Page 79 - 1957-02
P. 79
Tir." W 5 DRUMUL SOCIALISMULUI P ă ş., 3
iiu¦!¦¦¦i¦iimii¦¦ h ¦ inur jM w a» m r » x r > m MPPi r —gg— wiTTUnw.Ti'viia !-= S
Pentru continua dezvoltare Mărturii ale sîngerosului măcel săvîrşiî în 1907 Putem da mai mult cărbune
de burghezo-moşlerime împotriva ţărănimii
a democrafiei interne de partid Brigada noastră lucrează în gurarea uniform ităţii lucrului
Acum 50 d<i ani, au fost ucişi mişeleşte 11.000 de ţărani, din ordinul şl abatajul nr. 13 vest. E a se stră pe schimburi.
(Urmare din pag. l-a) de activul de partid unele comitete 0- văzut în statut, să pună în discuţia a- „în numele Majestăţll Sale Regele Car6I I", pentru că sa ridicaseră la duieşte să dea zi de zi tot mai
răşeneşti de subordonare raională, din luptă pentru pămînt, libertate şl o viaţă omenească. m u lt cărbune peste sarcinile de N u - i m ai puţin a de văra t, că
Caracterul colectiv al conducerii se care cauză unele probleme şi în deo durtăfilor generale problemele cele mal plan. In primele 16 zile ale lu avem şi unele greutăţi .care, da
sebi cu caracter obştesc, se tărăgănează importante ale producţiei, activităţii Priviţi fotografiile. Ele vorbesc despre urgia acelor vremuri de robie. nii februarie, de pildă, grupa că ar fi în lă tu ra te , arm putea
exprimă nu numai prin elaborarea co timp îndelungat. social-culturale, precum şi problemele noastră a dat peste 400 tone . în fiecare zi să dăm cu cel pu
lectivă a hotărîriior, ci îndeosebi prin Iată, se citeşte ordinul de execuţie şi doi dintre cei 11.000 de răzvră de cărbune brun în afara p la ţin 15 tone de cărbune mai
participarea tuturor membrilor de par înfăptuirea consecventă â democra vieţii interne de partid. Organele de tiţi, nu vor mal vedea niciodată pămîntul pentru care au suferit şi au nului. , m ult, decît dăm la ora !actuală.
tid la realizarea hotărîriior adoptate ţiei interne de partid este strîns lega luptat.
şi la exercitarea controlului asupra exe tă de dezvoltarea Criticii Şi autocriticii, partid trebuie să îndrume permanent D a r , să lăsăm astea. Să v o r Cea mai dificilă problemă esle
cutării lor. Experienţa organizaţiilor de condiţie hotărîtoare pentru lichidarea Legaţi la ochi, ţintuiţi de stîlpi, încă doi martiri primesc gloanţe în loc transportul materialului lem
partid fruntaşe arată că succesul în lipsurilor şi îmbunătăţirea continuă a organizaţiile de bază pentru ca acestea besc mai fe tii de felul cum m u n nos. D e p ild ă , de la locul nos
munca de partid este asigurat nu muncii de partid, educarea cadrelor tru de m uncă şi pînă la locul
mai acolo unde fiecare comunist este şi întărirea disciplinei de partid. Mai să dezbată în adunări problemele le ceşte g ru p a , iar apoi, despre unde este m aterialul lem nos, a-
un luptător activ pentru înfăptuirea ho- există însă membri de partid care se posibilităţile ce există la locul vem pe p u ţin , 40 de m etri. O r ,
tărîrilor partidului şi guvernului, unde declară de acord cu criticile care li gate de specificul şi nevoile muncii lor nostru de m uncă, în vederea să transporţi lem nul greu şi
există o justă repartizare a sarcinilor pe se aduc, însă nu iau măsuri practice sporirii producţiei de cărbune. umed pe o asemenea distanţă,
membrii de partid, iar controlul execu pentru lichidarea lipsurilor şi „încear şi să nu se mărginească numai lă nu-i deloc plăcut şi mai ales
tării â devenit o metodă de îmbunătă că" să găsească diferite pretfekte şi S ă -m i fie iertat că încep cu e m ultă pierdere de tim p . M a i
ţire permanentă a activităţii membrilor justificări, cum este cazul tov. loan indicaţiile date de organele superioa şeful grupei, dar ma gindesc strul nostru de sector, to va ră
de partid şi de generalizare a expe Moraru, secretarul organizaţiei de bază că la orice grupă el are un rol şul Puiu Borşa, o ştie asta
rienţei lor pozitive. transporturi de la C.S.H., Care moti re ,• sa se ţină seamă de convocarea re im portant în m obilizarea oa prea bine, dar ne spune că
vează neîndeplinirea unor sarcini, prin menilor pentru îndeplinirea pla n-ăre lem nari m ai m u lţi şi să
Organizaţia de bază laminoare din aceea că are un sector vast, sau se gulată a adunărilor şi plenarelor de nului. Ca şef al grupei vin di ne descurcăm cum om şti. Aşa
Combinatul siderurgic Hunedoara, a cretarul organizaţiei de bază 1—4 mineaţa cu o jum ătate de oră se face că la sectorul nostru,
repartizat membrii de partid în secţie furnale, tov Lücaci Lăscuţ, tot de la a- partid, iar problemele care trebuiesc mai devreme pentru a mă in lucrează pe schimb num ai doi
în aşa fel, îneît să fie cuprinse toate ceastă întreprindere, care şi-a însuşit dezbătute să fie aduse din timp la cu teresa de la şeful de schimb lem nari la patru frontu'ri de
locurile de muncă, întărind totodată critica pentru neorganizarea grupelor precedent, de situaţia frontului lucru.
răspunderea faţă de bunul mers al ac sindicale din halâ oalelor • de fonta, noştinţa membrilor de partid* Experien de lucru. O dată inform at, dacă
tivităţii economice şi politice din sec însă nu s-a preocupat de rezolvarea a- avem lem nul asigurat pe g ale U n e o ri, se în tîm plă ca şi a-
toarele respective. Iii aCeastă organi cestór probleme timp îndelungat. ţa a dovedit că atunci cînd proble rie, mă duc îm preună ou m ine cest m a te ria l, careul aducem de
zaţie fiecare membru de partid a pri mele care se discută sînt cunoscute nu rul Vasile H ăbăgău în abataj la distanţă, să ne lipsească, a-
mit !sarcini concrete, potrivit cu ca Mai grav este faptul că există unii mai de membrii biroului; sau comite şi ne apucăm de perforat fro n proape com plect. In ceea ce p ri
pacitatea şi puterea lui de muncă, iar membri de partid Cu diferite munci tului, iar restul membrilor află abia la tul de lucru. Restul de oam eni, veşte calitatea lui ar fi multe
biroul organizaţiei dé bază controlează de răspundere care nu sUjfortă să fie şedinţă ordinea de zi, discuţiile sînt Andrei Fazecâş, Iosif Soci, de spus.
permanent şi trage la răspundere pe criticaţi şi perâeCUtă pe efei Care le a- la un nivel scăzut, activitatea unor M a rtin S za b o şi Ioan C o sm a ,
membrii de partid, asupra îndeplinirii rată în mod deschis lipsurile, ăşa Cum membri de partid se rezumă doar lă trec la transportul m aterialu In sfîrşit, o altă problemă ar
sarcinilor. a procedat fostul secretar al organi participâreâ formală la adunări şi Ia lui lemnos la locul de m uncă, fi aceea a vagoneţilor. M a i in
zaţiei de bază, Ufé Toma dé la I.C,S;H., votarea mecanică a proiectului de ho- precum şi a fierului pentru cra fiecare săptăm înă se întîm plă
Sînt organizaţii de partid care, dato pentrü care fapt a fost destituit, feâti tărîre. tere. In tre tim p , se term ină de cîte un caram bol la m a n e v ra
rită modului defectuos de organizare tov. Gheorghe Müntfeanu dé la comi bătut şi gău rile. Im ediat che rea va g o n e ţilo r, ceea ce faca
şi planificare a muncii, discută în a- Organizaţiile de bă?â trebuie să-şi măm pe artificierul Iosif Len - ca unii dintre ei să se defec
dpnări aceleaşi probleme, ajungîndu-se tetul orăşenesc de partid Deva şi alţii, planifice îh aşa fel munca îneît în ghel şi începem puşcaTea* L a teze, iar producţia să sufere E u
în acest fel la diminuarea rolului a- care în munca lOr înlocuiesc metoda fiecare lilnă Să se ţihâ 0 Singură'adu o jum ă tate de oră după puşca- aş'' propune ca vago n e ţii să fie
cestor adunări) la micşorarea intere convingerii cu ieşiri nervoase, pripite, nare generală ordinara, dar care să re, ne apucăm de încărcat căr m anevraţi cu mai m ultă grijă.
sului membrilor-de partid faţă de pro uneori neprincipiale, făcînd prin aceas fie temeinic pregătită, să dezbată pro- bune în crater. Cîn d deja s-a S în t bunuri ale noastre de ca
blemele discutate. In această situaţie ta greutăţi muncii de partid. blerhe ce frâmîntâ organizaţia de bază terminat de încărcat întreg căr re trebuie să avem m ultă g rijă.
se află organizaţia de bază Dobra-sat în perioada respectiva. Numai în acest bunele puşcat, începem a rm a
şi altele. Nerespectarea democraţiei interne de rea. Şi astfel în fiecare schimb D acă se va ţine cont de cele
partid duce la frînarea activităţii, la fel se va putea asigura înlocuirea re reuşim să dăm un cîmp de arătate, brigada noastră este
L'a fel, există cazuri, din păcate înăbuşirea iniţiativei, la ignorarea expe* zolvării problemelor exclusiv prin şe cărbune. hotărîtă să dea cele 15 tone
cam multe, cînd în întreprinderi sau rienţei membrilor de partid şi a oame dinţe prin munca vie cu oamenii, cre- de cărbune în plus peste ceea
instituţii se programează un număr nilor muncii fără de partid, expferlfehţă indu-se totodată condiţii membrilor şi D e s ig u r, că m ai luăm şi alte ce dăm acum , în vederea asi
mare de şedinţe, adunări ordinare şi care folosită poate să ajute la rezolva candidaţilor de partid de a se ocupa m ăsuri raa producţia să se des
extraordinare, consfătuiri de tot felul, rea celor mai Complicate probleme. Este de ridicarea nivelului lor politic, cul făşoare în bune conditiuni. g ură rii industriei noastre cu
câte sustrag membrii de partid de la grăitor în această privinţă exemplul or tural, profesional, pfeciim şi de proble P rin tre acestea, se num ără a- tot mai m ult cărbune energetic.
rezolvarea practică a problemelor, de ganizaţiei de bază de la I.C.S.H., unde mele familiare. provizionarea perm anentă cu
lâ îndeplinirea sarcinilor permanente. 1ULIU BORCA
In felul acesta munca vie, cu oamenii, membrii de partid şi-au arătat nemul Pentru atingerea acestui scop este burghie ascuţite, precum şi asi
éste înloeliită de şedinţe şi adunări, de ţumirea faţă de fostul birou carfe nu a necesar ca birourile organizaţiilor de Şeful unei grupe de mineri la
multé ori inutile, cum se obişnuieşte luptat pentru respectarea democraţiei bază, comitetele de partid din între
la minele Ghélar, Ü.M. Cugir fete. interne de partid. La aceasta a con prinderi şi instituţii, împreună cu con sectorul III al minei Peirila
tribuit şi tov. loan Âfdeleariu, secretar al ducerile organizaţiilor de masă, să
Există încă în multe locuri prac comitetului orăşenesc de partid Hune studieze temeinic problemele ce le Exp erien ţa noastră în compunerea
tica defectuoasă de a se repartiza sar stau în faţă pe o pferidădă şi să stă-
cini, aceloraşi membri de partid, ceea doara, care nu a respectat instrucţiunile bilească în aşa fel adunările şi Şe cp , şi descom punerea trenurilor
ce face ca unii din aceştia să-şi înde G.C. al P.M.R. cu privire la alegeri, dinţele ca un membru de partid sa
plinească sarcinile superficial, sau să împiedicînd pe membrii de partid să a- nu participe mai mult .decît lă 4 şe G /C S to .AM,«.'/ C( itL U' â i ^ ~ y< Âfcjdh-«..fc In facsimil, unul Sub raportul datelor tehnice pur 6- cu partidele lor de manevră, în decur
nu reuşească să le rezolve deloc, cum leagă pe cei mai buni tovarăşi şi fă dinţe într-o lună şi îndeosebi să ţină din numeroasele or perative, staţia Simerla—Triaj, prin di sul lunilor ianuarie—februarie, au dat
este cazul tov. Vasile Manta, membru cînd necesară alegerea unui nou or cottt că aCCstea să nu aibă loc sîfnbăta tl/uVlfA- !UjVlwA&U'Ls JUvíc+clEu/ "tote » dine care dictau: versitatea de operaţii şi procesul teh şi continuă să dea rezultate satisfă
în comitetul orăşenesc de partid De gan. Sau duminica. „împuşcaţi fără mi nologic, constituie o rotiţă însemnată cătoare, micşorînd numărul de fani-
va, căruia i s-a repartizat 7 sarcini- fyvb ffee. 2a3jK.-KVaíft—\fe «v- w tudLtaiv ?C !fa» lă 1", în întregul complex al C.F.R.-ulul. ponări la vagoane grupa B.
şî din care nu a putut rezolva nici Măreţele sarcini de construire a so Sarcina cea mai de şeamfă a orga C)'o.\.§x<a, w ;
una. In asemena situaţie se află şi cialismului, de ridicare continuă a ni- nizaţiilor de partid constă în a antre La aceste operaţii complexe întregul In ce constă această metodă ? între
tov. Vasile Părăianu, Nicolae Fiorea, "vfelului de trai material şl cultural ăl na pe toţi membrii şi candidaţii de (l ¦„ ÍVv*--. personal, începînd de la şeful de uni gul personal cunoaşte bine planul de
Nicolafe Ghindler, Constantin Oprica poporului muncitor, elaborate de Con partid la o activitate intensă, în a -t* /UStjúl 1-á úJ! few ., _ tate pînă la cel mai modest salariat, exploatare al staţiei, ordinea de desfă
şi alţi membrii ai organizaţiilor de ba gresul al Il-Iea al partidului şi Üé face din fiecare comunist un luptă participă la formarea trenurilor şi în şurare a programului de lucru în aşa
ză de la Combinatul siderurgic Hune plenara C.C. al P.M,R. din 27 — 29 tor activ pentru înfăptuirea hotărîri- tÍMufeiy- mod implicit la transportarea bunu fel, îneît fiecare agent acar, mane-
doara, care sînt supraaglomeraţi, în decembrie 1956, impun Sarcini de mare lor partidului şi guvernului. In repar rilor materiale de la locUl de producţie vrant, şef de manevră, reviz'of de ace,
timp ce o serie de membri de partid nu răspundere în activitatea organelor şi tizarea justă a sarcinilor pe membrii l â » CţiLafcc ’’rn, Q. <pL7 la locul de consum, său de la iocul de impiegat şi şef de tură, cunoaşte atri-
au nici 0 sarcină. organizaţiilor de partid, cer întărirea şi candidaţii de partid) biroul Organi fabricaţie la locul de desfacere. Pen buţiunile de serviciu rezultate din pro
Continuă a d!sc!pliiifei dé partid, a le zaţiei de bază trebuie să ţină seama lUwv«, ţit. eaţuc — tru satisfacerea integrală şi la timp a gramul de lucru şi se bazează pe o
Conducerea colectivă presupune ca găturii partidului cu masele, condiţie de capacitatea., şi... aptitudinile, acestora programului de lucru cerut de tura de execuţie promtă a dispoziţiilor impie
organele de partid să se sprijine în esenţială pentru înfăptuirea hOtărîri- asigurînd ca fiecare membru sau can fl- iJ silL - serviciu, staţia Simeria—triaj aplică
activitatea lor pe activul de partid, să se lor partidului şi guvernului. didat de partid să nu aibă de îndepli metode înaintate de muncă. In momen gaţilor dispozitori, respectiv referenţii
sfătuiască în permanenţă cu el, să fie nit decît una sau cel mult două sar ? y j/wLl. tul de faţă se aplică cu succes compu
atente la observaţiile sale critice, deoa Mijlocul principal prin care se a- cini cu caracter permanent, şi aces nerea şi descompunerea trenurilor în programatori. Sînt de remarcat în a-
sigură ridicarea nivelului de cunoş tea să fie legate de munca vie cu Critna a fost savîrşitâ. Trupurile celor ce s:au răsculat au căzut la pă mod simultan după metoda Krasnov-
rece activul de partid, fiind strîns le tinţe a! comuniştilor, răspunderea lot oamenii, de rezolvarea practică a pro mînt, pentru pămînt şi libertate. Cojuhari. Randamentul obţinut în urma cest sens impiegaţii dispozitori Liviu
pentru înfăptuirea politicii partidului îl blemelor, de lămurirea hotărîriior par aplicării acestor metode în decursul
gat de mase posedă o experienţă mul tidului şi guvernului şi îndeosebi să lunilor ianuarie şi februarie, se reflectă Chinciu, Anghel Morcovescu şi Vasile
constituie democraţia ihtărnă de partid, ţină seama la repartizarea sarcinilor Dragomir, care, prin comenzi clare şi
tilaterală în toate domeniile. Comite de domeniul de activitate a membri prin aceea că producţia globală a fost concise, coordonează întreaga activi
umil diri principiile de bază alé parti lor şi candidaţilor de partid.
tele de partid din întreprinderi aü re dului. satisfăcută în procent de 115 la sută. tate a mişcării din această unitate.
Respectarea strictă a normelor leni
zolvat multe probleme îndeosebi de Garanţia dezvoltării democraţiei inter niste ale vieţii de partid, aplicarea cu In această staţie, datorită unei bu Rezultatele obţinute de staţia noas
fermitate a principiilor democraţiei tră în cofhpunerea şi descompunerea
ordin tehnico-organizatoric, prin folosi ne de partid constă în activizarea tutu ne colaborări între personalul de con
interne de partid, întărirea discipli trenurilor sînt frumoase. Sperăm că şi
rea activului de partid, căpătînd tot ror membrilor şi candidaţilor de par nei de partid, vor asigura sporirea ducere şi personalul executiv-operativ, în viitor colectivul acestei unităţi va
Capacităţii de muncă şi luptă a organi
odată o experienţă bogată în activi tid. Organizaţiile de bază trebuie să se zaţiilor dfe partid pentru aplicarea în se aplică cu succes metoda Kovaliov. fi îh măsură să satisfacă nevoile me
viaţă â hotărîriior partidului şi gu reu crescîndfe ale transportului nostru
tatea lor. Mai puţin însă se folosesc folosească de dreptul de autonomie pre- Trebuie să relevăm faptul că prin apli feroviar.
vernului în scopul consolidării sta
carea acestei metode, şefii de manevră Ing. IONEL 1LIE
tului nostru democrat-popular şi al ri Staţia Simeria—Triaj
Rădulescu Constantin $i Egry Francisc,
dicării nivelului de trai, material şi
cultural al oamenilor muncii.
^ <&>O •O <l> -<&>¦<> -O ¦o o o 4^> ^ ^ <> «©. <©
... i U , L î ¦ .. ! ' < i ! i • . ' ' - f I
CEA DE-A 39-a ANIVERSARE A ARMATEI SOVIETICE dustrlel grele cu un înalt nivel de nîsmuluî, că apără patria lor socialis ţele armate ale URSS au dat un aju ta sovietică şi-a îndeplinit cu cinste
dezvoltare a constituit baza materială tă. Conştiinţa acestui fapt a fost izvo
„ ..m l,.,. « ¦ n — ...... ... •»««. i î l Ml r f T II ' l i " l C i II » li a întăririi capacităţii de apărare a rul eroismului de masă de care a dat tor frăţesc poporului chinez în lupta nobila sa datorie' internaţională. Ea
ţării, a capacităţii de luptă a forţe- dovadă poporul sovietic atît în spate sa împotriva agresorilor japonezi. a preîntîmpinat apariţia unui nou fo
Strajă de nădejde a libertăţii ld'r armate ale U.R.S.S. Partidul co^ le frontului cît şi pe front. car de război, a înlăturat pericolul de
şi securităţii poporului sovietic munist, guvernul sovietic nu au uitat Imperialiştii şi ideologii lor încearcă război care plana asupra altor ţări.
nici un moment de posibilitatea unei Unul din principalele izvoare ale cu orice mijloace să calomnieze, să Acţiunile armatei sovietice s-au bucu
In octombrie 1917 în Rusia â avut de colonel I. SIDELNIKOV şi sarcină apărarea intereselor, a li agresiuni Imperialiste şi s-au preocu victoriei repurtate de forţele armate ponegrească misiunea eliberatoare, da rat de sprijinul fierbinte al tuturor for
loc un eveniment de importanţă îs- bertăţii şi independenţei maselor pat neconferiiţ de întărirea înzestrării ale URSS asupra agresorilor imperia toria internaţională a armatei sovieti ţelor progresiste din lume.
torico-mondială. Clasa muncitoare a citorilor şl ţăranilor. Unindu-se cu muncitoare şi a statului socialist tehnice a armatei şi a flotei. In anii lişti este conducerea înfăptuită de par ce. Aceste încercări s-au intensificat
ţării îh alianţă cu ţărănimea munci contrarevoluţia rusă, imperialiştii din creat de ele. Forţele armate sovietice care au precedat cel de al doilea răz tidul Comunist al Uniunii Sovietice. în mod deosebit îh legătură cu recen Poporul sovietic are un singur ţel:
toare a înfăptuit Marea Revoluţie SUA, Anglia, Franţa, Japonia şi din au îndeplinit şl îndeplinesc cu cinste boi mondial, în URSS au fost create Atît în anii războiului civil cît 'şi în tele evenimente din Ungaria. Dar rea să construiască societatea comunistă
Stfcîalîstă din Octombrie. Ca urma alte ţări capitaliste au hotărît să şi demnitate această sarcină. pulcrniie trupe blindate şi motomeca- anii Marelui Război pentru Apărarea litatea, faptele, sînt mai puternice de în ţara sâ. Acestui ţel el îi consacră
re a a’cestei revoluţii a fost răstlir- distrugă cu orice preţ tînărul stat nizate, o aviaţie modernă, o artilerie Patriei partidul comunist a transfor cît orice calomnie, decît orice minciu toate forţele, întreaga energie. Dar
nâtă puterea capitaliştilor şi a mo socialist, să restabilească rînduielile In anii războiului civil armata ro de prim rang. Partidul, comunist a mat (ara într-un lagăr unit şi puter
şierilor şi s-ă format statul Sovietic capitaliste îh Rusia. Trupele 'ihter- şie a luptat eroic împotriva trupelor nic de luptă. Prin munca organiza nă a reacţiunii imperialiste. popdful sovietic nu poate să nu ţină
-— primul stat din lume al muncito venţioniştitof imperialişti au îilceput ihtervehţiohiştiidr şi ale ălbgardişti- educat minunăte -cadre militare, capa
rilor şi ţăranilor, conduşi de partidul să debarce pe pămînt sovietic, să je lor înarmaţi pînă in dinţi. Chiar la bile să fezolve cu succes sarcinile de torică şi ideologică pe care a dus-o Ce au arătat evenimentele din Un seama de faptul că reacţiunea impe
comunist. fuiască oraşe şi sate, să extermine începutul războiului, la 23 februarie instruire şi educare a trupelor şi de în mase partidul a subordonat toate
poporul, să distrugă sovietele. 1918, în luptele de la Pskov şi Nar- conducere a acestora în luptă. forţele materiale .şi morale ale popo garia? Ele au arătat că imperialiştii fac rialistă îşi intensifică activitatea, pre
Chiar din primele zile ale existen va, unităţi ale armatei roşii au pri rului cauzei zdrobirii cotropitorilor
ţei sale, statul sovîetîc s-a pronun In faţa oamenilor muncii diit cinuit o grea înfrîngere trupelor im Marele , Război pentru Apărarea'Pa imperialişti, cauzei repurtării victo totul pentru a scinda unitatea ţărilor găteşte făţiş un război împotriva'URSS
ţat cu hotărîre împotriva războaie Rusia Sovietică, în faţa partidului perialismului german. Această zi me triei, impus poporului1 sovietic, de
lor de cotropire şi de agresiune. El comunist s-a pus o sarcină istorică: morabilă feste sărbătorită feă ziua Germania . fascistă, a .reprezentat cea riei. socialiste, pentru a restabili în aceste şi celorlalte ţari socialiste. Poporul so
a propus imediat tuturor popoarelor apărarea puterii sovietice. Pentru a- creării armatei sovietice. mal grea încercare a forţei şi trăini-
şi guvernelor care participau la pri ceasta era nevoie de o armată re ciei statului sovietic şi a armatei sale. Chiar din primele zile ale .existenţei ţări rînduieli capitaliste. Tocmai în a- vietic consideră că el trebuie nu nu-:
gulată, cu o disciplină severă. In aniî următori aî războiului civil Dar statul sovietic şi forţele sale :ar
mul război mondial să încheie o pace armata roşie, cu toate că era prost mate au trecut cu cinste prin această lor, forţele armate ale URSS au fost cest scop imperialismul internaţional mai să ştie să Construiască comunis
dreaptă, democratică. Dorinţa cea La 28 ianuarie 1918 V. I. Lenin înâi'niătă şi ducea lipsa dfe feadre ca încercare. Zdrobind pe agresorii fas şi continuă să fie educate de partidul a organizat rebeliunea contrarevoluţio mul, ci şi să-l apere împotriva lovitu
maî fierbinte, cea mai sinceră a a semnat decretul guverhultii sovie lificate de comandă, a zdrobit defi cişti forţele armate ale Uniunii So comunist în spiritul prieteniei dintre nară din Ungaria, a inspirat acţiunile rilor duşmanului.
muncitorilor şi ţăranilor din Rusia nitiv armatele albgardisle şi afiliate vietice aii apărat libertatea ‘şi inde popoare,, ai internaţionalismului pro antipopulare ale bandelor horthysto-
Sovietică, care s-au eliberat de sub tic cu privire la crearea armatei roşii le agresorilor imperialişti, a repurtat pendenţa patriei lor socialiste şi. au letar. Armata sovietică a arătat prin fasciste şi ale rămăşiţelor burghezo- Oamenii sovietici, partidul comunist
muhcitoreşti-ţărăneştf: Masele popu victoria într o luptă grea, inegală. salvat' întreagă omenire de primejdia fapte că este prietenul adevărat al moşiereşti. şi guvernul sovietic iau măsuri pentru
puterea- capitalului, era de a reface înrobirii fasciste. popoarelor iubitoare de J libertate, că ca armata, Hota şi aviaţia URSS să
economia naţională şi de a începe lare au aprobat întru totul această După terminarea victorioasă a răz îşi îndeplineşte cu cinste fiu numai da Victoria contrarevoluţiei în Ungaria fie totdeauna lâ nivelul ştiinţei şi teh
hotărîre a guvernului; Sute de mii boiului civil, poporul sovietic a căpă Victoria istorico-mondială repurtată toria sa naţională ci şi datoria inter ar fi însemnat apariţia în centrul Eu nicii militare moderne. Datorită suc
să construiască o viaţă nouă, socia tat posibilitatea dfe a păşi la înfăptui de forţele armate ale, URSS în Mare naţională. In cel de-al doilea război ropei a unui focar periculos al războ ceselor obţinute în dezvoltarea indus
de reprezentanţi ai oamenior muncii le Uazboi pentru Apărarea Patriei îşi mondial forţele armate ale URSS, du iului şi agresiunii, transformarea aces triei grele, datorită progresului tehnic,
listă. s-au înrolat voluntar în rîndurile ar rea planului de construire a socia axe izvorul în însăşi natura orînduirii pă ce 'alungaseră pe cotropitorii fas tei ţări într-o bază aeriană americană forţele armate ale URSS sînt îhzes-
matei roşii. sovietice socialiste oare se întemeiază cişti de pe pămîntul 1or, au intrat pe chiar la frontierele URSS şl altor ţări trâte cu toate tipurile de armafneht şi
Dar evenimentele au luat un cu lismului, plan elaborat de V. I. Lenin. pe proprietatea obştească asupra mij teritoriile unor ţări europene pentru a socialiste. mijloace tehnice moderne de luptă.
Aşa dar, pentru prima dată în isto loacelor de producţie, pe alianţa de
totul alt curs. împotriva puterii so Traducînd în viaţă acest plan oame desăvîrşi zdrobirea duşmanului comun Masele muncitoare din ţările lagăru Efectivul forţelor armate sovietice
ria omenirii a fost creată o armală nezdruncinat a clasei muncitoare , cu. lui socialist au înţeles planurile perfi întîmpină cea de a 39-a aniversare a
vietice s-au ridicat în primul rînd nii muncii din Uniunea Sovietică, şi pentru a. ajuta popoarele frăţeşti să de ale reacţiunii imperialiste. îndepli Armatei Sovietice şi a Flotei Mariti
de tip nou — o armată a muncito conduşi de partidul comunist, şi-au ţărănimea, pe prietenia şi colaborarea nind voinţa majorităţii poporului un me Militare cu noi şi importante suc
moşierii şi capitaliştii ruşi răsturna rilor şi ţăranilor eliberaţi, care au se elibereze de sub jugul fascismului gar, guvernul revoluţionar muncitoresc cese. Ostaşii sovietici sînt întotdeauna
luat în mîin'ile lor puterea. Pentru transformat ţara într-un puternic stal frăţească'a popoarelor libere. Oamenii -ţărănesc al Ungariei a cerut guver gata să-şi dea viaţa pentru a a^ăra
ţi de revoluţie. totodată, naşterea prima dată în istoria omenirii au fost german. Sîngele vitejilor fii ai popo nului sovietic ajutor în zdrobirea con măreaţa cauză a păcii, socialismului şi
create forţe armaie care au drept ţel, industrial-colhoznic, au construit c so sovietici, ostaşii armatei sovietice şi
statului sovietic a provocat lira fu rului sovietic a curs pe străzile a sute
cietate nouă — socialismul. aî flotei maritime militare erau pro
ribundă a Imperialiştilor din întrea de mii de oraşe şi ’sate din Polonia,
Crearea economiei socialiste, a in- fund conştienţi că duc un război drept,
ga lume. Ei nu voiau să se împace şi Cehoslovacia, Ungaria şi Romlnia;
un război de eliberare, că apără mă
cu existenţa puterii sovietice a mun- Bulgaria, Iugoslavia, Coreea, care au
reaţa cauză a socialismului şi comu-
fost eliberate de armata sovietică; For trarevoluţiei Şi de această dată arma comunismului. [(Agerpres) , '
