Page 77 - 1957-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA /
Anul IX. Nr. 685
Sînt pregătiţi
pentru însătnînţări
Cole ctiviştii, în tovă ră şiţii şi
ţăranii m uncitori cu gospodării
individuale din raionul Orăştie,
aşteaptă începerea însăm înţări-
lor de prim ăvară bine pregătiţi.
P în ă la această dată ei au re­
parat toate uneltele agricole
necesare campaniei de însă-
m înţări, au transportat îngră­
şăminte naturale pe o supra­
faţă de 1.720 ha. şi au condiţio­
nat peste 248 tone de săm înţă.
Fruntaşe în pregătirea cam­
paniei agricole de prim ăvară
sînt comunele T u rd a ş , Şibot şi
Geoagiu.
? discuţiilor libere şi cu majoritate de
M uncitorii de la gospodăria
agricolă de stat din Ap oJd u de
Sus sînt gata pentru a începe
însăm înţările agricole de p ri­
m ăvară. Zile le trecute ei au ter­
minat reparaţiile tractoarelor,
sem ănătoarelor,' p lugu rilor şi au
condiţionat o m are cantitate de
săm înţă.
S. M. T. Orăştie
a terminat reparaţiile
In ziua de 20 februarie — cu
20 de zile înainte de termen —
mecanizatorii de la S .M .T . O ră ş ­
tie au term inat ultimele repara­
ţii. A u fost reparate 47 tractoare,
70 plugu ri, 18 sem ănători, 12
discuiloare, 15 cultivatoare şi
alte unelte.
Munca nu a fost uşoară, dar
harnicii mecanizatori au dovedit
din nou că în faţa voinţei lor nu
•rezistă nici. un fel de greutăţi.
U n rol însemnat în învingerea
greutăţilor şi în term inarea în a ­
inte de data fixată a reparaţiilor
l-a a vut întrecerea socialistă.
B rig ad a a IV -a condusă de N i-
colae Crislea a term inat repara­
ţiile cu 50 de zile înainte de data
fixată, cîştigînd astfel întrecerea.
Fru n ta şă este şi brigada condu­
să <ic A ro n D a m ia n ,care a rea ­
liza t planul de reparaţii cu 49
de zile înainte de termen.
AUGUSTIN STOICA
corespondent
Cu privire la încheierea
CONTRACTULUI COLECTO PE MMI « 7
In colecta de Hotărîri ţi Dispoziţii
ale Consiliului de Miniştri al R. P.
Romine a fost publicată Hotărîrea
Consiliului de Miniştri şi a Consi­
liului Central al Sindicatelor cu pri­
vire la încheierea contractelor colec­
tive pe anul 1957. In Hotărîre se a-
rată că contractele colective încheiate
in anii trecu(i în întreprinderile so­
cialiste au oglindit unitatea deplină
de interese dintre muncitori, ingineri,
tehnicieni şTi- c-o-n- ducerea întrep- rinderi rHor finîndu. se seama de particu_
or şi au îndeplinit un rol însemnat,
mobilizator şl organizator, în înde-
plinirea cu succes a sarcinilor trasate
de partid şi guvern pentru creşterea
continuă a producţiei şi productivi­
tăţii muncii, reducerea preţului de cost
şi, îmbunătăţirea nivelului de trai
material şi cultural al muncitorilor şi
funcţionarilor.
încheierea contractelor colective pe
baza unor proiecte tip pe ramură sau şinilor existente şi toate celelalte mă­
a unor scrisori directive ale ministe­ suri necesare pentru creşterea produc­
relor şi comitetelor centrale ale sin­ tivităţii muncii, reducerea preţului de
dicatelor a împiedicat însă desfăşura­ cost şi îmbunătăţirea calităţii produc­
rea largă a iniţiativei conducătorilor
economici, a muncitorilor, tehnicieni­
lor, inginerilor şi a comitetelor de în­
treprinderi, şi a dus în unele cazuri
la şablonarca contractelor colective.
Contractele colective de muncă adese­
ori nu reflectau întocmai particulari­
tăţile concrete ale întreprinderilor. în ­
registrarea contractelor colective de
către ministere şi comitetele centrale
ale sindicatelor şi-a pierdut utilitatea
în ultimii ani, căpătînd un caracter
formal şi micşorînd răspunderea di­
rectorilor şi a comitetelor sindicale de
întreprindere pentru încheierea con­
tractelor colective şi realizarea de­
plină şi ia termen a prevederilor lor.
Pentru a îmbunătăţi munca ce tre­
buie depusă pentru încheierea contrac­
telor colective pe anul 1957 şi a ri­
dica eficacitatea lor în realizarea cu
succes a angajamentelor reciproce in­
cluse in ele privitor la realizarea pla­
nului de producţie Ia toţi indicii şi
la îmbunătăţirea pe această bază a
Sîmbătă, 23 februarie 1957
Construcţii masive în Valea Jiului
In oursul acestui an minerii
din Valea Jiu lu i vor prim i în
folosinţă 671 de apartam ente în
blocuri şi 5 cămine m uncito­
reşti. Suprafaţa locuibilă va
creşte astfel cu peste 30.000 de
m .p .
L a Petroşani vor fi date în
folosinţă pe o suprafaţă de pes­
te 12.000 m .p ., 14 blocuri noi,
cu 349 de apartam ente. C v a rta ­
lele blocurilor muncitoreşti din
Lonea vor fi com pletate ou î n ­
că 4 blocuri a ci te 21 de apa r­
tam ente fiecare, iar cele de la
Lupeni cu G blocuri avînd în
total 158 de apartamente.
Minerii Vă ii Jiului vor mai
Realizări din comerţul de stat
In unităţile comerciale de stat din regiunea Hunedoara, ac­
tivitatea desfăşurată de lucrătorii acestora în ceea ce priveşte
buna deservire a consumatorilor şi aprovizionarea optimă a ma­
gazinelor, a făcut ca cumpărâto rii să fie pe deplin satisfăcuţi.
Redăm citeva aspecte de la unele unităţi din Deva şi Petroşani.
M agazinu l textil nr. 1 din D e ­
va , condus de tovarăşul Prancisc
Fig u li constituie un exemplu
demn de urm at. L a această uni­
tate planul de v în ză ri la zi este
depăşit cu regularitate cu 21 la
sută. M a g a zin u l este a p ro v izio ­
nat din belşug cu stofe, ţesături
de bum'bac, m ătăsuri etc. D in ca­
drul colectivului de deservire,
s-au evidenţiat tovarăşii M au-
riţiu Rubinştein, Olim pia Bota
şi Elisab eta Zie g e l.
U n exemplu p ozitiv îl cons­
tituie de asemenea m ag azin ul A -
prozar din halele oraşului P e ­
troşani. Prin grija gestionarului
Atanase Lepădatu, magazinul a-
sigură consumatorilor produsele
necesare. Atitudinea conştiincioa-
să faţă de consum atori face ca
acest m a g azin să fie v izita t de
un mare num ăr de persoane. In
luna ianuarie, colectivul m agazi­
nului Ap rozar din Petroşani, a
Hotărîrea Consiliului
ele Miniştri şi a C.C.S.
condiţiilor de muncă şi de viaţă a
tuturor celor ce lucrează în întreprin­
derile respective, Consiliul de Miniştri
şi Consiliul Central al Sindicatelor
hotărăsc:
Contractele colective de muncă se
vor încheia de către comitetele de în
treprindere şi conducerile întreprindc-
^ ibmtăţi(e înt inde_
rii.
Contractele colective vor cuprinde
cit mai precis măsurile tehnice şl or­
ganizatorice ce vor fi luate pentru
realizarea şi depăşirea sarcinilor de
producţie, crearea condiţiilor necesa­
re folosirii maxime a utilajelor şi ma­
ţiei. De asemenea, contractele colective
vor cuprinde în mod concret angaja­
mentele privind sarcinile social-cultu-
rale ale întreprinderilor pe baza ne­
cesităţilor reale ale muncitorilor şl
funcţionarilor şi ţinînd seama de fon­
durile de investiţii planificate, de fon­
dul directorului şi de celelalte resur­
se interne ale întreprinderii.
La stabilirea angajamentelor reci­
proce care se vor include în contrac­
tele colective se va ţine seama de
propunerile juste făcute de muncitori,
ingineri şi tehnicieni în consfătuiri de
producţie şi în adunările sindicale ce
vor fi special organizate pentru dis­
cutarea proiectului de contract colec­
tiv pentru anul 1957.
Contractele colective de muncă vor
fi întocmite în conformitate cu dis­
poziţiile Codului Muncii.
Ministerele de resort, împreună cu'
comitetele centrale ale sindicatilor,
vor analiza cu tot simţul răspunde­
rii propunerile colectivelor întreprin-
Pentru continua dezvoltare
primi în folosinţă anul acesta
numeroase alte construcţii so-
cial-culturale, printre care : un
cinem atograf ou 400 de locuri
la P e tro şa n i, un nou spital cu
8 8 de paturi la Lu p e n i şi altele
Pentru atingerea acestor o-
biective vrednicii constructori
din Valea Jiului desfăşoară o
activitate susţinută. E i au în­
ceput să folosească pe scară
largă prefabricatele din beton
arm at care le uşurează munca
şi îi ajută să grăbească ritm ul
construcţiilor. In prezent aproa­
pe 90 la sută din construcţia
unui bloc este realizată pe ba­
za folosirii prefabricatelor.
realizat pianul unităţii în pro­
porţie de 160 la sută.
GH. PAMFILE
corespondent merciale O .C .L . produse indus­
? ceput pregătirile în cinstea z i­
Colectivul bufetului „Cetatea“
din D e v a , condus de tovarăşii
D u m itru Fleacă şi Ioan Ale cu,
a obţinut pînă acum succese im ­
portante. A p ro vizio n a re a se face
totdeauna cu sortimentele cerute
de consum atori, iar planul este
depăşit zilnic cu 8 la sută.
M agazinul nr. 8 aparţinînd
O .C .L . Alim entara din D eva,
condus de către tovarăşul Aurel
B a nc, a fost distins cu „D ra p e lu l
de unitate fruntaşă“ . A c i b rig a ­
da de bună deservire condusă de
Cornel C orn ea , dă dovadă de
conştiinciozitate, atitudine oivi-
iiza .tă şi respect faţă de consu-
miaţo rj. P la n u l de v în ză ri este
depăşit ziln ic cu 26 Ia sută.
GHEORGHE CR1ŞAN
corespondent
derilor şi, în limita posibilităţilor fon­
durilor de materiale şi bani, vor da
asentimentul lor pentru acoperirea in­
vestiţiilor strict necesare.
îndatoririle asumate de părţi prin
contractul colectiv de muncă sînt
obligatorii pentru ele.
Ministerele şi comitetele centrale ale
sindicatelor vor analiza periodic în
şedinţe de colegiu, respectiv de pre­
zidiu, modul în care se aduc la în­
deplinire obligaţiile reciproce înscri­
se în contractele colective de muncă
pe anul 1957 şi vor lua măsurile ne­
cesare pentru îndreptarea deficienţelor
constatate.
Pe Adam Petroiu, mecanic şef la S.M.T. Alba lulia, l-a frămîntat mult
s faptul că sistemul de ungere al axelQr de la rolele şenilelor este greoi '
c şi din această cauză nu se poate face în mod regulat. Consecinţa acestui
\ fapt era că în fiecare an trebuia schimbat un mare număr de role şi în !ţ
> afară de aceasta tractoarele se defectau, stînd ore şi chiar zile întregi pe ,
i brazdă.
După un studiu amănunţit, mecanicul şef a reuşit să realizeze o inovaţie j
' care constă dintr-un rezervor cu val volină, o pompă cu piston, două con- ^
ţ duete cu ramificaţii, două rampe de ungere şi alte dispozitive. Cu ajutorul >
> inovaţiei ungerea rolelor se face în mod automat înlăturîndu-se astfel orice b
’ neajuns.
> In clişeu: Tovarăşul Adam Petro iu lucrînd la inovaţia sa.
4 pagini 20 bani
!Citiţi in pag. IV-a
8 Prietenia frăţească este
b a z a temeinică a rela­
ţiilor d i n t r e Uniunea
Sovietică şi R.P. Bulgaria
| Problema Ciprului inte­
resează atît pacea cit şi
securitatea.
g Noi planuri imperialiste
cu privire la analul de
Suez.
| O dezminţire a minis­
trului de Externe Fawzi.
Pregătiri pentru
ziua de 8 Martie
Conducerea organizaţiei co­
triale interraionaia Deva a în ­
lei de 8 M a rtie . A s tfe l, la m a­
gazinul textil nr. 1 din Deva,
la H u ne d o a ra şi A lb a -Iu lia , se
vor o rg an iza expoziţii cu vîn -
zare , unde vor fi expuse boga­
te sortim ente de m ă rfu ri.
De asemenea, au fost puse în
vin zare tradiţionalele mărţişoa-
re şi au, fost pregătite punguliţe
cu diferite obiecte pentru ca­
douri,- care vor fi puse în cu-
rînd în vînzare.
Manifestări culturale
cu prilejul împlinirii '
a 50 de ani de la răscoala
ţăranilor din 1907
In vederea comemorării a 50
de ani de la răscoala ţărănea­
scă din 19 0 7, la Şcoala profe-'
sională din Cugir s-au luat o
serie de măsuri D irig in ţii fie­
cărei clase au prelucrat în ore­
le de inform ări politice te m a :
„Răscoala ţăranilor din 1907“ ,
vorbind despre cauzele care au
determ inat-o, urm ările şi în ­
semnătatea ei.
T o t în acest scop elevii şco­
lii sub conducerea tov. profesor
Nicolae M unteanu, pregătesc
un bogat program artistic care
cuprinde recitări din poeziile
lui G . Coşbuc, T . A rg h e zi, P .
Cerna. D e asemenea, programul
prevede piese de teatru, mono-
loage, cîntece haiduceşti, coruri
şi dansuri. V a fi o rg a n iza tă şi
o serată literară, unde elevul
Ioan Pătraşcu va face recen­
zia rom anului „Desculţ“ de Za -
haria Slancu.
ROMULUS LAL
corespondent
< chipă. Vuiete de macarale, ca­ care acum ştiu să se descurce tă explicaţiilor celor calificaţi.
j o printre oameni, întrebîndu-i de
< o una de alta.
/ s/ N/VVv'V'WV'v'Vn/'n/N/*
a democrafiei interne de partid
La baza organizării partidului nos­ PETRE DDM1TRESCD melor să fie operativă şi concretă, iar
tru, ca partid marxist-leninist, stă prin­ accentul să se pună îndeosebi pe mă­
cipiul centralismului democratic, ela­ secretar al Comitetului regional P.M.R.
borat de marele Lenin, prin a cărui — Hunedoara — surile ce trebuiesc luate în vederea
respectare se asigură îmbinarea condu­ îmbunătăţirii muncii. La fel procedea­
cerii centralizate şi a disciplinei de ţiei interne de partid constă în atra­ ză şi comitetul de partid U.M. Cugir
fier liber consimţită a membrilor de gerea masei membrilor de partid, atît şi altele.
partid cu cea mai largă democraţie la dezbaterea problemelor politicii parti­
internă. dului şi statului, cît şi la elaborarea Primind un ajutor mai calificat din
măsurilor pentru înfăptuirea lor. partea organelor raionale şi orăşeneşti
V, I. Lenin considera democraţia de partid, multe organizaţii de bază,
internă de partid, drept temelia de Documentele celui de-al II-lea Con­ şl-au îmbunătăţit metodele de muncă,
neclintit a întregii vieţi de partid, pe gres al P.M.R. au constituit pentru or­ fapt care a dus la participarea mai ac­
baza căreia trebuie constituită activi­ ganele şi organizaţiile de partid un t iv i a membrilor şi candidaţilor de
tatea tuturor organelor şi organizaţiilor prilej de analizare temeinică a acti­ partid, la activitatea acestor organi­
de partid. vităţii desfăşurată de către toţi membrii zaţii.
şi candidaţii de partid, contribuind ast­
In statutul P.M.R., adoptat la cel fel la îmbunătăţirea muncii de partid, Organizaţia de bază de ia Trustul 4
de-al II-lea Congres, sînt prevăzute economice şi de stat. Discuţiile pur­ construcţii Hunedoara acordă o mare
dezvoltarea continuă a democraţiei in­ tate în adunările de partid dovedesc importanţă pregătirii adunărilor gene­
terne de partid, drepturile şi îndatori­ creşterea maturităţii acestora şi cointe­ rale, în care scop ia măsuri ca refe­
rile membrilor de partid, alegerea pe­ resarea lor în buna desfăşurare a mun­ ratele să fie întocmite din timp, iar
riodică a organelor de conducere ale cii. A crescut exigenţa membrilor de ordinea de zi să fie adusă la cunoş­
partidului, aplicarea consecventă a prin­ partid faţă de organele alese şi apre­ tinţa membrilor de partid cu cel puţin
cipiului conducerii colective, adoptarea ciază munca acestora în raport cu ac­ 5 zile înainte, ceea ce face ca aceştia
de hotărîri corespunzătoare în urma tivitatea depusă şi critică cu curaj lip­ să vină pregătiţi la adunare. Prezidiul
surile manifestate în diferite domenii ales conduce prin rotaţie lucrările a-
voturi, folosirea activului de partid, de activitate. dunării, ajungîndu-se ca majoritatea
dezvoltarea criticii, ţinerea regulată a membrilor de partid să capete expe­
adunărilor şi plenarelor de partid — Organele şi organizaţiile de partid rienţă în conducerea adunărilor de
principii călăuzitoare în activitatea or­ foloseso în activitatea lor principiul partid. Biroul organizaţiei de bază
ganelor şi organizaţiilor de partid. conducerii colective ca metotă obişnui­ informează în mod regulat adunările
tă de muncă, iar atragerea activului la generale despre stadiul în care se a-
Congresul al II-lea al P.M.R., dezbaterea şi aplicarea în viaţă a ce­ flă îndeplinirea hotărîrilor adoptate
analizînd problemele vieţii de par­ lor mai importante hotărîri a devenit anterior, măsurile iniţiate de birou în­
tid, a subliniat că esenţa democra- o necesitate. tre cele două adunări, schimbările din
evidenţa membrilor de partid şi pune
In întîmpinarea Zilei in­ La îmbunătăţirea muncii a contribuit în discuţie propunerile privitoare la
ternaţionale a femeii în bună măsură instruirea pe ramuri promovarea în munci de răspundere
muncitoarele fabricii „Vi­ de producţie a birourilor organizaţiilor sau trimiterea la şcoli de partid a
dra" din Orăştie, obţin succese de bază cu sarcinile izvorîte din ho- membrilor organizaţiei de bază.
însemnate în producţie. Fotoreporte­ tărîrile partidului şi guvernului, pre­
rul nostru a prins un aspect de la cum şi însuşirea temeinică de către La fel, procedează şi alte organizaţii
locul de muncă. Tovarăşele Maria majoritatea membrilor şi candidaţilor de bază ca cele de la uzina cocso-chi-
Ellenes şi Ana Ianc, care se văd în de partid a prevederilor statutare. mică Hunedoara, turnătorii şi montaj de
fotografie, îşi depăşesc zilnic norme­ la uzina „Victoria" — Călan, Apoldu
le cu 15—27 la sută. In dezvoltarea continuă a democra­ de Jos — raionul Sebeş etc.
ţiei interne de partid, un rol de seamă
îl are pregătirea temeinică a adunări­ Din democraţia internă de partid de­
lor de partid. Multe organizaţii de curge obligaţia pentru toate organele
partid acordă atenţie deosebită pregă­ de partid de a se călăuzi în întrea­
tirii adunărilor pentru ca ele să fie ga lor activitate după principiul con­
cît mai operative şi să se termine cu ducerii colective. Acest principiu este
hotărîri menite să ducă la îmbunătă­
ţirea muncii. Astfel, la comitetul de respectat de marea majoritate a orga­
partid al Combinatului siderurgic Hu­ nelor şi organizaţiilor de partid. Sînt
nedoara se .foloseşte în unele plenare, însă şi cazuri cînd unii tovarăşi exage­
metoda de studiere în prealabil de că­ rează, cohsiderînd că orice problemă,
tre membrii comitetului a problemelor
ceurmează a fi dezbătute, asigurîndu-se cît de măruntă trebuie să fie discuta­
în felul acesta înţelegerea mai te­ tă în mod obligatoriu în colectiv, ceea
meinică a problemei respective, precum ce duce de fapt Ia înlocuirea muncii
şi orientarea membrilor comitetului în colective cu şedinţomania. Conducerea
colectivă , nu înlocuieşte, ci dimpotrivă,
luarea celor mai potrivite măsuri. Fo­ duce la întărirea răspunderii personale
losind această metodă, s-a ajuns ca şe­ în munca de partid, la lărgirea iniţia­
dinţele să fie scurte, discutarea proble- tivei membrilor de partid în rezolvarea
operativă şl concretă a sarcinilor.
(continuare în pag. 3-a)
Consfătuire cu fruntaşii recoltelor bogate Fruntaşi la valorificarea
Zilele trecute în raionul Brad Preşedintele întovărăşirii agri­ produselor
a avu t loc o consfătuire cu cole din Baia de C riş , to v. Be- prin cooperativă
fruntaşii recoltelor bogate, la lei, a explicat participanţilor
care au participat peste 1 0 0 de
ţărani muncitori. In cadrul-con­ modul prin care întovărăşiţii au Filiala din Rapollu M are a
sfătuirii s-iau prezentat referíate reuşit să obţină 2.400 kg. grîu cooperativei „M u n citoru l“ din
cu caracter agricol şi zooteh ­ la hectar. Călan a achiziţionat numai în
nic arătîndu-se eforturile de­
puse de ţăranii m uncitori din In încheierea consfătuirii, perioada de la 1 la 15 februarie,
raionul Brad pentru a obţine
recolte sporite de cereale, le­ participanţii au făcut un apel 1.990 kg. fasole, 334 kg. po­
gume- şi; fructe.
către toţi ţăranii m uncitori din rum b, 300 bucăţi ouă, 24 kg .
Cu ocazia discuţiilor, mai
m ulţi participanţi — fruntaşi ai raion să pregătească păm întul prune uscate, 22 kg. nuci şi 150
recoltelor bogate — au arătat
felul în care şi-au lucrat ei pă- în cele m ai bune condiţiuni kg. m orcovi
m întul. Astfel, ţăranul munci­
tor Teodor G ab o r, din comuna pentru însăm înţările de prim ă­ Cele m ai m ari cantităţi de
B ăiţa a arătat că însăm înţînd va ră , să însăm înţeze la tim pul produse le-au valorificat ţă ra ­
porumbul la tim p, executînd 3 optim , să aplice 3 praşile la nii m uncitori Beniam in D a n c iu ,
praşile fără m uşuroi ‘ şi făcînd
polenizarea artificială, a obţi­ toate culturile prăşitoare, să în ­ Solom on F ilim o n , Ionel B an-
nut în anul trecut o producţie
de 3.300 kg. porum b la hectar. locuiască pomii slabi produc­ ciu, Valentin Ju rj, losif Oana
tiv i, să mărească num ărul pă­ şi a lţii.
sărilor de rasă Rhode-Islande,oooooooooooooooooooooooooo
şi să acorde o m are atenţie c u -;
răţirii păşunilor, fîneţelor natu-!
rale şi cultivării de plante fu -;
rajere.
Ing. lOVU RAISA
corespondent
Ç^i'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCK^OO^C
ZIDARII din PETROŞANI
jT rcam împreună cu Ioan Na- Zidari calificaţi
gy, meşterul şef al şantie­
rului, pe scările unui bloc încă I a blocul H lucrările de zi-
neterminat. După ce am trecut dărie sînt pe terminate Cu
prinir-un adevărat tunel da a- succese şi greutăţi, cu bucurii
partamente, am ajuns pe aco­ şi necazuri, echipa de zidari de
perişul clădirii de unde pînă în sub conducerea lui Ioan Gyu­
depărtare privirile întîlnesc cu­ lay va termina lucrările încre­
lori şi privelişti pitoreşti minu­ dinţate cu bine. Mărturia aces­ Aici, în această echipă, a în­
nate. De acolo se văd crestele tei convingeri este blocul O, tot văţat meseria de zidar-montor.
colţuroase ale muntelui Parîng, de pe acest şantier cu 36 de a- O dată a părăsit şantierul, a
apoi proaspăta si vesela silu- partamente, pe care această e- plecat acasă în raionul Titu.
ietă a unui bloc dat de curbul chipă l-a terminat ta 1 ianua­ Dar n-a stat mult. Au început
In folosinţă care se răsfaţă in­ rie. Munca însufleţită a echipei să-l frămînte gîndurile plecării
tr-un amurg trandafiriu. In care acum lucrează la blocul din nou pe şantier. Şi într-o
dreapta şi în stingă se înalţă H, format din 18 apartamente, bună zi şi-a făcut bagajul şi...
clădiri falnice. îmbrăcate încă se reflectă şi în realizarea zil­ direcţia şantierul nr. 1 Petro-
în schele de seînduri pe care ro­ nică a planului de producţie în . şani. Aici, vechii lui tovarăşi
iesc zeci de constructori, păs- proporţie de 140-150%. Cum de echipă l-au primit cu bucu­
trlnd cu ei gîndurile şi faptele , pot aceşti oameni să dobin- rie. Se simte fericit printre ei.
primelor bucurii. Fiecare colţi­ deascâ asemena succese? In Cei care se califică
şor al acestui şantier care a fruntea lor se află un om pri-
lăsărit dintr-odată în inima o- . ceput, cu dragoste de muncă, B /f acaragiul I. Filip dirijează
raşulul Petroşani îţi oferă o un bărbat amabil, prietenos, cu spre blocul H încă o pla­
privelişte minunată. Peste toi gusturi deosebite în ale zidări- că prefabricată pentru ventila­
ţie. Cel care o primeşte şi o ve­
se ridică schelele semeţelor tului. Acesta este Ioan Gyulay rifică cu atenţie înainte de a fi
blocuri, despre care se pot scrie şeful echipei, „meşterul" cum montată esle tînărul Ioan Ma­
multe. Totuşi cu ce trebuie să îi spun ceilalţi muncitori. De nea, venit pe şantier de prin
aceea îmi pare rău că nu l-am părţile Cîmpinei. Acum el în­
începem? găsit pe şantier (era plecat îti- vaţă meseria de zidar-montor.
Primele taine ale meseriei a
— Scrieţi despre echipa lui tr-o delegaţie) pentru a-mi îm­ început deja să le prindă. Ştie
Ion Gyulay — spune însoţito­ părtăşi unele lucruri referitor la să mînuie cu destulă dibăcie
rul meu. Ea este aceea care a meseria pe care şi-a ates-o.
pus prima cărămidă pe locurile Lipsa sa însă, nu a împie­
unde astăzi se înalţă blocurile dicat cu nimic echipa să nu se mistria şi cumpăna de sfoară.
ce se văd. achite de sarcina încredinţată. Dar asta nu înseamnă că a în­
Ne-am îndreptat apoi spre Doar în urma lui au rămas oa- văţat totul. Pentru a cunoaşte
locul unde lucrează această e- ¦meni harnici, crescuţi de el, şi cît mai mult dă atenţie cuveni­
mioane. scrîşnete de mistrii, cu uşurinţă în meseria pe care Şi tinerii Ioan Gheorghe şi
$ forfotă de oameni — iată pri­ şi-au ales-o. Unul din aceştia Gheorhe Nucşoiu procedează la
ma impresie. M-am amestecai este şi Voicu Cristea, un tînăr fel. La succesele şi bucuriile e-
O chipei sînt şi ei părtaşi.
o
blajin care îşi alege cu grijă I. MANEA
o
cuvintele înainte de a vorbi.
o
o v o o v o c e o o c <>o o o o o o o o o o o o o o <>q o o <>o q o <><x x >o o o o o o o o o o o <><x x x ><x x x x >o o o o <>o g o o o o g o o o o o <>