Page 8 - 1957-02
P. 8
Pag 4. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 667
SITUAŢIA DIN SPANIA = Aspecte din R. I N D I A —
Creşte nemulţumirea maselor populare 0OOOOOOOOOOOOOOOo o oooooooooooooooooooooooo ooooooo
împotriva regimului franchis! ¦/'¦'i'Â <. ' i w K i 'ţ K. Sí. S- ' i ........'.'"'M
îndeplinirea planului de Stat f | La BARCELONA şi SEVILLA continuă boicotarea
mijloacelor de transport @ Opoziţie în rîndurile armatei
al Uniunii Sovietice pe anul 1956 MADRID "(Agerpres). — la recentele evenimente de la
Ziarele occidentale continuă Biarcelona ,săptămînalul brita
să prezinte ca o manifestaţie nic „Observer" .scrie a stfel:
MOSCOVA (Agerpres). — îndeplinit planul producţiei glo In anul 1956 a avut loc o fără precedent marea demon „Boicotarea paşnică de către
TASS transmite comunicatul bale nici la tipurile principale creştere a comerţului interior şi straţie din Barcelona, unde de cei 1.500.000 de locuitori ai o-
Direcţiei Centrale de Statistică de produse. exterior al U.R.S.S.
peste două săptămîni întreaga raşului a tuturor mijloacelor de
de pe lingă Consiliul de Miniş In toate ramurile economiei In comunicat se arată că nu populaţie a oraşului boicotează transport trebuie considerată ca
tri al U.R.S.S. cu privire la în naţionale au luat amploare e- mărul muncitorilor şi funcţio mijloacele de transport în semn o nouă formă de rezistenţă pa
deplinirea planului de stat de lectrificarea, mecanizarea com narilor din economia U.R.S.S de protest împotriva scumpirii sivă faţă de regim, rezistenţă
dezvoltare a economiei naţio plexă şi automatizarea, intro s-a cifrat la sfîrşitul anului tarifelor la autobuse şi tram care are o semnificaţie mult
nale a U.R.S.S. pe anul 1956. ducerea celui mai modern uti 1956 Ja 50.000.000 oameni şi a vaie.
mai adîncă decît protestul îm
La Moscova au fost date pu laj de înaltă productivitate şi a fost cu 2,1 milioane oameni In relatările lor corespon potriva scumpirii biletelor de
blicităţii rezultatele îndeplini tehnologiei înaintate. mai mare decît la sfîrşitul anu denţii dau amănunte impresio autobus şi chiar împotriva
rii planului de stat de dezvol Industria sovietică construc lui 1955. nante despre unitatea din rîn- scumpirii vieţii, oricît de reale
tare a economiei naţiortale a toare de maşini a creat peste In anul 1956, ca şi în anii
U.R.S.S. pe anul 1956. In co 1000 de noi tipuri de maşini durile acestor „grevişti paş şi de serioase ar fi aceste nea
municatul Direcţiei Centrale maşini-unelte şi utilaje foarte precedenţi, în tară nu a existat
de Statistică de pe lîngă Consi importante pentru industrie, şomaj. nici“ şi subliniază sprijinul de junsuri. In numeroase şi im
liul de Miniştri al U.R.S.S., se construcţii şi agricultură. Au
arată că planul anual al pro fost introduse circa 1500 de li Productivitatea muncii mun care se bucură oamenii muncii portante sectoare ale armatei
ducţiei globale în ansamblu pe nii automate, în flux şi de con- citorilor a crescut în comparaţie
industrie a fost depăşit. In veiere. cu anul 1955 în industrie cu 7 din oraş în mişcarea lor de — scrie în continuare revista
anul 1956 au fost realizate noi la sută şi în construcţii cu 10
succese în dezvoltarea indus In domeniul folosirii ener la sută. protest. Săptămînalul „Express“ — se fac remarcate dese mani
triei şi, în primul rînd, a indus giei atomice în scopuri paşnice
triei grele. Producţia globală a s-au efectuat lucrări pentru in In anul 1956 nivelul material arată că peste 8.000 de stu festări de nemulţumire. In mo
industriei sovietice a crescut în troducerea ei în procesele teh şi cultural de viaţă al poporu
anul 1956 cu aproape 11 la nologice de producţie. lui a continuat să crească. Ve denţi din Barcelona s-au depla mentul de faţă, unul din cei « 1 i !m
sută în comparaţie cu anul nitul naţional al U.R.S.S a
3955. In anul 1956, în agricultura crescut cu 12 la sută în com- sat în fiecare dimineaţă cu bi mai importanţi reprezentanţi ai
U.R.S.S. iau fost dobîndite suc panaţie cu anul 1955. Salariul
Planul anual a fost ’depăşit cese însemnate. Suprafeţele în- mediu al muncitorilor şi func cicletele şi motocicletele lor în acestei mişcări de nemulţumire
în multe din principalele ra sămîntate cu toate culturile au ţionarilor s-a mărit în compara
muri de producţie ca extracţia reprezentat circa 195 milioane ţie cu anul 1955 cu 3 la sută, cartierele muncitoreşti pentru în rîndurile armatei este însuşi Pe şantierul de construcţii al stăvilarului Maithon
de cărbune, gaze, cărbune ccc- ha. şi au crescut cu 8,9 veniturile în bani şi natură ale a-i ajuta pe muncitori să ajun guvernatorul militar al impor
sificabil, şistu ri; la producţia ţăranilor au crescut în decursul
de energie electrică, aluminiu, milioane ha. în ‘ comparaţie gă la timp la lucru. tantei regiuni militare a Cata-
metale neferoase, îngrăşăminte cu anul 1955 şi în ultimii trei anului 1956 cu 12 la sută.
chimice, turbine hidraulice, mo ani — cu aproape 38 milioane Anul trecut s-au luat vaste Tot revista „Express“ adaugă loniei“. INTERVIUL ACORDAT
toare Diesel, case tip, vagoane, ha. Suprafeţele însămîntate cu că la Barcelona situaţia s-a După cum reiese din decla
autocamioane şi multe alte pro cereale au crescut în ultimii măsuri pentru îmbunătăţirea încordat şi mai mult în urma de Krishna Menon
duse. trei ani cu aproape 22 milioa continuă a vieţii poporului. încercărilor autorităţilor de a raţiile oficiale şi din relatările Radiodifuziunii romîne
ne ha, dintre care cele însă înăbuşi prin forţă mişcarea
Peste planul anual au fost mîntate cu' gnu — cu 14 mili Anul trecut s-au realizat suc grevistă. presei, .autorităţile de k Madrid
produse multe mărfuri- de larg oane ha. Recolta globală de ce cese noi în toate domeniile cul caută să remedieze actuala sta
consum : ţesături de lînă, în reale a crescut cu aproape 20 turii socialiste. In şcolile de Acestei mişcări de mari pro re de lucruri nu prin măsuri
călţăminte, confecţii, tricotaje, la sută în anul 1956 în com toate tipurile au învăţat în care să ducă la o îmbunătăţire
ceasuri, motociclete, grăsimi a- paraţie cu anul 1955. 1956 aproximativ 50.000.000 oa
nimale, brînză şi alte produse meni. porţii a locuitorilor Barcelonei reală a situaţiei populaţiei, ci NEW YORK (corespondenţă La o întrebare referitoare la
lactate, uleiuri vegetale, meze A continuat să se întărească îi răspunde, la celălalt capăt al înăsprind politica de represiu situaţia actuală din Orientul
luri, ceai, vinuri şi alte măr baza tehnică materială a agri In urma creşterii considera ţării, mişcarea de protest a lo ne. „Guvernul — relatează specială). Krishna Menon, şeful mijlociu, diplomatul indian a
furi. culturii. In anul 1956 ea a pri bile a nivelului material şi cul „Observer“ — îşi intensifică delegaţiei Republicii India la spus că în prezent problema de
mit 248.000 tractoare (calcula tural şi a îmbunătăţirii asisten cuitorilor Sevillei împotriva măsurile de securitate la Ma O.N.U., a acordat un interviu importanţă primordială în Ori
In comunicat se arată că deşi te în tractoare convenţionale de ţei medicale pentru populaţie, scumpirii tarifelor la autobuse drid, la Biibao şi în alte centre trimisului special al Radiodifu entul mijlooiu, este recunoaşte
planul anual în ansamblu pe cîte 16 CP), 114.000 de autoca atît mortalitatea populaţiei, şi a scumpirii generale a cos unde au fost operate numeroase rea drepturilor naţionale şi a
industrie a fost depăşit, în dez mioane, 56.000 de combine ce în general cît şi mortalitatea tului vieţii. Potrivit relatărilor arestări“ - ziunii romîne La O.N.U. demnităţii popoarelor, precum
voltarea unor ramuri au avut realiere şi multe alte maşini. infantilă au continuat să scadă, săptămânalului „Express“, din îmi pare bine — a spus K. şi recunoaşterea faptului că bo
loc lipsuri serioase. In timp ce iar longevitatea medie a con toamna trecută costul vieţii a „Asemenea măsuri — rela găţiile lor naturale trebuie fo
extracţia de cărbune, producţia In capitolul consacrat cons tinuat să crească. In anul 1956 crescut în Spania cu 30 la sută. tează în această ordine de idei Menon — că vreţi să vorbesc losite în interesul acestor po
de metale, ciment, transportul trucţiilor capitale se arată că la 1.000 de locuitori au dece corespondentul din Madrid al poporului dumneavoastră şi con
lemnului de lucru a crescut volumul investiţiilor capitale dat 7,7 faţă de 8,2 în anul 1955. Numeroşi corespondenţi occi ziarului elveţian „Gazetle de sider aceasta drept o expresie a
fată de 1955, în 1956 a avut loc ale statului s-au ridicat în 1956 dentali, subliniind aceste fapte, prieteniei şi cordialităţii. Datori
la 186 miliarde de ruble şi au Rezultatele îndeplinirii pla
o rămînere în urmă în îndepli depăşit cu 17 la sută investi nului de stat de dezvoltare a scot în evidenţă că nemulţumi Lausanne" — nu s-au dovedit tă poziţiei luate, sub conducerea poare.
ţiile din anul 1955. Planul de economiei naţionale a U.R.S.S. rea populară tot mai răspîndită eficace. In întreaga ţară, ne primului ministru Nehru — a Vorbind despre relaţiile din
nirea planului la aceste tipuri stat al investiţiilor capitale pe pe anul 1956, se spune în co
municat, arată că poporul so a provocat o adevărată criză mulţumirea populară devine tot spus el — India a adus în ul tre India şi Romînia, după ce a
de produse, ceea ce a provocat anul 1956 a fost îndeplinit cu vietic, înfăptuind hotărîrile
Congresului al XX-lea al politică în Spania. Referindu-se mai puternică“. timii doi ani cîteva contribuţii amintit că între cele două ţări
anumite greutăţi în activitatea 94 la sută. Au fost puse în
P.C.U.S., a obţinut noi succese în importante. In acest sens diplo s-au stabilit relaţii diplomatice
unor ramuri ale economiei na funcţiune peste 800 de noi mari dezvoitarea tuturor ramurilor
economiei naţionale, a creşterii La Londra se va pregăti matul indian a menţionat rela şi s-a încheiat un acord comercial
continue a bunăstării sale ma ţiile Indiei cu Anglia, atitudinea şi o convenţie culturală, K. Me
de prietenie cu R.P. Chineză şi non a subliniat însemnătatea
O conferinJă a miniştrilor de Externe de sprijinire a drepturilor aces contribuţiei specialiştilor romîni
teia pe arena internaţională, po la dezvoltarea industriei petro
ai Uniunii Europei occidentale ziţia adoptată în problema In- lifere indiene. Menon a decla
LONDRA (Agerpres). — armament a statelor membre dochinei şi în alte probleme care rat că relaţiile romîno-indiene
Săptămîna viitoare se va în ale U.E.O. şi ale schimbului de se bazează pe egalitate, suvera
truni în capitala Angliei Con informaţii în această privinţă. frămîntă lumea. nitate şi neimixtiune. „Cît pri
siliul reprezentanţilor perma Referindu-se la conferinţa ţă veşte ţara mea — a spus el —
Pe linia eforturilor de a rea
rilor afro-asiatice oare a avut
nenţi ai Uniunii Europei occi liza o mai strînsă conlucrare loc la Bandung, K. Menon a de noi intenţionăm să promovăm
dentale pentru ia stabili datia şi între ţările vest-europene — şi clarat : „Aceasta a constituit un asemenea relaţii indiferent de
ordinea de zi a conferinţei mi care pe plan economic se con eveniment de mare importanţă sistemul de guvernământ din ţă
niştrilor de Externe ai ţărilor cretizează în discuţiile privind şi ored că ea a ajutat la creea- rile respective. In privinţa re
membre ale U.E.O. — Franţa, piaţa, comună şi Euratomul —¦ rea unui echilibru pe arena mon laţiilor cu Romînia cred că lu
Anglia, Italia, Germania occi
ţionale. Unele ministere nu au întreprinderi industriale de stat. teriale şi a nivelului cultural. dentală, Belgia, Olanda, Lu miniştrii de Externe vor exa dială“. Pronunţîndu-se din nou crurile merg bine; dumneavoas
xemburg. mina un proiect italian de crea« în favoarea dezarmării, Menon tră sînteţi departe, în Europa,
In cîteva rînduri O nouă măsură americană pe linia re a unei adunări a U.E.O., â* ă subliniat că vede în dezar dar cred că există mai multe le
„războiului rece“ Una din principalele proble- leasă prin sufnagiu universal. mare un prim pas esenţial pe gături astăzi între ţările noastre
Regele Ibn Saud al Arabiei Saudi- me care va figura pe agenda calea spre împiedioarea războa decît au existat vreodată în tre
te, a sosit la Washington pentru a acestei conferinţe va fi, potrivit Potrivit unui plan englez,- ielor. cut“.-
agenţiei France Presse, propun- ceasta adunare ar urma să fei-
bă comisii specializate, cac§ să
rea Angliei de a se reduce şi
duce tratative cu preşedintele S.U.A. TOKIO (Agerpres). — pe li tricţiile asupna comerţului cu ră redistribui efectivele britanice constituie organismele de' Bon- EMISARII LUI ADENAUER
Eisenhower. Pe aeroport regele Saud nia politicii de reluare a războ săritul. Aceste măsuri urmează staţionate în Europa, înzestrîn- ducere ale tuturor celorlalte in
a fost întîmpinat de preşedintele Ei iului rece dusă de guvernul a- să fie luate de aşa-nnmitul „Co du-le în acelaşi timp cu arma stituţii supranaţionale. constitu LA WASHINGTON
senhower, de secretarul de stat al merican, a cărei cea mai recentă mitet de coordonare pentru con ment atomic. Aceste proiecte ite în Europa occidentală 5
S.U.A., Dulles şi de alte personalităţi expresie o constituie „doctrina trolul exportului“ — C.O.C.O.M. depind de rezultatul tratativelor N.A.T.O., U.E.O., C.E.GiA. etc. HAM BURG (Agerpres) .- — sfîrşitul acestei lunî va pleea
Eisenhower“, cercurile conducă — cu sediul la Paris, organ me pe care Duncan Sandys, minis
?ficiale- .. , ’ toare iale S.U.A. intenţionează nit să controleze aplicarea em trul britanic! al Apărării, le du Aceste preocupări ale cercu Revista „Der Spiegel“, care a- deputatul creştin-democrat Kie-
să înăsprească embargoul asu bargoului impus de Statele U- ce acum la Washington, ele fi rilor conducătoare vest-europe pare la Hamburg, relatează că siriger, preşedintele comisiei de
Consiliul de miniştri al Italiei a pra comerţului Est-Vest. nite. ind posibile doar dacă Statele ne de a întări într-un fel "sau numeroşi oameni politici vest- afaceri externe a Bundestagu-
aprobat noul buget pe exerciţiul fi Unite se declară de acord să altul alianţa occidentală ău fost lui.
nanciar 1957—1958. La capitolul ve Agenţia United Press anunţă Cercurile japoneze declară că furnizeze Angliei acest arma împinse pe primul plan de e- germani urmează să plece la
nituri se prevăd 2.849 de miliarde lire ¦din surse apropiate guvernului ment. venimentele petrecute în ulti scurte intervale în S.U.A. pentru Apoi', în aprilie, cancelarul
italiene, iar la capitolul cheltuieli japonez că S.U.A. au propus u- nota americană vine în directă mele luni, care au demonstrat a discuta direct cu reprezen Adenauer, însoţit de ministrul
8.053 de miliarde lire. Bugetul preve nui număr de 14 ţări, printre ca Tot în legătură cu problema şubrezenia şi ineficacitatea tanţi ai guvernului american
de un deficit de 204 miliarde lire. re şi Japonia, ţinerea unei con contradicţie cu politica anunţată mult lăudatei solidarităţi occi o serie de probleme de politică său de Externe von Brentano,
ferinţe menite să intensifice res înarmărilor, miniştrii de Exter dentale, scoţîn’d la iveală con externă. Punctul culminant al vor vizita de asemenea S.U A.
a guvernului Işibaşi de a încu ne vor discuta din nou perspec tradicţii greu sau cu neputinţă acestor convorbiri diplomatice Cancelarul vest- german speră
tivele coordonării producţiei de de împăcat între parteneri. urmează să-l constituie o nouă
raja comerţul cu R'. P. Chineză. vizită a cancelarului Adenauer că în urma unor convorbiri duse
cu preşedintele Eisenhower şi
&fS® 4H® o# ® oe6® e# eeo*soesM o® ® ees*s»# ® eo*# # # ee® e6ee® ® e6s® ieoee® eesGseee© 6ee© o® © $® e0Q® eg,i$a$geesoeo8® ® 8® ® oss$3ee® **® *e® *M © eM ® oeo® # i în Statele Unite. cu titularul Departamentului de
Stat, Dulles, îşi va putea fixa
ză unele peste altele în cuptoare călzeşte. Pe măsura rotaţiei Pentru a avea o imagine cla linia de politică externă pentru
Realizări şi perspective ră a intenţiilor americane, scrie anul electoral 1957..
cu camere sau cuptoare tunel cuptorului, amestecul se depla- „Der Spiegel“, Konrad Âdena-
Oţel diet eiimereiiîn industria U. R. S. S. şi se ard Ia o temperatură sează de-a lungul acestuia. uer trimite un puternic detaşa „Der Spiegel“ îşi exprimă
inferioară punctului de topire al Temperatura din interiorul cup ment de avanlgardă la Was părerea că misiunea politicieni
Cum se producea metalul cu de I. M. KORŞ Şi, totuşi, încă D. K. Cernov, fierului — cca 1000 grade. Din torului este inferioară punctului hington înainte de a întreprinde lor vest-germani în S.U.A. vă
sute de ani în urmă, cînd nu un eminent metalurgist rus, a reacţia chimică oare se produce de topire al fierului. De aceea, fi îngreunată prin faptul că nici
existau nici furnale, nici cuptoa ci de vetre. Dar bucuria lor s-a prevăzut că va veni un timp — combinarea oxigenului şi oar- fierul scade, iar apoi, devenind el însuşi această călătorie. Ast pînă în prezent Departamentul
re Martin? In acele vremuri în dovedit prematură. Se întîmpla cînd faza intermediară — pro incandescent, se face mai moale fel, în S.U.A se află de acum de Stat al S.U.A. nu şi-a fixat
depărtate, metalul nu se topea; adeseori oa metalul obţinut să ducerea fontei — va putea fi în bonului — rezultă aşa numiţii şi oapătă formă de lupe — par marele bancher vest-german un punct de vedere definitiv
el era obţinut pe altă cale. In se facă ţăndări ’ chiar la prima lăturată, oţelul obţinîndu-se di bureţi de fier, un produs cu po ticule nu prea mari. In cuptor Hermiann Abs, care urmează să în problemele europene. In nici
tr-o vatră sau, de fapt, într-o lovitură de ciocan. rect din minereu. Pentru acea ri abundenţi. Acesta este o ex un caz, conchide „Der Spiegel“,
groapă consolidată cu pietre, se sta este necesar oa reacţiile celentă materie primă pentru se topeşte numai sterilul, care se întoarcă la Bonn la începu cancelarul Adenauer nu va în
Cum se explică oare că în mi chimice corespunzătoare să fie diferite procese industriale. El apoi aderă la aceste lupe. Pen treprinde nimic care l-ar putea'
aprindea un foc şi în aceasta se ca vatră se obţinea un metal de dirijate în sensul dorit. Atunci poate servi oa material de şar tru a le curaţi, materia primă tul lui februarie. pune în opoziţie cu planurile a-
aruncau bucăţi de cărbune şi calitate satisfăcătoare — şi a- se va putea reduce considerabil jă pentru elaborarea unor oţelu se maoină la o moară cu bile şi Peste cîteva zile va pleca în mericane. De aceea el trimite
minereu cu conţinut ridicat de ceasta în ciuda incluziunilor de preţul de cost al metalelor fe ri de oalitate, iar pulverizat, se trece printr-un separator pe consilierii săi în S U.A. pen
Fier. Devenit incandescent, me steril, în timp ce într-un cuptor roase şi se va putea simplifica poate fi folosit pentru presarea magnetic. Atrăgîmd metalul, S.U.A. Felix von Eckardt, şeful
talul, împreună cu o cantitate mult mai mare se obţinea un în mare măsură procesul de e- pieselor de maşini şi a rulmenţi mhgnetul îl separă de steril. tru ia se informa dinainte ce gin-'
redusă de steril, devenea moale, metal necorespunzător? laborare. lor. El este adecvat pentru înve- Intr-o uzină din U.R.S.S. func presei de la Bonn, care va pre deşte Washingtonul.
maleabil. El era scos cu cleşte lirea electrozilor şi curăţirea se ţionează un cuptor industrial de găti oficial vizita Preşedintelui
le, aşezat pe o nicovală şi prin In minereu fierul este oxidat Cercetările oamenilor de ştiin minţelor de buruieni, îşi găseşte acest tip. R.F.G., Theodor Heuss, prevă
lovituri de ciocan i se comunica adică combinat cu oxigenul. ţă sovietici permit să se presu aplicaţii în metalurgia neferoasă zută pentru luna martie, iar la
forma cerută. Pentru a se obţine fier din oxid, pună că nu este departe timpul şi în industria chimică. In sfîrşit, se elaborează şi un
trebuie eliminat oxigenul; a- cînd ideea lui D. K. Cernov va al treilea procedeu, oare pare M A G A ZIN
Maiştrii reuşeau uneori să ceasta este o operaţie de redu fi tradusă în viaţă. S-.au şi ob Cu ajutorul procedeului de deosebit de promiţător. El con
confecţioneze obiecte din oţel cere. înainte de apariţia furna ţinut anumite succese în ceea ce mai sus, se pot valorifioa şi mi stă în a se obţine cu ajutorul Duminică 3 februarie 1957 nea pentru copii; 10,15 Emisiunea de
foarte rezistente. Totuşi elabo lelor, rolul de reductor revenea nereuri sărace. In acest oaz, ele unui agregat din minereu me Spectacole cinematografice versuri: 11,00 Concert de estradăj
rarea metalului în vatră era pu carbonului pe oare îl conţine priveşte rezolvarea acestor pro- trebuie să fie în prealabil con- tal lichid ferit de o saturare in 12.07 Răsună cîntecul şi jocul pe în-:
ţin productivă, în timp ce ne cărbunele. După aceasta, însă, bleme de mare importanţă şi ac centrate. Deoarece procedeul res- tensă de carbon. Cu alte cuvin DEVA: Muzică cu bucluc (film tinsul patriei: 13,1,5 Cîntă orchestră
voile de metal creşteau conti lucrurile s-au schimbat radical. tuialitate pentru economia naţio te, este vorba de a se produce sovietic) i ALBA IU LIA : Dansează, de studio Radio; 14,30 Radiomaga-
nuu. De aceea, s-a căutat să se Datorită un’ei temperaturi cu nală. pectiv nu este încă perfecţionat, oţel lichid direct din minereu. mică doamnă (film englez) ; PETRO z in : „Album electoral din trecut“ j
construiască cuploare de alte ti mult mai înalte, în.furnal fierul el nu poate deocamdată înlocui In acest sens, se fac experienţe Ş A N I: Prietene de noapte (film fran 16.07 Valsuri ; 18,10 Emisiunea pentru
puri. In sfîrşit, s-a construit un se topeşte şi se satură intens Unul din procedeele aflate în pe cele obişnuite. multilaterale şi nu încape îndo- cez) : S E B E Ş : Roşu şi Negru, seria copii şi tineret: Drumeţii v e s e li; 19,05
agregat asemănător furnalului. cu oarbon. Ca rezultat, se obţi curs de elaborare se întemeiază iială că în curînd procedeul va I (film francez) ! HAŢEG: Fata me Vă invităm la dans; 20,15 Maestrul
ne fonta — un produs fragil, pe obţinerea metalului din mi Un alt procedeu se bazează putea fi aplieat pe seară indus xicană (film mexican) j SIMERIA : Mihail Sadoveanu citeşte din operele
Acesta era încărcat cu cărbune care nu rezistă loviturilor. Şi nereuri cu un conţinut ridicat pe prelucrarea minereurilor să trială. Âlberg expres (film austriac): ORAŞ- s a le ; 20,35 Hai să-ntindem hora mare;
şi minereu, iar de jos se sufla abia prin prelucrarea ulterioară de fier şi deci cu un conţinut race ce nu pot fi concentrate. T IE : Afacerea pr'otar (film rom înesc); 21.07 Să dansăm. Programul II —
aer cu foalele. Vîntul insuflat a fontei în cuptoare de topire a Aici, problema constă nu nu Munoa colectivă a oamenilor BRAD: Dansează, mică doamnă( film 13.00 Jocuri populare romîneşti; 13,45
oţelului se obţine acesta din ur mic de steril. A şi fost pusă în mai în eliminarea oxigenului de ştiinţă şi inginerilor sovietici e n g le z ); LONEA: Tar şi dulgher (film Foileton; 14,15 Emisiunea „înfloreşte
mărea intensitatea arderii şi in mă. Aşa dar, pentru ridicarea din fier, ci şi a sterilului oare german în culori) ; ZLATNA: Cava ţara mea" ; 14,30 Zi de odihnă cu voie
productivităţii utilajului ¦’siderur funcţiune o instalaţie industria se află în cantitate cnosiderabi- ne permite să presupunem că lerul fără lege (film ita lia n ); TEICJŞ : bună; 17,00 Muzică uşoară romîneas-
clusiv temperatura. Metalul de gic s-a plătit un preţ mare: a Papa dolar (film maghiar) : ILIA: că ; 19,00 „Viaţa muzicală“ ; 19,40 Pre
fost necesar să se introducă o lă în oare se aplică acest pro lă. In acest scop, amestecul de într-un viitor apropiat va fi e- Serenada străzii (film german) j A- miaţi ai concursurilor de am atori; 20,07
venea incandescent şi în cele fază intermediară în procesul şarjă — minereul amestecat cu POLDU DE SCJS: Prăpastia (film ma Poftiţi la dans; 21,25 Seară de roman
complex de elaborare a metalu cedeu. cocs mărunt — se încarcă prin laborată o metodă cu totul nouă ghiar) ; BARU MARE: Giusepe Verdi ţe; 23,10 Din muzica popoarelor.
din urmă se topea. Fierarii a- lui. tr-un capăt într-un mare cup (film italian).
Minereul pulverizat se intro tor rotativ, de tipul celor folo- de obţinere a metalelor feroase, Buletine de ştiri
veau motiv să se bucure: cu a- site în industria cimentului, iar S elecţiuni
duce în creuzete (oale de argi- cu mult mai eficientă decît ce- din programul de radio 6,30; 8,00; 12,00; 13,00; 16,00;
jutorul unui singur cuptor se la capătul opus minereul se în- 18,00; 19,00; 22,00; 23,55 (Progra
lă) şi se intercalează straturi le existente, Programul I — 7,00 Gîntece şl jo mul I) — 12,00; 14,00; 15,00; 16,50;
obţinea tot atîta metal cît în ze- curi populare romîneşti; 8,30 Emisiu 20.00 ; 23,00 şi 0,55 (Programul II).
de cărbune. Creuzetele se aşea- ŢA'gerpres).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică d T J t l T u L L '
