
spuneau că s-au făcut multe con­ femei etc. Aşa procedăm şi iată -{ în adîncul oceanului, îşi înalţă — De acord. Iată, de pildă, rea banilor plătiţi fără nici uh dimitieăţă‘.
la 9 septembrie îmi sărbătoresc folos real.
C tracte pentru vînzarea de lină, că avem şi rezultate. privirile pe întinsul cerului, vede ziua de naştere. Asia e aniver­ Cam bosumflat, silit ful sa rămîti,
sare. — Tovarăşe, m-am lămurit, Pe-un scaun ce-l văzui fără stă piti.
L lapte şi cereale către stat, alţii î?l După ce-şi şterse fruntea cu o 1 explozia torpilelor atomice. D e ­ — Foarte clar. in fine! [ţi mulţumesc. Plec In gînd mă războiain cu cei ce ^
— La 23 martie comemorăm ucasa la Bretea Mureşană, să
L manifestau mulţumirea că şi satul batistă, tovarăşul Josan continuă. ^ şi film ul are m u lt fantastic, d- 115 ani de ta moartea scriitoru­ organizez comemorarea. sală
lui francez Stendhal. Aceasta e Se aŞează-n scaun la nimereală,
L — Experienţa ne-a dovedit că ^ cestâ nu apare în chip conven­ comemorare, adică ceremonia — A banilor plătiţi acum un Şi iată filmul îşi porni rlilarea,
L lor va fi electrificat peste puţin menită să evoce amintirea unei an ? Şi-n consecinţă, eu, vizionarea.
ţional şi ireal. persoane. Mai ai vreo confuzie ? Acum pdfni povestea în pricină,
l timp. Un întovărăşit povesti că a- ţăranii muncitori nu Se conVing 1 — Da. Nu ştiu unde să înca­ — N u! Comemorarea spiritu­ Prin sală uri teribil dii-tc, vidă ;
[ dunarea generală a întovărăşirii de avantajele muncii ÎU comun nu- ţ D e la prim ele, pînă la ulti­ lui de răspundere al tovarăşului Intîrziaţli umblaţi cătîridli-şi loc,
Pavel Atighel, spirit care a de­ Vorbind şi conlentînd ca-tt
L din sat a hotărît să vîndă sta­ măi prin vorbe goăt'e. Ui aşteaptă j mele scene, spectatorul palpită cedat cam de multişor.
iarmaroc,
l pentru soarta m arinarilor, prin­ In faţă tacticoşl se aşezaţi,
l Şi de palton domol se dezbrăcări,
tului 5 la sută din producţia de să cunoască exerriple concrete şi j tre care s-a cam uflat duşmanul Incît îmi strîmbam gîtui, dragii

i ygrI îIUu/ 9şio ud-ce. poruUimIIK bW ,, i‘ aU Ir cu banii asemenea exemJp. le se ~găsesc din 1 perfid şi periculos un Vechi mei,
Tot căutînd să văd pe lingă ei.
1 prim iţi să cumpere maşini agricole belşug. Noi explicăm de pilda ţa- ^ spion şi diversionist, mascat cu In fine, cînd şi ultimul venit,
Sosi, crezui de-acum că liniştit
f proprietate obştească. rănilor rnuncttori de ce a obţinut ^ atîta dibăcie îticît e aproape de Putea-voi arta să o gust deplin,
Cînd numai ce, din dreapta
i — Ehei, dar să vă spun eU o întovărăşirea in anul trecut cu -] Brigăzile artistice de agitaţie
noutate şi mai mare — interveni 980 kg. grîu la ha. şi cu 800 kg. ] îns p r ijin u l un vecin,
L Să spargă la sentinţe se porni,
Iar urlul de la stthga şi mai şl
L — Supus fidel doar propriilor
C un om roşcovan, a cărui înfăţişare porumb la ha. mai m ult decît tă- 1
toane —
t exprima o vădită bucurie. rănii muncitori individuali. De ce 1 Se apucă să ronţăie bomboane.
Cînd pe ecran iubire îşi jurau
(. II cunoşteam Şi de aceea l-am ţăranul muncitor Gheorghe Peica ^ .... Mie-mi părea precis că se sfădeio.
De s-apuca vreunul de cintat,
L spus pe num e: lui Nicolae a realizat pe o supra- ¦ Pentru a da viaţă hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din II auzeam diform şi sincopat.
C — Hai zii, tovarăşe Josan. Des­ faţă de 0,58 ha. pe care d dvut-o .j 27-29 decembrie 1956, în vede rea ridicării continue a nivelu­ Cînd pe ecran perechile dansau,
însămînţată Cu grîu în întovără- "j lui de trai al oamenilor muncii din patria noăstră — prin ridi­ Vecinii in urechi îmi ronţăiau.
L pre ce e vorba ? carea producţiei şi productivită ţii muncii şi prin reducerea pre­ Cind sus „eroul“ părea disperat,
C. ţului de cost — tot mai multe brigăzi artistice de agitaţie de Eu jos, eram complect martiiizat.
pe lingă întreprinderi, desfăşoară o muncă susţinută pentru Cînd colo-n film, conflictul
L Omul îmi întinse binevoitor un şire o producţie de 940 kg., iar pe 1 sprijinirea realizării sarcinilor de plan,
se crea,
t dosar. o Suprafaţă de 14 ari însămînţată ^ Simţeam în vine cum îmi clocotea
t- Tot sîngele. Şi-ntreagă inima
ur — Uite tovarăşe, aici e noutatea cu grîu în afara întovărăşirii a -j Să fac şi eu „conflict"

L zilei. realizai numai 78 kg. grîu, ceea j mă îndemna
?
cC Deschisei dosarul stăpinit de gîn- Ce înseamnă 312 kg., la 0,58 ha. !j Hynea pe teren — dhesăfie Din film, e clar nimic n-am
a realizării pianului
L dul că ar putea fi vorba de o Deci producţia pe terenul din afara j înţeles,
Doar singur cu revolta m-am ales
L păcăleală. Dar imediat mi-am dat întovărăşirii a fost cu mult mal j Brigada orizontului i G he o rgh iu-D e j“ H u n ©doară, des­ Revoltă cu mînie îndreptată
făşoară o bogată activitate 4 Spre cei ce stau şi stau
L seama că acest dosar conţine cu mică deşi calitatea terenului este In mima Gheliar, la o ri­ brigăzi artistice de agitaţie ale
zontul I , şi-ia reînceput ac­ comitetelor sindicale de secţie. gurâ-căscătâ,
adevăratceva nou şi interesant, aceeaşi. ] tivitatea brigada .artistică de ŞI nu iau nicidecum măsuri odată.
agitaţie condusă de ingine­ B rigada de la cocserie con­
Amnumărat 13 coaie dehîrtie Tovarăşul Josan amai spus că -j rul Ioachim Florinoaş. B ri­ dusă de Ioan M oldovâti, pregă­ CULA! D. VEANU
gada compusă dirt 9 băieţi şi 4 teşte şi p re zintă săptăm înal
scrise pe prima pagină, unele mai rezultate bune a dat şi faptul ca ] fete, şi-au axat activitatea pe sar­ program e atît la locul de m un­ în realizarea măsurilor preco­ tul că în satul Lelese s-au p u ­
cinile şi re a lizările planului de că, la colţul roşu din secţie, cît nizate de plenara C .C . al P .M .R . tut Contracta 1 610 kg. lîttă, iar
îndemînatic, iar altele cu o oare- în primul rînd ei fixează una sau 1 extragere a m inereului de la ori­ şi la clubul întreprinderii. din decembrie 1956, un rol im ­ în satul Cerişor 1.378 kg. lîttă,
care stîngăcie. Am început să ci- două tarlale, iar apoi încep mun- J zontul său, criticînd lipsurile şi portant îl are munca de achi­ fără să m ai vo rb im de comuna
tesc cele scrise pe prim a coală. ca de lămurire cu acei ţărani ^ abaterile de lia disciplină, m u n ­ D in m em brii acestei brigăzi ziţii şi contractări de anim ale, Nandru unde toţi producătorii
muncitori care au pămînt în tar- } ca în asalt etc. s-au evidenţiat în mod deosebit cereale, lapte şi lîn ă , sarcină au contractat întreaga cantitate
„Subsemnatul Herboi Octavian, tinerii Pette Gheorghe, Ancă ce revine în special în tre p rin ­ de lînă cu statui.
Activitatea brigăzii nu s-a re­ M a in o v şi a lţii. derilor O .R A .C .A ., D .C .A .,
rog a mă primi membru în înto­ lalele respective. 1 dus numai la a critica lipsurile, Î .C .I .L . şi cooperaţiei. N u acelaşi lucru se poate spu­
vărăşirea agricolă „Scîntcia" din ci. ş-a. .preocupat şi. de urm ărirea O a ltă brigadă cu activitate ne despre unitatea O .R .A .C .A .
satul Brîznic. Aduc în întovărăşire Seara a venit pe nesimţite. ^ eficacităţii...criticii. D e exemplu, frumoasa, tot din cadrul combi­ Obişnuiţi să-şi rezolve pro­ din raionul Hunedoara, care nu
suprafaţa de 4,21 ha..." minerul Ioan D u m a , — tînăr ta­ natulu i. este aceea, de la a g lo ­ blemele dirt birou, ruţjţi dd rea­ ¦a reuşit să-şi realizeze sarcinile
Ne-am luat rămas bun şt ăm ~] lentat d af aam indisciplinat şi mera tor, condusă de Vlad im ir litatea de pe teren, conducătorii de plan decît în proporţie de 12
In continuare cererea ţăranului care ptoducea adesea dezordini, Iovtev. Această brigadă prezin­ acestor unităţi încă nu au în ­ la stită, ca să nu m ai vorbim
plecat. Dar înainte de a ieşi din 1 a fost a ju ta t de brigada artistică. tă lunar cîte 2-3 program e. Cei cercat sa-şi schimbe stilul de de unităţile cooperaţiei d lri'T ă -"
A s tă zi el munceşte cu rîvn ă atît m ai activi şl m ai interesaţi în
sală cineva ne-asp u s : ^ pe linie artistică cît şi în pro­ bunul mers al brigăzii sînt ti­ muncă, nmşi plasează toate for­ ionul Hunedoara care nu au
ducţie. nerii Constantin Georgesou, L u ­
muncitor Herboi arăta locul unde — Păcat că nu mai staţi încă i cia Io vle v şi alţii. ţele în teren, printre oameni, realizat sarcina de contractări
se află terenul Cu care cerea să In cadrul acestei b rig ă zi, s-au
fie înscris în întovărăşire, precum ureo oră, două. Precis o să mai J evidenţiat tinerii Ioan Tulea, 01- O brigadă artistică tîn ă ră , cu unde se hotăreşte soarta p la n u ­ şi a c hiziţii de cereale deoît în
şi faptul că văzînă rezultatele ob­ •!tlţia. G a ta fg iu şi Nicolae T a ra ra . bune rezultate în m uncă este şi
ţinute de îniovărâşiţii din sat, s-a vină şl alţii pentru a se înscrie în ^ cea de la atelierul electric-aglo-
convins de superioritatea muncii merator. Aceasta, deşi nou con­
în comun şi tocmai acest lucru l-a întovărăşire. ,.... ¦}
făcut să depună cererea de în-
După ce am coborit scările, am j

Jîntilnit o femele care se îndreptă J lui şi unde de fapt trebuie să-şi proporţie de 8 -1 0 la sută.

grăbită spre intrarea în căminul
cultural. Nu ştiu dacă am făcui -j

Scriehe în întovărăşire. jvreo zece paşi, şi ţăranul muncitor j desfăşoare activitatea. A v a n ta je le pe care statui le
Cererea următoare era a lili Ni­
Ioan TutcU ne şi strig ă : Experienţa acumulată confir­ acordă ţăranilor m uncitori, oa­
colae Băbuţa, apoi urma a lui Am intrat din nou în sală, tid 1
mă faptul că re zulta te bune se re contractează cu statul p rodu­

Avram Sorea, după aceea a lui masă, ţăranca muncitoare Fclicia 3 pot obţine num ai atunci cînd sele lo r, Sînt m ari. Aceste a v a n ­

Aron Lugojan, Ion Lugojan ş.a.m.d. Bianga —1femeia cu cdre ne întîU j se desfăşoară jos în teren o taje însă nu sînt cunoscute de
muncă susţinută cu oamenii. ţă ra n i. E s te deci de datoria a-
Un âmănunt. Toate purtau a- nlsem — începuse să-şi facă ce. !j In cetatea oţelului stituită, a dat pînă acum două cestor unităţi să se ocupe în
program e şi pregăteşte Un al D .C .A . din raionul Hunedoa­
ceeaşi d a tă : „Brîznic, 19 februarie rerea de înscriere în întovărăşire j Pătrunse de im portanţa sarci­ treilea.
nilor şi de m enirea lor în lupta ra (Pintea I. responsabil) a mod deosebit de popularizarea
1957". Era a 14- a cerere făcută in acea 1 pentru sporirea producţiei şi pro­ B rig ă zile artistice de agitaţie reuşit să-şi realizeze sarcina pe toate căile şi prin toate m ij­
ductivităţii muncii, pe lîngă
— Frumos — le spusei eu. Dacă zi. 1 doinbinatul siderurgic „G h . ale com binatului, prin rodnica de contractări de lînă în propor­ loacele de care dispun, a noilor
T. MARIAN ] lor activitate, dd âdtiS un aport ţie de 115 la sută ; aceasta pen­ avantaje acordate de stat pen­
într-o singură zi s-au înscris 13 de seamă în realizarea sarcini­ tru că toţi lucrătorii acestei u- tru contractările de produse ani­

« r C_/ < -.J \ r • /«— / ' \ t 1 t . l\ t\ ty

lor de plan şi în educarea m a ­ nităţi au stat în această perioa­ m ale şi cereale.

Contractarea produselor agricole cu statul— selor de salariaţi. dă pe teren. Aşa se explică fap- V. VOINA
--1'
" - r : ii EHSfi gffiSEiiaiiyifeBEEa

datorie de onoare a fiecărui ţăran muncitor Deşi viaţa freamătă zgomotos peste Un pas necesar chestrânţi le adaugă, dintr-o nefericită
uriaşele şi mereu crescîildele cifre ale inspiraţie, aproape tuturor bucăţilor e-
producţiei, omul, cheia tuturor realiză­
In scopul unei mai bune aprovizio­ turi şi fructe necesare populaţiei dlrt îegiUiieâ noastră îl constituie întovă­ rilor, pe care uneori, copleşit de rit­ xecUtâte. Sau, cum am observat
nări a populaţiei cu legume, fructe, regiunea Hunedoara, regiune cu HU- răşirea din satul Miceşti, raionul Alba- mul entuziast şi nemaiîntîlnit al mun­
zarzavaturi şi asigurării cu materii meroase centre muncitoreştii şai tulla. Astfel, întovărăşirea a contractat cii sale, eşti ispitit să-l crezi nelipsit = şi urgen t uneori, întrebuinţarea nejustifica­
prime a industriei alimehtare, cît şi pîevehtofll, tabere de odihilâ etc;, corb şi converiţiortat în anul 1956, cantita­ de strung, ori stabilit 'definitiv pe dna tă de şapte opt ori pe seară a urlor
pentru cointeresarea producătorilor în stltuie o problemă deosebit de impor­ tea de BT tone de legume şi zarzava­ din miile de schele, are totuşi timpul melodii de o faimă discutabilă, cum
vederea extinderii suprafeţelor culti­ tantă. In Conseciriţă, operaţiunea de turi şi a livrat 152 tone din care 70 dăruit şi pentru îmbogăţirea tezaurului nioase a unui număr oarecare de in­ Dar, pentru a se ajunge la acest lu­ ar fi wooghie, \Vooghie, mambo ita­
vate, noua Hotărîre a Consiliului de contractări — mijloc de asigurarea an­ tone roşii, 55 tone varză, 23 tone cas­ său propriu de cultură. strumente, ci, se poate spune, ori du­ cru (şi trebuie să accentuez), — se liano etc., în timp ce o romanţă sau un
Miniştri, care reglementează operaţiu­ ticipată a unui volum de produse —- traveţi, etc. In afară de contravaloarea pă „numărul solicitanţilor", ori după simte neapărat neVoia, din respect cîntec popular romînesc, cunoscut şi
nea de contractări la aceste produse pe trebuie privită cu toată seriozitatea. acestor produse, întovărăşirea a mai O înşiruire cronică a variatelor mij­ „cîţi muzicanţi erau în familie", ori, faţă de consumator. Conducerea unită­ iubit de public, nu-1 poţi asculta decît
artul 1067, stabileşte o serie de stimu­ Cooperaţiei de consum i s-a atribuit încasat o primă de 3.000 lei, pentru loace pe care statul le pdne la înde* după anumite gusturi personale ale ţilor trustului de alimentaţie trebuie la zile mari.
lente ce se acordă producătorilor care sarcina ca alături de celelalte depar­ respectarea întocmai a obligaţiunilor riiîna poporului pentru continua lui ri­ unor „specialişti“ (dar nu în muzică), să se gîndească la forma în care poate
contractează. Astfel, gospodăriile agri­ tamente contractantei să contribuie la contractuale. Apreciind avantajele pe dicare intelectuală, nu-şi are locdl în aflaţi în momentul angajării, cu plinea ajuta pe membrii orchestrelor , să-şi ri­ Ştim destul de bine cine $ unde în­
cole colectivei cooperativele agricole de aprovizionarea populaţiei noastre cu care le-a avut în această operaţiune, aceste modeste rînduri. E prea bine cu­ şi cuţitul în mînă... dice măiestria profesională, prin orga­ trebuinţează aceste melodii, şi care
producţie, întovărăşirile şi asbeiaţiile cantităţi sporite de legume şi fructe de conducerea întovărăşirii din Miceşti a noscut azi interesul deosebit cu care nizarea pe plan local, cu concursul sînt urmările nefaste ale acestor ne­
de producători agricoli, precum şi pro­ bună calitate. Ca atare, organele de hotărît să-şi mărească de la 5 ha. la statui înconjoară pregătirea . multila­ Dacă lucrurile s-ar opri aici, n-ar fi oamenilor de specialitate, de cursuri, vropate ritmuri în viaţa tineretului din
ducătorii individuali, care vor încheia conducere ale unităţilor cooperatiste 10 ha. suprafaţa contractată cu coope­ terală a dezvoltării culturii, pînă în dracul chiar atît de negru, dar iată în unele locuri chiar elementare — de ţările occidentale. Anumite sunete stri­
contracte pentru cultivarea şi livra­ trebuie să vegheze ca eliminînd gre­ rativa, pe o durată de încă 3 ani. cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.,. că orchestrele angajate, trebuie să şi alfabetizare muzicală — şi mai ales dente de alămuri, sau două-trei note
rea de legume, zarzavaturi, cartofi şelile şi aplicînd metodele bune din Nu aceasta e scopul acestui articol. cînte, şi aici e buba: ce să cînte? să impună acestor formaţii, atît de ne­ chinuite la infinit în sus şi-n jos, peste
timpurii, fructe şi seminţe de legume, anii precedenţi, să asigure reuşita a- De asemenea, G.A.C. Obreja a con­ NU. Ceea ce vrem să urmărim aici se cesare, alegerea unui repertoriu adec­ care se presară un asurzitor zgomot
vor beneficia de următoarele avan­ cestei sarcini de mare răspundere. De tractat în anul trecut 8,5 tone de le­ Soluţia e găsită pe loc: să cînte ce de tobe mari, mici, mai subţiri şi mai
taje : împrumuturi anuale prin Banca asemenea, organele de execuţie nu tre­ gume şi a livrat l i , 6 tone, îar G.A.C. ştiul
Agricolă pentru procurarea seminţelor buie să precupeţească nici un efort Cistei a contrariat 6,7 tbnfc a livrat
şi materialelor necesâre producţiei; re­ pentru ca prevederile Hotărîrii Consi­ 8,2 tone. Ambele gospodării au con­ feferă la conţinutul actual al repertorli- Şi, bineînţeles, orchestrele cîntă la vat, pe care, înainte de a-1 prezenta groase, ilustrate cu jongleriile stîngace
ducerea impozitelor agricoie cu 25 lă liului de Miniştri referitoare la con­ tractat şi pe .anul 1957. Deva, la Orăştie, la Alba, la Petroşani, publicului consumator, să-l pregăteas­ ale jazz-isfului, nu pot constitui o
sulă, pentfii suprafeţele neirigate şi 30 tractarea de legume şi fructe să se
la sută pehtru cele irigate corltrăctâte aplice întocmai, atît în ceea ce pri­ Şi din sectorul individual se. pot e- lor muzicale, întrebuinţate de cea mai Iâ Hunedoara — peste tot. Cîntă ce că cu grijă în repetiţii de ansamblu şi audiţie plăcută şi acceptată, decît dc o
pe un an, cU 40 la sută pentru suforâ- veşte măsurile organizatorice efe tre­ immera o serie de producători care ştiu, şi cum ştiu, iar cei care le-au an­ individual, care pot fi făcute foarte u- societate adunată din rîndul celor de­
feţele neirigate şi 50 la sută pentru buie luate, cît şi îh sprijinirea şi sti- şi-au predat la timp şi în bune condi- răspîndită formă de orchestră — or­ gajat sînt mulţumiţi. Nu însă şi publicul şor în orele dimineţii ( aşa cum de căzuţi, pe care viaţa curată, liniştită) îi
cele irigate contractate pe 2 sau mai nnilarea producătorilor contractanţi. ţiuni produsele contractate. Astfel, consumator şi în dublă instanţă, au­ altfel le fac toţi membrii orchestrelor detestă şi îi respingfe.
mulţi a n i ; înlesnirea de către unită­ Achim Neamţu şi Maxim Contor dirt chestra de loca!.
ţile contractante pentru procurarea la Producătorii de legume şi fructe din satul Miceşti, Ioan Milhteănu lui An-
preţul de desfacere cu amănuntul a sectorul socialist, ca şi cei din secto­ ghel şi Cornel Beldean din IghiU, Localurile restaurant îşi âu în Viaţa ditor. Educaţia muzicală a majorităţii din instituţiile de cultură). Timpul nostru luminos, plin de a-
materialelor, îngrăşămintelor chimice rul individual al agriculturii, sînt Slmioh Gomşa şi Ştefan Decean din componenţilor de orchestre de local s-a vînt, tineretul nostru eroic, care-şi fău­
şi seminţelor necesare asigurării pro­ .chemaţi la rîndiil lor de a-şi contrac­ Mihalţ, Ilie Luca şi Ion Nanu din Lii- de toate zilele un rost bine justificat făcut „la ureche", din tată în fiu, din Lista de repertoriu, pe care fiecare reşte sub ochii noştri propria lui soar­
ducţiei contractate. ta surplusul gospodăriei lor, contri­ doş, Costea Petrov din Miercurea şi neam în neam. Melodiile din reperto­ orchestră şi-o întocmeşte periodic, tre­ tă în spiritul unei morale sănătoase,
buind astfel la aprovizionarea popu­ alţii se pot număra printre fruntaşi la şi tocmai de aceea, nu întîmplător, nu­ riu, de multe ori ciudate, preparate din buie să fie prezentată obligatoriu şe­ impun tuturor — şi în spcciai acelora
Cei care vor încheia contracte pe o laţiei şi totodată asigurîndu-şi desfa­ contractări. frînturi dlH o mie şi ună de cîntece, filor secţiunilor culturale de raion, sau, cari răspund de sectoarele amintite mai
durată mai mare de trei ani, vor -be­ cerea producţiei în eondiţiunl avanta­ mărul lor creşte zi de zi. Cîteva clipe nu numai că nu îneîntă; dar jenează, acolo unde există, caselor de cultură, sus — o atenţie deosebită pentru re­
neficia de împrumuturi Suplimentare joase. Ei sînt datori ca odată ce au în ­ Data fiind importanţa contractărilor şi nu puţin. care sînt competente în aprecierea ca­ spectul pe care-1 datorăm piperului
pentru amenajarea de suprafeţe noi cheiat contractul de livrare să-I şi de legume şi fructe, organele contrac­ de ambianţă plăcută, o masă bună, o lităţii şi valabilităţii cîntecelor incluse. nostru muncitor.
irigate şi procurarea utilajului şi respecte, luînd toate măsurile în ceea tante trebuie să-şi unească eforturile cu Trebuie să devină o problemă de or­
instalaţiilor necesare grădinăritului. ce priveşte însămînţarca produselor masa prodhcătorilor pentru ca împreu­ melodie frumoasă, se simt necesare în dine, făptui că peste ignoranţa trecu­ Este îndeobşte cunoscut faptul că po­ Este şi datoria firească, dealtfel, a
contractate, întreţinerea culturilor şi tului s-a aşternut de mult tinereţea porul nostru iubeşte şi apreciază mu­ fiecărui muzicant în parte — şi în spe­
î’erttru cantităţile de legume şi fruc­ nă să asigure o aprovizionare abun­ reconfortârea tuturor celor care — du­ optimistă a setei de cunoaştere, că zica populară, mai ales pe aceea cu cial a şefilor de orchestră — să rupă
livrarea lor la termenele şi în condiţiu- colorit local reprezentativ. Şi muzica
te recepţionate şi efectiv exportate în dentă şi în bune condiţiuni a oameni­ pă cum spuneam mai sus — ar părea
riiife stabilite. unui străin, buriăoâră, stabiliţi perma­
stare proaspălă. se. vor plăti producă­ lor muncii din regiunea noastră. nent la locul de producţie.
Un exemplu demn de urmat în a-
torilor prinle de calitate. ŞTEFAN IRIMIE Aăăsurile luate de conducerea Trustu­
ceastă direcţie pentru producătorii din preşedintele Uniunii regionale a
Aprovizionarea cu legume, zarzava- lui de alimentaţie publică, de a dărui majoritatea oamenilor muncii, care for­ uşoară ocupă în inimile iubitorilor de grabnic această pagină de ignoranţă,
cooperativelor de consum mează clientela unităţilor deservite de muzică un loc destul de important, in­ din caietul activităţii lor; să vină cu
Hunedoara publicului consumator pe lîngă prepa­
aceste orchestre, au devenit oameni cu diferent că ea aparţine compozitorilor mult simţ de răspundere şi să ajute
rate de buna calităte şl muzică bună,
o pregătire superioara, care pretind şi procesul dc eliminare a rezidUrilor care
este în acest sens fericită. noştrii, sau face parte din repertoriul există încă în difuzarea publică dc
acestui gen de muzică, calitate, reperto­ de muzică uşoară de burtă calitate al cîntece. Şi acest pas, pe care îl aştep­
Dar, paremise că există totuşi o ne­ riu cu grijă ales, dintre cîntecele cele altor popoare. tam cu nerăbdare, cu cît va veni mai
mai iubite de-popor din toate domenii­ '¦mede, cu atît va fi mai preţios.
lămurire... le de muzică populară, uşoară, de Dar, nu poate fi trecută cu vederea
dans, fragmente mai puţin pretenţioa­ degradarea, fără nici un simţ dc răs­ ION PREDA
Angajarea formaţiilor muzicale de se din operele cunoscute etc. pundere’, a unor meiodii frumoase, prin directorul fcasej regionale a
nelipsitele „floricele" pe care unii or-
lbcal, s-a făcut în majoritatea cazuri­ creaţiei populare

îmbinăriilor. nu după cerinţele ărtho*

i