Page 75 - 1957-02

Nr. 664
O problemă care trebuie rezolvată
Problema cheltuielilor exage­
rate de locaţie a fost şi coHtinliă
sâ fie una dih principalele lip­
suri care ttiai fexiâta în activi­
tatea cailor ferate uzinale de lă
Com binatul siderurgic din H u ­
nedoara. Fa p tu l că acest sector
im portant a răm as în urmă dă
hâştere la unele nereguli ce duc
în fiecare Iurtă la plata unor
sume im portante drept cheltu-
eli de locaţie C .F .R .- u lu i.
S -a r părea la prim a vedere,
că aceste defecţiuni s-ar datora
slabei dezvoltări a reţelei căi­
lor ferate uzinale. Dacă anali­
zăm însă activitatea conducerii
C .F .U şi în special a o rg a n i­
zaţiei de b a ză , ajungem la con­
cluzia că vina principală în a-
ceastă direcţie nu se datoreşte
nUrrtai slabei dezvoltări a reţe­
lei căilor ferate u zina le, ci, în
prim ul rînd; lipsei de răspunde­
re a unor oameni care sînt
puşi să conducă treburile în a-
cest sector. Această afirmaţie
îşi are temeinicia în faptul că
atunci cînd a existat o preocu­
pare din partea conducerii ad­
m inistrative, cînd aceasta a e-
xercitat controlul şi a luat m ă ­
suri operative, sumele achitate
drept locaţie au fost lichidate
sau, în orice caz reduse sim ţi­
tor. Rău este că o rg an izaţia de
bază S-a m ulţum it cu rezultatele
obţinute şl nu a studiat tem ei­
nic posibilităţile lichidării chel­
tuielilor de locaţie. M u lţu m it de
aceste rezultate biroul org an i­
zaţiei de bază n-a avut nici a-
tîta preocupare de a suprave­
ghea măcar în continuare felul
cum se deslăşoară activitatea la
C .F .U . şi de a interveni atunci
cînd s-au ivit defecţiuni. Acea­
sta a diis la Situaţia neplăcută
ca în luna ianua-rie a.c. chel­
tuielile de alocaţie să ating ă o
sumă destul de -mare. G au *
za : la C .F .U . nu există răspun­
dere personală. Iată cîteva e-
xeriiple ?are ilustrează acest lu ­
cru.
In sectorul î există un şef de
staţie, trei şefi de tu ră , un de­
legat din partea direcţiei C .E .U .,
plus im piegaţii de serviciu.
$ase-şapte conducători într-un
sector 1 Cine conduce ? — T o ţ i !
Cine răspunde ? — Nimeni !
Prin organízafselé de bază
Ajutor preţios din partea
activului fără de partid
Pentru a-şi duce cu mai multă
uşurinţă la îndeplinire sarcinile ce-i
stau ifl faţă şi pentru o mâi strirtsă
legături a organizaţiei de partid cu
masa de rrturtfcitdn, organizaţia de
bază de la întreprinderea interraiortală
de industrie locală „Horea“ din Alba-
lulia, a atras îrt activitatea sa un nu­
măr de 26 tovarăşi nemembri de partid
pe care i-a constituit fii activul iară
de partid al organizaţiei de bază.
Cu ocazia urtei şedinţe tovarăşii din
activul fără de partid au fost consul­
taţi îrt diferite probleme şi tot odată li neri. Pînă în prezent s-au propus şi
3-aU arătat ce sarcini ie revin şi cum
trebuie Să inuricească mâl ales la lo­
cul de triuncă, peritru a le dltce la în­
deplinire.
Desfăşurîndu-şi activitatea, tiriii to- cestor propuneri s-au situat tov. Ion
VârăŞi Uiţi activul fără de partid au
găsit că în procesul de prodiicţie lâ
unele secţii, sînt încă lipsuri. Aşa de
pildă, tov. Mihai Lenghel a consta­
tat că normele de producţie la atelierul
de fierărie nu sînt just stabilite. Se-
zisînd organizaţiei de bază acest lu-
crUj au fost luate măsuri, de revizuire
a normelor şi s-au stabilit alte norme
juste. Realizarea acestor noi norme a
făcut ca în scurt timp productivitatea
muncii să crească cu 13 la sută. De
asemenea, tov. Trifan Pleşa de la ate­
lierul de lăcătuşerie, a adus la cunoş­
tinţa organizaţiei de bază că o seamă
de tineri cum sînt Gunter Kaufert,
Iosif Rraus şi alţii, întîrzie mereu de
lâ lucru şi uneori au abateri de la
disciplină. Faţă de această situaţie, or­
ganizaţia de partid a trasat sarcină
organizaţiei U.T.M. să se ocupe de
educarea acestor tineri pentru a-i face
să aibă o altă atitudine faţă de
muncă
O contribuţie însemnată la activita-
teâ organizaţiei de bază au adus-o şi
Alexandru Coman de la secţia me­
canică, Şaveta Costea de ia secţia tur­
nătorie şi alţi tovarăşi din activul fără
de partid.
Periodic, organizaţia de partid ana­
lizează muncă activului fără de par­
tid, stimulează pe cei care âu muncit
cu simţ de răspundere şi le aduce la
cunoştinţă problemele noi ce stau în
faţa tuturor muncitorilor ditl între­
prindere.
Preocupare faţă
de învăţămîntul politic
Organizaţia de bază dii1 cadru! trus­
tului regional de construcţii locale din
Deva, se ocupă îrldeaproape de buna
desfăşurare a învăţămîntului de partid.
DRUMUL S0C.1A! ISMU LUI Pag. 3
V IA Ţ A D E P A R T ID îmbunătăţiri în regimul Muncitorii forestieri sînt mai 6HE0R6HE MMINESCJ
U N M A R E S A V A N T R O M IN
de pensionare bine aprovizionaţi
a avocaţilor
Astăzi se împlinesc 94 de
Cînd şeful staţiei, Iov. Popa, Şi faţă do toate aceste nereguli, Recent, în Buletinul Oficial In vederea unei mai bune a- luna septembrie a anului trecut, ani de la naşterea savantului
vrea Să ia unele m ăsuri privind organizaţia de bază continuă a apărut decretul privind Uîiele provizionări tehnico-materiale a s-au constatat o serie de infrac­ neurolog romin Gh.' Mafi-
bunul mers al transp orturilo r, Să rămîriă pasivă. In tild o adu­ modificări în organizarea C a ­ sectorului forestier, în anul ţiuni săvîrşite de directorul teh­ nescu.
el nu poate pe m otiv că nu s-a nare generală a organizaţiei de sei de ajutor a avocaţilor. D e ­ trecut s-a reorganizat com par­ nic Ştefănscil D ., de şeful
consultat cu ceilalţi. Şi cum, bază, nu au fost piise în dis­ cretul prevede priritre altele, timentul aprovizionării din M i­ S .A .M . Orăştie, ConstantinescU Dr. Gheotghe Marinesca
într-o astfel de situaţie, e greu cuţie aceste nereguli. Condiţiile de pensionare pentru nisterul Silviculturii, înfiinţîn- M . şi de şeful depozitului cen­ are marele merit de a fi în­
a se întruni „m ajoritatea“ , g ar­ avocaţi bărbaţi şi femei, după du-se Direcţia generală de apro­ tral, FleşerU Ufé, în Ufma că­ drumat ştiinţa psihologiei în
niturile de tren, continuă să A n a liza grabnică în adunarea vîrstă şi practica profesională. vizionare şi desfacere, îm p ă rţi­ rui fapt susnurniţii au fost de­ ţara noastră pe calea dezvol­
plimbe vagoanele în m ajorita­ generală a problemei locaţiilor, In acelaşi tim p, decretul sta­ tă în iftâi m ulte baze. Această feriţi justiţiei. In luna octom­ tării ei materialiste. El a avut
tea c a zu rilor goale, dintr-un loc pregătirea temeinică a acestei bileşte drepturile de pensie a direcţie are ca scop să a p ro v i­ brie direcţia a num it noul co­ prilejul să cunoască lucrările
îrt a ltu l, p fin com binat fără a analize, luarea unor măsuri co­ urm aşilor celor decedaţi atît zioneze cu m âteriale tehnice lectiv de condúcete. In urma a- Iul Pavlov şi şi-a exprimat în­
fi expediate C F .R .-u lu i. Iată o respunzătoare, urmărirea înde­ pentru adulţi (soţ şi soţie) cit toate unităţile şi întreprinderile ceStei num iri s-a reuşit să se in ­ crederea şi admiraţia faţă de'
cauză care duce în mod inevi­ plinirii cu stictbţe a acestora, şi pentru copii. din Cadrul M inisterului S ilv i­ troducă disciplina în ce priveşte învăţătura marelui om de
tabil la plata unor sume im por­ duce la lichidarea cheltuielilor culturii, precum şi pefsonalUl aplicarea ra ţiilo r de alimente şi ştiinţă rus.
tante drept cheltuieli de loca­ de locaţie Şi acest lucru tre­ din acest sector cu bunuri de furaje şl să se respecte in bună
ţie. buie făcut fără îfttîrziere. consum, printr-o reţea comer­ m ăsură caracterul de comerţ cu Pornind de la o concepţie
cială proprie. D e asemenea, se circuit închis, evitîndu-se vînza- materialistă asupra fenomene*
O situaţie curioasă există şi c. c HIt Igoi mâi ocupă cu o rganizarea can­ rea de produse raţionate îrt afara lor psihice, Gheorghe Mari-
in cadrul conducerii C .F .U . A ici, tinelor, gospodăriilor anexe şi sectorului forestier, sau celor ca­ nescu a luat o poziţie comba­
numeroşi salariaţi, unii cti o Utilaje incomplect şi iraţional a altor secţii de deservire (m ori, re nu aveau dreptul. Totodată tivă faţă de interpretările ăn-
bună calificare tehnică, nu au brutării, ateliere e tc .), precum s-au luat o serie de măsuri care tiştiinţiflce. „Este d'e datoria
sarcini corespunzătoare, fiind — ..folosite .......— şi cu desfacerea produselor au a vu t câ re zu lta t consolidarea mea, In calitate de profesor de
folosiţi ocazional în diverse întreprinderii din punct de vede­ neurologie — scria Gheorghe
munci. Folosirea utilajelor la depli­ a stagnat 324 ore. M otivu l stag* proprii. re financiar şi org an izato ric . î n ­ Marinesca — ...de a denunţa
na lor capacitate de producţie nării a fost lipsa de o rg an izare In regiunea noastră funcţio­ lăturarea unor gestionari necin­ pe acei ocultişti care maschea-
A ş a se procedează cu ingine­ constituie unul dintre puterni­ a punctelor de descărcare a stiţi şi angajarea de elemente co­ \ ză adevărul, care propagă cu-
rii Boţeşteanu, Leca şi cu alţii, cele mijloace care influenţează vagoanelor. D in cei 16.000 m .c. nează baza de apro vizio n are şi respunzătoare a contribuit la in ­ ! rente nesănătoase, întreţinlnd
care ilU ştiu nici acum de asüpra îndeplinirii pLaiiului de excavaţii, cît a avut trecut în desfacere hr. 11 din O răştie. E a troducerea unor evidenţe mai ¦un spirit de obscurantism".
ce anum e răspund în cadrul plan» excavatorul respectiv a are ca unităţi operative cîteva precise, care uşurează mult ; Continulnd drumul deschis
C .F .U . N u mai vorbim de fap­ producţie, asupra creşterii pro­ executat în ianuarie circa 4.000 servicii de aprovizionare a munca în contabilitate, precum , de profesorul său Victor Ba-
tul că m ai există fun cţio na ri... ductivităţii murtcii şi reducerii m.c. Situaţia în februarie s-a muncitorilor (S .A .M .). Fiecare şi posibilitatea recuperării v a ­ ! beş, Gheorghe Marinescu a
fără funcţie, cUftl este cazul preţului de cost. P e n tru a se m enţinut, deşi excavatorul a înţeles încă din tinereţe să
tov. Nicolae N e g ru şi al altora. asigură O astfel de utilizare a fost contractat la tarif normă din aceste unităţi posedă în me­ lorii m ărfurilor, vîndute pe cre­ • folosească cuceririle din do-
utilajelol* ăe cór iuate anum ite (m.c. excavaţii). die cîte 20 de rtlagazii de des­ dit S-a adoptat sistemul tra n­ j meniul neurologiei în practica
A m arătat doar cîteva aspec­ m ăsuri curii ar fi, bunăoară, a- facere, situate în parchetele de sportului de m ărfuri de la ba­ \ combaterii bolilor nervoase,
te pe care, deşi destul de bătă­ sigurarea lor cu forţă de m un­ To t din Cauză şantierelor ză la S .A .M .- u r i prin C .F .R . şi ¦pentru a veni astfel în ajuta-
toare la ochi, biroul org an iza ­ că suficientă şi la tim p , am ­ trustului IV construcţii, exca­ exploatare a lemnului s-a reuşit să se stabilească re­ i rul poporului.
ţiei de bază nu le-a vă zu t, pen­ plasarea acestor utilaje la lo­ vatorul 236.056 a înregistrat pe Prim ele luni care âu Urmat laţii de bună colaborare cu fu r ­
curile indicate în planurile o- ianuarie un num ăr de 96 de nizorii, prin respectarea condi­ Scîrbit şi îndurerat de ex­
tru că dacă le-ar fi sezisat ar perative — locuri unde se pre­ ore staţionare, iar excavatorul după trecerea la noua form ă de ţiilor contractuale. ploatarea sălbatică la care era
supune că vo r da cele mai bu­ 326.201, un num ăr de 53 ore o rg a n iza re , activitatea bazei de supusă muncitorimea şi ţără­
fi trecut la analizarea acestei ne rezultate — asigurarea func­ Aceste staţionări costă trustul aprovizion are şi desfacere din M ă su rile ce s-au luat âu dus nimea în regimul burghezo-
ţionării lor continue şi în bu­ zeci de m ii de lei, bani plătiţi la îm bunătăţirea apro vizio n ă rii moşieresc, savantul romin aş­
proaste o rg a n iză ri a muncii şi ne cortdiţiuni prin respectarea de pom ană. Orăştie s-a desfăşurat defectuos. muncitorilor forestieri din ca­ tepta cu încredere o nouă orîn-
graficelor de reparaţii şi apro­ duire socială, mai dreaptă.
ar fi tras la răspundere pe co­ viziona rea la tim p cu cortibüs* C e lălalt aspect al inu tiliză rii Serviciile de apro vizio n are şi drul regiunii noastre. In pre­ Pînă la sfîrşitul vieţii sale, el
tibil şi lubrefiartţi. utilajelor, constă în nefespecta- desfacere, preluate de lâ fosta zent s-a reuşit pé linie de a- n-a încetat Un moment să
m uniştii ce lUcreâză în aceste rea p lan urilor operative ale M i ­ Difecţie teritorială de aprovizio­ pro vizio nare să se realizeze rit­
Unele unităţi economice din nisterului C o nstrucţiilor în ceea nare a muncitorilor din Oraşul creadă în apropierea acelui
sectoare care nu au dat dovadă regiunea noastră au înţeles im ­ ce priveşte utilizarea utilajelor mic p lan u l, la unele produse viitor care sâ aducă oameni­
portanţa u tiliză rii complete şi în punctele de lucru indicate Stalin, aveau o situaţie grea fiind şi depăşit. D e asemenea lor muncii din ţara noastră \
de luptători înflăcăraţi pentru raţionale a utilajelor şi au pro­ în aceste planuri. Spre exem­ din punct de vedere contabil şi s-au introdus pe reţea o serie libertatea şi bunăstarea.
cedat în consecinţă. Altele în ­ plu, în planurile operative lu ­ de produse alim entare ca : di­
bunul mers al transporturilor să nu. U n astfel de exemplu îl nare era prevăzută utilizarea a org an izato ric . F iin d departe de ferite conserve de carne, peşte Gazetă de perete
oferă T ru stu l I V de construc­ două dragline la lucrarea de re­ unităţile tutelate, Direcţia din şi legume, preparate din carne, fără activitate
uzinale ţii Hunedoara. gularizarea rîului Cerna. Tim p Oraşul Stalin, nu putea controla com poturi, gemuri etc., ajun-
de 6 luni, aceste dragline au gîndu-se ca astăzi pe reţea să G azeta de perete din comuna
Biroul organizaţiei de bază Deşi dotat cu un parc p ro ­ fost u tiliza te îri altă parte. Pe sistematic unităţile din subordi­ existe aproape 100 de sortim en­
priu de utilaje, acest trust, a- lingă faptul că prin aceasta lu ­ ne, fapt ce a făcut ca în con­ te agro-alim entare. Baru M are, organ al organiza­
nu s-a sezisat nici de alte defi­ vînd în vedere volum ul mare crările de reg ularizare a fiu ­ ducerea S A .M .- u f ilo r şi a m a ­
de lucrări, apelează la servi­ lui au răm as cu m ult în urm ă , g aziilo r de desfacere să se stre­ Deşi în activitatea lor bâza ţiei de bază şi al sfatului popu­
cienţe. D e pildă, din parcul de ciile T ru stu lu i de utilaj greu schimbarea destinaţiei utilajelor
n n 7 cu sediul în Hunedoara, respective a dus la o utilizare coare elemente necorespunză­ de aprovizion are şi S .A .M -utile laţi com unal, a fost dată uitării.
locomotive de care dispune trust care îi pune la dispoziţie a lor sub capacitate, randamen­ toare, atît din punct de vedere întîm pină o serie de greutăţi
utilajele solicitate în schimbul tul fiind scăzut. profesional, cît şi m o ral. Acestea (spaţiul restrîns al m a g a ziilo r Acest lucru este o g lind it de
C .F .U ., aproape 30 la sută nu unei
A b ia la începutul lunii fe­ au comis un mare num ăr de de* în com paraţie cu m ărfurile de •••
funcţionează. De asemenea, li­ A v în d în vedere acest lucru, bruarie s-a trecut o draglină şi lapid ări, precum şi o evidenţă m a n ipu lat, transportul greu de
norm al ar fi ca trustul I V să anum e M . H . 326.201 la lucra­ făcut pe cătăruile prăpăstioase faptul că acum cînd ţărănim ea
niile sîrit prost întreţinute, lu­ urmărească utilizarea la m a­ rea respectivă. D ra g lin a „S k o ­ cu totul defectuoasă, care a ale pădurilor, dezinteres din
ximum . a utilajelor primite, da“ 326.154, a fost introdusă în partea unor salariaţi de a-şi în ­ m uncitoare se pregăteşte intens
cru ce dă naştere la anum ite spre a recupera prin lucrările alt. punct de Ju c ru , neprevăzut creat debite în valoare de m i­ deplini sarcinile), totuşi în m o­
executate cu ele, chiria. R e a li­ în planul operativ lunar pri­ lioane de lei, parte neclarificată mentul de faţă situaţia aprovi­ pentru cam pania de p rim ă va ră,
deraieri şi avarii ceea ce îm pie­ tatea arată însă că această m it de tr u s td e l a ' minister. nici astăzi. zionării muncitorilor este in ­
preocupare ' este' ’ străină î’n m a ­ com parabil mai bună decît în la această gazetă se poate citi
dică circulaţia. re măsură conducerii trustului Această deturnare a utilaje­ D e asemenea, în cadrul fos­ anul trecut.
I V şi în acest sens vorbesc su­ tului colectiv de conducere lip ­ articolul : „C u m s-a încheiat
An alizin d situaţia avariilor ficient de convingător două lor, precum şi utilizarea lor sub sea colaborarea. E x is ta u d iver­ ing. ZOLTAN PIROŞ
la C .F .U . care se ridică la sume aspecte ale problemei. capacitate, afectează preţul de cam pania agricolă de toam nă în
cost al lucrărilor de construc­ genţe în ce priveşte interpreta­
m ari de bani, vom vedea că a- U n prim aspect constă în ţii şi creşterea productivităţii rea şi aplicarea disp oziţiilor, comuna B aru-M are“ publicat în
rteutilizarea utilajelor închi­ muncii. Prejudicierea situaţiei precum şi asupra criteriilor de
ceastă situaţie nu este întîm - riate la completa lor capacita­ financiare a trustului prin neu- luna noiem brie 1956, şi două
te, lucru care se datoreşte unei tilizarea utilajelor închiriate, angajare a personalului.
plătoare. E a îşi are rădăcina în proaste organizări a condiţii­ precum şi prin folosirea lor ira ­ articole cu privire la campania
lor de lucru pe şantiere. E x e m ­ ţio na lă , nu se rezum ă doar la In urma unui control efec­
proasta folosire a vagoanelor în plul cel m ai convingător îl o- exmplele am intite Acestea au tuat de Către Direcţia generală
feră excavatorul „S ko d a “ — in­ fost cele mai sem nificative dar
supraîncărcarea lor, în neaten­ dicativ. 326.107 — aflat în ex­ nu însem nează că situaţia ce­ de aprovizionare şi desfacere, în
ploatare la şantierul 4, la h al­ lorlalte este mai bună.
ţia celor ce le m anevrează etc. da de zg u ră . Acest excavator
execută lucrări de excavaţii şi Conducerea trustului are da­
.° ,f î fU “ 1 {O 'TÇ M încărcări în vagoane de cale fe­ toria să analizeze starea aceasta
rată. In ianuarie, excavatorul de lucruri şi să ia m ăsurile co­
a fost u tiliza t efectiv 32 ore şi respunzătoare.
Astfel, în cadrul cercurilor de economie A. JURCA Sporesc productivitatea şi reduc de alegeri oare s-a încheiat la
concretă şi de istorie a P.M.R., în preţul de cost
care sînt cuprinşi numeroşi comunişti 3 februarie.
şi oameni ai muncii fără de partid» s-a U ->/—»/—* —'/—>/—'i"' l—1/—‘/— —1t—'l—'f~ —»/—>/—'/—>/—>j—1/— /—11—>/—»/—1 /~'/—1/—>/ ^ Fab rica de produse ceramice In prima jum ătate a acestei Această inactivitate a gaze­
reuşit jjînă în prezent ca lecţiile şi dis­ C In Editura de stat pentru lite- O. IAHOT — Necesitate şt întîm- I din Baru M are, produce diferi­ luni, colectivul de m uncitori, in ­
cuţiile să fie la zi, iar frecvenţa în te sortim ente de cărăm izi re­ gineri şi tehnicieni de aci. a tei de perete se explică a tît prin
medie de 90 la sută. t ratura politică au apărut : plare (colecţia „In ajutorul •] fractare necesare otelăriilor de m ărit productivitatea m uncii cu
la H u n e d o a ra , C îm pia T u r z ii, 4 Ia sută faţă de sarcina p la n i­ atitudinea de nepăsare a birou­
Un serios aport la bunul mers ol C K MARX — Luptele de clasă în celor ce studiază materlalis- 1 „O fe lu l roşu“ şi de la uzinele ficată, iar preţul de cost, după
producţiei l-a adus cercul de economie C I „23 Au gu st“ din Bucureşti. calculele operative, a fost redus lui organizaţiei de b ază şi a co­
concretă, unde este propagandist tov. ) cu 3,2 la sută faţa de sarcina mitetului executiv al sfatului
Emil Rădic. Cursanţii de la această l Franţa (1848-1850) mul dialectic şi materialismul I Colectivul acestei fabrici, a planificată.
formă de învăţămînt, în discuţiile pur­ pus ca obiectiv principal în în ­ popular com unal, cît şi prin
tate pe marginea referatelor expuse, [• — ediţia a Il-a — 152 pag. istoric"). I trecerea ce o desfăşoară, spori­ In acelaşi timp valoarea pro­ munca unilaterală a comite­
s-au străduit să împletească problemele rea productivităţii şi reducerea ducţiei globale a fost realizată tului de partid com unal şi a
teoretice cu sarcinile economice ale în­ L lei 2,25. 70 pag. lei 1,15 preţului de cost a produselor, în proporţie de 112 la sută, iar activiştilor de la raionul de p ar­
treprinderii, făcînd numeroase propu­ obiectiv ce este tradus cu stă­ producţia globală în unităţi na­ tid H a ţe g . Aceştia din urmă
Ii—t» t J u J L J u j D u J c J L J i—v Jc J w ./' /i_. / « t < t ' i ruinţă în viată. turale în proporţie de 102 la
aplicat extinderea şi urmărirea pre­ sută. vin des la B a ru -M a re , dar nu
ţului de cost pe fişe litriită, defalcareâ >O O - o o ^>-- o
indicilor de bază pentru flecare şantier, O contribuţie de seamă în ob­ trag la răspundere, nu sezisează
extindereâ lucrului în lanţ şi altele. că este aceea a litiH ză rii la v a ­ ţinerea acestor succese şi-au a-
In fruntea luptei pentru aplicarea a- loarea nom inală a parcului au­ dus-o muncitorii Lascu Crăclu- şi nu îndrum ă pe cei în cauză să
to. Cum explică conducerea nescu şi loan Van cea, de la ia m ăsuri pentru ca gazeta de
Tru stu lu i m inier faptul că de secţia preparare, A n a P a ro c za i,
Morâi Viliam Horvath, Lucaci Zac şi m ulte ori la ora 9 dim ineaţa G a v rilă M a n e a şi Paraschiva perete să desfăşoare o activitate
camioanele stau încă în faţa Senzaconi de la secţia fasona­ intensă, ca ea să vină în sp riji­
Nicoale Medrea. biroului acestuia neutilizate ? re, Constantin Cărăgtii, M aria
Drăghici, Vaier Rahotă, Nicolae nul activităţii organizaţiei de
¦ ¦ » ¦ ¦ o -» » Toate aceste deficienţe, des­ Jitea şi echipa lui V a ie r Toader bază şi a sfatului popular.
pre care am vorbit mai sus, pro­
Trustul minier Hunedoara a SimfuS g o sp o d ăresc în cad ru ! duc cheltuieli nejustificate şi ri­ de la secţia uscare-ardere şi Es te necesar ca această situ a ­
luat fiinţa ca urm are a necesi­ frustului m inier H unedoara dică în mod necorespunzător K a ro l K h er şi loan G a li de la
tăţii întăririi colaborării între trebuie în tărit preţul de cost al minereului. cariera de argilă. ţie să fie lichidată iar g aze ta de
întreprinderile miniere din ju ­ Trebuie să arătăm că acestea perete să devină din nou un hlij*
rul oraşului H u n e d o a ra , cît şi bucătărie lasă de dorit, ceea pe care conducerea trustului în ­ CARNET
în vederea sim plificării apara­ ce face ca mîncarea să nu poa­ săşi trebuia să-l dea exploată­ sînt numai o parte din lipsurile loc eficace de m o bilizare a ţă ­
tului tehnico-administrativ. tă fi pregătită în condiţiltrti i- rilor, a fost insuficient. ce se m anifestă îri activitatea Scandalagiii şi-au primit ranilor muncitori lă pregătirea
gienice corespunzătoare. gospodărească la T ru s tu l m i­ cu succes a campaniei agricole
D u p ă cum era de aşteptat, Prea puţine cadre din condu­ nier Hunedoara. A u fost cazuri pedeapsa de p rim ăvară.
formarea unei singure unităţi D acă la exploatarea Teliuc, cerea trustului se deplasează la cînd camioanele au făcut curse
trebuia să ducă la reducerea unde conducerea trustului m i­ exploatări, unde să dea acesto­ nejustificate de la G h e la r la Obişnu iţi să ducă o viaţă JURIDIC
cheltuielilor gospodăreşti şi la nier îşi are sediul, activitatea ra îndrum area necesară pentrli destrăbălată şi lipsită de res­
o mai bună aprovizion are cu in ultim ul timp s-a îm bunătăţit remedierea lipsurilor şi de un­ D e va şi alte cazuri cînd sala­ pect faţă de societate, in d ivizii colae Po afa la cîte 3 luni înch
materialele cheie a exploa tă ri­ sim ţitor, cşea ce reprezintă un de să afle greutăţile pe care a- riaţi, delegaţi pentru procura­ Nicolâe Cîndea şi Nicolae Po afa soare corecţională.
lor, asigutîndu-se totodată des­ succes al conducerii trustu lui, cestea le au. rea diferitelor piese, lipsiţi de din satul Purcăreţ, raionul
facerea ritm ică a produselor ce­ nu acelaşi lucru se poate spune simţ de răspundere, au adus Sebeş, s-au dedat la comiterea Acostarea...i-a costat
lor trei exploatări miniere. despre exploatările G helar şi Bineînţeles că nici organele piesele altor întreprinderi, ne- unor acte huliganice, dispreţu­
Lelese-Cerişor, unde activitatea superioare nu au sprijinit în receptionate, fiind necesare alte ite de populaţie. A s tfe l, in d iv i­ Intr-o noapte, indivizii E
Conconiitent cu aceasta tfe- lasă foarte m ult de dorit. D a ­ suficientă măsură Trustul m i­ cheltuieli. de deplasate. zii s-an dus într-u na din Seri gen Anonie, Florian Vlad
buia să se asigure o gospodă­ torită slabei a p rovizio n ă ri cu nier Hunedoara, pentru reme­ în stare de ebrietate la o clacă Ion Barbu din A lb a -Iu lia au i
rire chibzuită a m ijloacelor de material lemnos, exploatarea dierea greutăţilor ce s-au ivit Bineînţeles că cei vin o va ţi nu din comună. Aici, fiind puşi pe şit dintr-un restaurant în sta
transport şi o mai bună ap ro vi­ Ghelar a trebuit să facă efor­ odată cu înfiinţarea lui N u m a i au fost traşi la răspundere, scandal, au început să aducă o de ebrietate D a r , aceştia, '
zionare cu alim ente a cantine­ turi deosebite pentru a-şi rea­ aşa se explică faptul de ce nici cheltuielile provocate fiind su­ o serie de in ju rii la adresa unor loc să se ducă la casele lo r, ?
lor în vederea îm bunătăţirii liza sarcinile de plan pe luna pînă astăzi transportul salaria­ portate de trust şi tot în dauna cetăţeni paşnici, ameninţîndu-i luat drum ul g ă rii, pentru ca
condiţiilor de trai ale m inerilor ianuarie, după ce la începutul ţilor de la G h e la r şi H u n e d o a ­ preţului de cost. cu bătaia. Cetăţenii din com u­ restaurantul de aici sa-şi eoni
noştri. lunii ajunsese la o realizare de ra spre Te liuc, nu este întruto- nă nu i-au iertat pentru aceas­ nuie cheful. Pe drum , au îniî
numai 80 la sută din plan, ca tul asigurat, deşi se ştie că po­ F a ţă de aceste lipsuri este tă faptă. E i i-au trim is în ju ­ nit o femeie care mergea la g:
Axîndu-.şi activitatea pe atin­ să nu mai vorbim de exploata­ sibilităţile de cazare de la T e ­ necesar ca în activitatea condu­ decată, iar Tribunalul popular ră. Fiin d sub influenţa băiiti
gerea acestor obiective, condu­ rea de talc din Z la ş ti, Unde lip ­ liuc sînt insuficiente. cerii Trustului minier Hunedoa­ al raionului Sebeş, a condam ­ rii şi profitînd de ora înainta'
cerea trustului minier a reuşit sa de preocupare pentru apro­ nat pe Nicolae Cîndea şi N i ­ a nopţii, au acostat-o aducîi
să obţină urtele rezultate cu ca­ vizionarea acesteia cu piesele Pe linie de producţie încă nu ra să se producă o cotitură, ra ­ du-i o serie de injurii. Feme
re se poate m înd ri, ca de e- de schimb necesare a dus la o s-a reuşit să se stabilească o dicală şi sîntem siguri că, în ­ a fost însă scăpată din aceasl
xe m p lti: repartizarea justă a realizare de plan de num ai 79 concordanţă deplină îutre posi­ drumată îndeaproape, conduce­ situaţie de către un grup de o
m ijloacelor de transport pe ex­ la sută, în luna ianuarie. bilităţile de producţie de m ine­ meni. F iin d trim işi în judecat
ploatări şi centralizarea unora reu pe sortim ente şi cerinţele rea trustului va reuşi să-şi îm ­ Tribunalul popular al raionul!
din ele la centru, înfiinţarea Aceste lipsuri s-au produs în principalului consumator — bunătăţească munca, deoarece A lb a i-a condam nat pe indiv
unui atelier de reparare a m ij­ primul rînd datorită conduce­ Com binatul siderurgic H u ne­ dispune de multe rezerve inter­ zii am intiţi la cîte o lună îr
loacelor auto care, la data în ­ rii trustului, care nu a reuşii doara — fapt care face ca în ­ ne şi de cadre capabile să li­ chlsoare, obligîndu-i să plătea:
fiinţării trustului, nu funcţiona. să ridice şi sa întărească sim ­ semnate cantităţi de minereu chideze aceste lipsuri. că şi cîte 100 lei, cheltuieli ci
ţul de răspundere al salariaţi­ să fie depozitate în scocuri, şi judecată.
Pe liniă îm bunătăţirii activi­ lor săi, pe de o parte, iar pe de să im obilizeze astfel fondurile Ing. VOINA VARACH1M
tăţii cantinelor s-au obţinut de altă parte faptului că ajutorul trustului.
asemenea unele rezultate p ozi­
tive care sînt însă departe de O problemă nesoluţionată în-
posibilităţile pe care trustul le
are pentru organizarea lor.
A s tfe l, la cantina exploatării
Teliuc ordinea şi curăţenia în