Page 80 - 1957-02

P R IE T E N IA
ESTE BAZA TEMEINICA A RELAŢIILOR DINTRE
U N I U N E A S O V I E T I C A Şl R. P. B U L G A R I A
Declaraţia cu privire Ia tratativele sovieto-bulgare de la Moscova
M O S C O V A ,{A g e rp re s ). T A S S transm ite D eclaraţia cu privire la tratativele dintre de­
legaţiile guvernam entale ale U niunii Sovietice şi Republicii Populare B u lg a ria , în care se
spune printre altele că în timpul tratativelor, care s-au desfăşurat în spiritul cordialităţii fră ­
ţeşti şi deplinei înţelegeri reciproce, au fost exam inate tem einic problemele d ezvo ltării şi în ­
tă ririi continue a colaborării m ultilaterale dintre cele două ţă ri, precum şi cele mai im por­
tante probleme ale situaţiei in ternaţionale actuale.
Cele două delegaţii — se ara­
tă în D e cla ra ţie — constată cu
mare satisfacţie că prietenia
frăţească istorică şi de n e zd ru n ­
cinat dintre popoarele sovietic
şi b u lg a r, care s-a născut şi
s-a întărit în lupta comună pen­
tru eliberarea poporului bulgar
de sub ju g u l m ultisecular al a-
supritorilor, în lupta comună
îm potriva fascismului pentru
construirea socialism ului şi co­
m unism ului, este baza tem eini­
că a relaţiilor dintre Uniu nea
Sovietică şi Republica Po pulară
B ulgaria. Această prietenie a
asigurat existenţa liberă şi in ­
dependentă a Republicii Popu­
lare B ulg aria, care a obţinut
succese . considerabile în d ezvol­
tarea economiei şi culturii sale,
lichidînd înapoierea economică
din trecut, s-a transform at în-
tr-o ţară ind ustrial-agnară, ceea
ce asigură condiţiile necesare a-
vîntului continuu al bunăstării
poporului bulgar, care păşeşte
ferm şi neclintit spre noi v ic ­
torii în construirea socialismu­
lui.
In cadrul discuţiilor cu p ri­
vire la problemele situaţiei in ­
ternaţionale actuale, guvernele
U .R .S .S . şi Republicii Po pulare
Bulgaria au declarat în unani­
m itate că baza de neclintit a
politicii externe a U niu nii S o ­
vietice şi Republicii Po p u la re
B u lg a ria este iupta pentru în ­
tărirea păcii în întreaga lume,
pentru coexistenţa paşnică a sta­
telor, indiferent de orînduirea
lor socială, pentru stabilirea re­
laţiilor de prietenie şi încredere
între toate ţările.
D e le g aţiile au constatat că
politica cercurilor imperialiste,
îndreptată spre intensificarea
„războiului rece“ , a duş în ul­
tim ul tim p ta o anum ită în ­
cordare a situaţiei internaţio­
nale.
Delegaţiile au avut un schimb
de păreri cu p rivire la situaţia
creată în O rie n tu l A p ro p ia t şi
Mijlociu în urma agresiunii an-
glo-franeo-israeliene împotriva
E g ip tu lu i, cu p rivire la eveni­
mentele din U n g a ria , precum
şi la o serie de alte probleme
internaţionale actuale.
U n iu n e a Sovietică şi R ep u b li­ discutate de asemenea sub toa­
ca P o p u la ră B u lg a ria — se
spune în Declaraţie — consi­
deră că este necesar în cond iţii­
le actuale să-şi confirm e din
nou fidelitatea faţă de Tratatul
de la Va rşovia ' şi faţă de acele
angajam ente pe care şi le-au
luat participanţii săi în intere c ip r o c şi ajutor m utual frăţesc. cauzei m ăreţe a păcii, dem ocra­ pă ce vo r fi încheiate lucrările g iptu lu i. In tr-o declaraţie făcută te p ro vizo riu propunerea ca ţă ­ gi ernenţări perm anente“ .
sele m enţinerii păcii şi a se­ P ă rţile şi-au confirm at hotărî- ţiei şi socialism ului.
Creşte mizeria oamenilor
muncii din ţările capitaliste
S. U. A.
B iro u l de statistică al depar-
am entului muncii din^ S .U .A .,
i anunţat recent că faţă de pe-
ioada 1947— 1949 costul vieţii
i crescut cu 18°^ în S .U .A . Ace-
aşi birou face precizarea că cea
nai mare creştere se înregis-
rează la construcţii, tnansportu-
i, asistenţă medicală, etc. Dat­
orită acestei situaţii, o nouă
nflaţie devine tot mai posibilă.
Comentariile de presă america-
ie, evită să sublinieze faptul
:ă una din cauzele a gravării
irimejdiei inflaţiei în S .U .A . c
lonstituie bugetul m ilitar care
ipasă asupra contribuabililor
im erican i.
ANGLIA
In întreaga A n g lie se sem na­
lează o creştere sim ţitoare -a
»reţului hîrtiei pentru ziare. Cu
ncepere din luna viitoare acest
)reţ va creşte de 6 ori faţă de
îerioada dinainte de ră zb oi. A -
:eastă măsură înseamnă un a-
ievărat pericol pentru ziarele
nici care neputînd suporta chel-
uielile impuse se vor desfiinţa.
West fapt va avea drept urmare
pierderea m ijloacelor de existen-
;ă de către un n u m ă r însemnai
le ziarişti şi tipografi.
In momentul de faţă în A n ­
glia ia am ploare mişcarea de
motest îm potriva proiectului de
ege guvernam ental cu privire
a chirii, care este exam inat de
:ătre p arlam ent. Acest proiect de
ege prevede anularea conlractu-
,uî asupra chiriilor, ceea ce va
Redacţia şi adminiştraţia ziarului str, 6 M artie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. - Tiparul Întreprinderea P o u fU p fă — 7
FR A ŢEA SC A
curităţii, Totodată, Uniunea So­
vietică şi Republica Populară
Bulgaria declară din nou că,
crearea alianţei m ilitare defen­
sive de la V arşo via a fost pro­
vocată de existenţa pactului m i­
litar agresiv al A tla n tic u lu i de
N ord . Cele două guverne con­
sideră, ca şi pînă acum , că l i ­
chidarea grupărilor m ilitare în
Eu ro p a şi înlocuirea lor prin-
tr-un sistem general european
de securitate colectivă ar înlă­
tura pericolul conflictelor m ili­
tare şi ar crea condiţii trainice
pentru o pace îndelungată. U -
niunea Sovietică şi Republica
Populară Bulgaria vor continua
să depună eforturi intense în ­
dreptate spre crearea unui sis­
tem de securitate colectivă în
Europa. Cele două părţi consi­
deră de datoria lor de a nu în ­
ceta să depună eforturi pentru
realizarea reducerii considera­
bile generale a arm am entelor şi
forţelor armate, intezicerii ar­
mei atomice şi cu hidrogen şi
încetării experimentării lor.
Guvernele Uniunii Sovietice
şi Republicii P o p u la re B u lg a ­
ria declară că sînt ferm hotă-
rîte de a lupta şi pe viito r din
răsputeri pentru stabilirea unor
relaţii norm ale de prietenie cu
toate ţările, indiferent de orîn­
duirea lor politică şi socială, de
a dezvolta legăturile de stat, e-
conomice şi culturale şi de a
năzui spre realizarea măreţelor
principii ale coexistenţei paşni­
ce şi stabilirii unei păci înd e­
lungate şi trainice pe p ăm în t.
Cele două guverne îşi exprimă
încrederea fermă că în prezent
există posibilităţi reale pentru
destinderea încordării interna­
ţionale şi însănătoşirea situaţiei
internaţionale
U n iu n ea Sovietică şi Rep ub li­
ca Po p u la ră B u lg a ria sint inte­ ţări şi a deschis la rgi posibili­
resate ca relaţiile dintre toate
statele din Peninsula Balcani­
că să aibă un caracter priete­
nesc de bunăvecinătate şi să se
bazeze pe reglementarea paş­
nică a tuturor problemelor liti­
gioase, pe lărgirea legăturilor
m ultilaterale, pe încredere reci­
procă.
In timpul tratativelor au fost
te aspectele problemele p rivind
relaţiile economice dintre U n iu ­
nea Sovietică şi Republica P o p u ­
lară B u lg a ria . S-a constatat că
colaborarea economică dintre
cele două ţări se dezvoltă pe
bază de egalitate, avantaj re­
avea drept urmare" o sporire a
lor. Presa relatează că în multe
oraşe din An glia s-au organi­
zat comitete pentru apărarea
chiriaşilor, oare cheamă popu­
laţia la lupta îm potriva adoptă­
rii proiectului de lege.
Situaţia de m izerie a maselor
de oameni ai muncii din Anglia
se a g ra ve a ză şi prin ridicarea
preţului la pîine. D u p ă cum a-
nunţă Federaţia proprietarilor
de brutării din A n g lia , creşte­
rea preţului la pîine va fi în li­
nele regiuni ale Angliei în pro­
porţie de 4,5 la sută.
FRANŢA
In ultimul bilanţ lunar publi­
cat de B anca F ra n ţe i, se a n u n ­ fruntaşi ai partidelor politice şi
ţă o creştere considerabilă a cir­
culaţiei monetare. Num ai într-o
singură săplămînă au ieşit din
imprimeriile de tipar monedă de
hîrtie, 81 m iliarde de franci care
au fost puşi în circulaţie agra-
vîn d tendinţele inflaţioniste e-
xistente.
OLANDA
G a şi în celelalte ţări capita­
liste, în Olanda are loc o creş­
tere considerabilă a costului vie ­
ţii. L a 18 februarie s-ia dat pu­
blicităţii un proiect de lege gu­
vernam ental oare prevede o
nouă sporire a im pozitelor şi a
preţurilor la obiectele de primă
necesitate. Prin aplicarea aces­
tui decret, pînă la sfîrşitul a n u ­
lui curent; costul vieţii în O la n ­
da va creste cu 7 la sută.
rea de a d ezvolta şi de a întări
şi în viito r pe această b ază re­
laţiile economice dintre U n iu ­
nea Sovietică şi Republica
Populară Bulgaria.
U n exemplu strălucit al co­
laborării economice frăţeşti in ­
tre U n iu n e a Sovietică şi R e ­
publica Po pulară B u lg a ria , este
acordul din 3 februarie 1956 cu
privire la acordarea de către
Uniunea Sovietică Bulgariei a
unui credit pe termen lung în
sumă de 300 milioane ruble
pentru dezvoltarea continuă a
agriculturii.
Guvernul U niunii Sovietice a
acordat guvernului Republicii
Populare Bulgaria un nou cre­
dit pe term en lu n g în sum ă de
200 milioane ruble pentru dez­
voltarea unor ram uri ale indus­
triei.
D eleg a ţiile su bliniază că le­
găturile comerciale dintre U n i­
unea Sovietică şi Republica
Populară B u lg a ria, care se în ­
făptuiesc în condiţii reciproc a-
vantajoase, se dezvoltă mereu
din an în an. Acordul cu p rivi­
re la livrări reciproce încheiat
pe anul 1957 prevede sporirea
livră rilo r de diferite tipuri de
m aterii prim e, utilaje şi alte
m ărfuri necesare pentru dezvol­
tarea economiei naţionale şi r i­
dicarea nivelului de trai al popu­
laţiei U .R .S .S . şi B u lg a rie i.
In cursul tratativelor, între
delegaţii a avut loc un schimb
de păreri asupra problemelor
colaborării culturale între U n i­
unea Sovietică şi Republica
Populară B u lg a ria. Părţile, au
constatat că acordul de colabo­
rare culturală încheiat între
U .R .S .S . şi B u lg a ria la 28 a-
prilie 1956 a contribuit la dez­
voltarea considerabilă a legătu­
rilor culturale între cele două
tăţi şi perspective pentru d ez­
voltarea colaborării prieteneşti
între cele două ţări în acest do­
m e niu .
Guvernele Uniunii Sovietice
şi Republicii Po p u la re B u lg a ­
ria — se spune în încheierea
Declaraţiei — îşi exprimă con­
vingerea ferm ă ca întîln irile şi
tratativele care au avut loc vor
contribui la întărirea şi d e zvo l­
tarea prieteniei frăţeşti veşnice
şi de nezdrun cinat care leagă
popoarele sovietic şi b u lg a r, la
dezvoltarea strînsei colaborări
între U n iu n e a Sovietică şi R e ­
publica Populară Bulgaria în
interesul popoarelor lor şi al
SITUAŢIA DIN INDONEZIA
— preşedintele Sukarno
va face cunoscut
programul său de reforme
politice —
D J A K A R T A (Agerpres). Chi­
na Nouă tra n sm ite :
Program ul de reforme politice
va fi anunţat de preşedintele R e ­
publicii, Sukarno, în cadrul unei
reuniuni cu reprezentanţii tu tu ­
ror partidelor şi o rg a n iza ţiilo r
sociale convocată pentru seara
de 21 februarie la palatul pre­
zidenţial. A u fost adresate in vi­
taţii unui n u m ă r de 900 persoa­
ne, printre care fostul vice-pre-
şedinte al Republicii, H a tta ,
organizaţiilor populare, funcţio­
nari superiori din aparatul de
stat, m ilitari şi profesori un ive r­ dere de aproxim ativ 14 la sută
sitari.
Zia ru l „ S in P o “ consideră că
preşedintele Sukarno va conduce
Consiliul N aţional pe care l-a
proiectat. In virtutea legilor e-
între U .R.S.S. şi R.D. Germanăxistente un asemenea Consiliu
poate fi creat printr-un decret
dat de guvern.
A g e n ţia A n ta ra inform ează că T A S S tra n s m ite :
în cadrul Com itetului Pe rm a­ In urma încheierii cu succes
nent al Congresului Popular din a tratativelor comerciale, la 20
întreaga Indonezie s-au discu­ februarie a. c. a fost semnat la
tat la 2 0 februarie m ăsurile me­ B erlin un acord cu privire la
nite să contribuie la înfăptuirea livră rile reciproce de m ărfuri pe
program ului politic al lui S u k a r­ anul 1957 între U . R . S . S . şi
no. In cadrul unei întrevederi cu R D . G e rm a n ă .
preşedintele republicii, conducă­ Pe baza principiilor expuse
torii acestei org an izaţii progre­ în declaraţia comună din 7 ia­
siste şi-au exprim at întregul
sprijin pentru noua form ulă po­ vietice şi Republicii Dem ocrale
litică .şi au cerut lui Su ka rno să G e rm ane , schimbul de m ărfuri
ducă cu curaj acţiunea sa la bun între U .R .S .S . şi R .D . Germ ană
sfîrsit.
Lucrările Comitetului Politic al Adunării Generale O.N.U.
Problema Ciprului interesează
atît pacea, cit şi securitatea
— a declarat Atanase Joja, delegatul R.P.R.
N E W Y O R K (Agerpres). —
In Comitetul Politic al A d u ­
nării Generale O .N .U . au conti­
nuat în cursul dimineţii de m ier­
curi dezbaterile în problema C i­
prului.
Reprezentantul S .U .A ., Wiads-
wjerlh, oare a luat prim ul cuvîn-
tu l, a declarat că S .U .A . consi­
deră că în situaţia actuală „m e ­
toda cea mai p o trivită “ pentru
rezolvarea problemei Ciprului
este aceea „a tratativelo r în a-
fara O .N .U . Delegaţia am erica­
nă, a spus el, nu va sprijini nici
unul din proiectele de rezoluţie
oare ar duce la intervenţia
O .N .U . în această chestiune“ .
Reprezentantul R .P .R ., Atana­
se Jo ja , oare a luat apoi o uvin tul, ceput discutarea rapoartelor u- N E W Y O R K (Agerpres).. — mir de forţe armate ale O .N .U .
a relevat că Ad un a re a G e n e ra ­
lă este perfect competentă atunci
cînd este-vorba de o problemă
care ridică chestiunea dreptului
popoarelor de a dispune de ele
înşile. Delegatul R .P .R . a cod-
siderat că evoluţia situaţiei din
C ip ru şi m odul în care a fost u-
tilizată această insulă în chestiu­
nea S u e zu lu i, arată că este vorba
de o problemă ce interesează a tît
pacea, cit şi securitatea. R o m î-
nia — a spus Joja — va acor­
da în consecinţă sprijinul său
De şapte săptămîni
Populaţia de culoare
d in Uniunea Sud-Africana boicotează
transporturile în comun
L O N D R A (Agerpres). —
Po trivit relatărilor presei,
populaţia de culoare din mai
multe oraşe din Uniunea Sud-'
Africană continuă de şapte săp­
tăm îni să boicoteze transportul
orăşenesc în semn de protesl
îm potriva discriminării rasiale.
D u p ă cum se ştie, în Uniu nea
Sud-Afr.icană există pentru
populaţia de culoare autobuse şi
vagoane speciale; în staţiile de
autobuse supraveghetori cu cra-
vaşe, „supraveghează ordinea“ ,
lovind adesea pe negri. In a fa ­
Noi p lanuri im p e ria liste
cu privire la C an a lu l de S u ez
C A IR O (Agerpres). —
Agenţia France Presse a a-
nunţat că la 19 februarie repre­
zentanţii Franţei, Angliei, N o r­
vegiei şi S .U .A . la O .N .U . au
adus la cunoştinţa secretarului
general al O .N .U . proiectul unui
plan pentru reglementarea na­
vigaţiei pe Canalul de Suez du­
de curăţire. P o trivit acestui pro­ corespondentului Agenţiei M en ,
iect p ro vizo riu Asociaţia ţărilor
oare folosesc Canalul ar urma
să achite taxele de tra n zit B ă n ­
cii internaţionale de reconstruc­
ţii şi dezvoltare oare la rîndul
ei a r rem ite jum ătate din aceste
CRIZA D IN INDUSTRIA
engleză de automobile afectează întreaga economie
L O N D R A (Agerpres)". —
Asociaţia producătorilor şi co­
m ercianţilor de autovehicule din
Anglia a dat publicităţii un bi­
lanţ com parativ p rivind produc­ preţului de cost societatea F o rd APOLDU DE SUS : Aii baba şi cei 40
ţia şi exportul de autovehicule
în anii 1955 şi 1956. D in acest
bilanţ rezultă că producţia de
autom obile a scăzut în 1956 cu
circa 2 0 la sută, iar cea de ve ­
hicule comerciale cu ciroa 10 la
sută faţă de 1955 ; exporturile de
automobile au înregistrat o scă­
iar cele de vehicule comerciale
de 6 la sută. N ici producţia de
SEMNAREA UNUI ACORD COMERCIAL
M O S C O V A (Agerpres). —
nuarie a. c. a delegaţiilor g u ­
vernam entale ale U n iu n ii S o­
pe anul 1957 va spori cu apro­
oauzei apărate de delegatul grec. m!m!m!mir
A luat apoi ouvîntul Leslie
M unroe, delegatul Noii Zeelande,
care a prezentat o serie de a r ­
gumente în sprijinul poziţiei co­
lonialiste a Angliei care, după R. D. G erm ană: In iunie 1956 s-a pus temelia industrializării com­
cum se ştie ,este îm po triva drep­ binatului de cărbune de lem n „Pom pa neagră". Un bucher de 300 m.
tului la autodeterminare a po­ lungime şi o capacitate de 40.000 de tone va furniza cărbune la trei
porului din C ip ru , urm ărind să-şi fabrici de brichete aparţinînd corn binatului.
menţină dominaţia în această in­
sulă; In fo to : Aspect al şantierului clădirii bucherii.
E l a repetat teza engleză des­ In problema Caşmirului
pre „terorism “ .
Dezbaterile continuă. u. R. S. S. a împiedicat adoptarea
?
N E W Y O R K (Agerpres). unei rezoluţii contrare
In şedinţa plenară din dim i­
neaţa zilei de 20 februarie a A - intereselor Indiei
dunării Generale a O .N .U . a în­
nor comitete cu privire la pro­ L a 20 februarie au a vu t loc do­ întrucît aceasta ar constitui o în­
călcare a Cartei O .N .U .
blemele economice şi um anitare uă şedinţe ale Consiliului de
Securitate la care a continuat Consiliul de Securitate a tre­
şi la alte problem e, precum şi a discutarea problemei C a ş m iru ­ cut apoi la votarea proiectului
raportului comisiei de validare. lu i. L a şedinţa de dim ineaţă re­ de rezoluţie şi a am endam ente­
Pe ordinea de zi figu rează de a- prezentantul Ind iei. K rishna lor aduse acestuia.
semenea problem a situaţiei din M e n o n , a subliniat din nou că Prim ele au fost puse la vot
Orientul Apropiat. Caşm irul este o parte integran­ amendamentele aduse de dele­
L a începutul şedinţei, preşe­ tă a Indiei şi că poporul din gaţia sovietică. îm potriva lor
dintele Adunării Generale a ex­ Caşm ir şi-a exprim at deja v o ­ au votat reprezentanţii Cubei
plicat că problema situaţiei în inţa de a face parte din U n iu ­ şi F ilip in e lo r, ceilalţi s-au a bţi­
nea Indiană. C u toate acestea a nut. Am endam entele nu au fost
Orientul Apropiat va fi exam i­ continuat M en on, India este g a ­ adoptate. Nici amendamentele a-
duse de delegaţia Columbiei nu
nată doar în planul de măsuri ta să primească pe reprezentan­ au în tru n it num ărul necesar de
privind statutul „forţelor extra­ tul Consiliului de Securitate —
ordinare ale O .N .U .“ din Eg ip t. reprezentantul Suediei — pen­ voturi.
tru a discuta căile posibile de A p o i a fost pus la vot proiec­
reglem entare a divergenţelor tul de rezoluţie al celor patru
dintre Pa k ista n şi India în p ro ­ ţă ri. P e n tru .acesta au vo ta t
blema Caşm irului. nouă delegaţii. Reprezentantul
M enon a obiectat categoric Suediei (preşedintele Consiliu­
îm potriva trim iterii de trupe lui de Securitate) s-a abţinut
străine pe teritoriul D ja m m u şi de la vo t. îm p o triva acestui pro­
C a şm ir sub eticheta de „fo rţe iect a votat reprezentantul
arm ate provizorii ale O .N .U .“ . U R .S .S . Deoarece unul ; din
ră de aceasta recent taxele de Acest pas, a spus el, ar consti­ membrii permanenţi ai C o n si­
liului de Securitate — Uniunea
călătorie pentru negri au fost tui o încălcare grosolană a drep­ Sovietică — a votat îm potrivă,
tu rilo r suverane ale Indiei şi a proiectul de rezoluţie nu a fost
sporite. ado ptat de consiliu.
Cartei O .N .U .
Zia ru l „T im e s“ anunţă că în M en on a relevat că autorii După vot reprezentanţii
oraşul P o rt-Elis a b e th la boico­ S .U .A ., A n g lie i şi Au stra lie i au
tul transportului orăşenesc par­ proiectului de rezoluţie al celor atacat Uniunea Sovietică pentru
patru ţări ţin seama num ai de că a vo ta t îm po triva proiectului
ticipă peste 90 la sută din popu­ interesele unei singure ţări — lor de rezoluţie. Reprezentantul
S .U .A . a prezentat un nou pro­
laţie. L a Johanesburg zeci de ale Pa k ista n u lu i sau ale acelora iect de rezoluţie în care nu se
pomeneşte de posibilitatea tri­
mii de m uncitori m e rg pe jos care stau în spatele lui. P ă re ­ miterii- în C a şm ir de „fo rţe a r­
mate ale O .N .U .“ .
cîteodată chiar şi 2 0 de km . rea şi p oziţia Indiei sînt ig no­
Preşedintele Consiliu lui de
Zia re le relatează că guvernul rate cu desăvîrşire. Securitate a propus ca discuta­
rea problemei C a şm irulu i să
U n iu n ii Sird-Afriaane recurge la Reprezentanţii S . U . A , A n g li­
represalii în m asă. D e la înce­ ei şi A u stra lie i au insistat, din
putul boicotului iau fost arestaţi nou asupra trim iterii în C aşm ir
peste 8000 de participanţi la m iş­ de „fo rţe arm ate ale O . N . U . “
Reprezentantul U .R .S .S ., A .
carea de protest. A . Sob olev, a obiectat cu hotă-
rîre îm potriva trim iterii în C a ş ­ continue la 21 februarie.
0 dezminţire a ministrului de Externe Fawzi
sume guvernului egiptean. A - N E W Y O R K '(Agerpres)'; rile care folosesc Canalul de
ceastă încercare a aşa-numitei U n purtător de cuvînt al dele­ Su e z să achite taxele de tra n zit
„Asociaţii a ţărilor care folosesc gaţiei egiptene Ta O .N .U . a dat Băncii Internaţionale de Recons­
C analul“ de a exercita presiuni publicităţii la 2 0 februarie o de­ trucţie şi D e zv o lta re care să pre­
prin intermediul O .N .U . asupra claraţie în oare se s p u n e : Sînt
Egiptului pentru a rezolva pro­ îm puternicit de m inistrul A fa c e ­ dea jum ătate din aceste taxe E -
blema Canalului de Suez în sen­ rilor Externe al Egiptului, giptului, iar cealaltă jum ătate
sul dorit de ţările occidentale F a w zi, să desmint ştirile cum
a fost respinsă de guvernul E - că E g ip tu l ar fi g a la „să accep­ să-şi păstreze, ea urm înd a fi a-
chitată după realizarea unei re­
A ii Sab ri, şeful Cancelariei pre­ M AGAZIN
şedintelui Republicii E g ip t, a de­
clarat că problema C a na lulu i de DUMINICA 24 FEBRUARIE 1957
Su e z a fost creată artificial şi
că ţara sa nu se va supune n i­ SPECTACO LE CINEM ATOGRAFICE
ciodată planurilor imperialiste. DEVA: Misterele celor două oceane de hoţi (film francez); BRAD : Bule­
(film sovietic) : Urmărirea (film ceh) vardul principal (film so vietic); ORAŞ-
matineu; HUNEDOARA: Volniţa (film T I E : Ganga (film indian); BARU
so v ietic); CALAN : Trenul merge spre MARE: Prăpastia (film maghiar) >
răsărit (film sovietic colorat); HAŢEG: ALBA IULIA: Rio escondido (film
mexican) ; SE B E Ş: O aventură în
Dosarul 306 (film sovietic); PE­ marea Caraibelor; TE IU Ş: Ma­
tractoare nu are o situaţie mai TROŞANI : Mexicanul (film sovietic) ; trozul Cijic (film sovietic); LONEA:
Prietene de noapte (film francez) ; SI*
bună. ZLATNA : Accidentul ((film maghiar) ; MERIA: Dreptul de-a te naşte (film
cubanez).
Agenţia Reuler anun ţă, pe de
altă parte, că din cauza creşterii IL1A : Afacerea Protar (film romînesc);
va majora preţurile. SELECŢI UNI DIN PRO G RAM U L DE RADIO
Aceste veşti au provocat o .a- Programul 1 : 7,00 AVizică uşoarii 22,55 Program de doine. Programul II:
dîncă îngrijorare în An g lia un­
de se subliniază că situaţia din romînească; 7,40 De la o melodie la 7.00 Să cînlăm şi să jucăm ; 8,00 „Ră-:
industria de autovehicule — una
din industriile de bază ale aces­ alta; 10,00 Emisiunea „De toate pen­ dio-Ţepeluş“ : 9,10 Fragmente din o--
tei ţări — a şi început să .aibă
repercursiuni în ansam blul con­ tru toţi“ ; 12,05 Muzică din opere; pera „Mefistofelc" de Arrigo Boito j
juncturii economice interne şi în 12,35 Muzică uşoară; 14,30 Muzică din 9,35 Pe teme conjugale; 13,00 Con­
comerţul exterior al ţării. opere; 15,30 Concert simfonic la ce­ cert de estradă; 14,45 Muzică uşoa-:
rerea ascultătorilor; 16,30 Muzică u- ră romînească; 18,00 Din cele mai ce­
şoară; 17,40 Pagini celebre din ope­ rute melodii populare romîneşli; 19,45
rele lui Mozart; 18,00 Emisiunea pen­ Cîntă Florin Dorian; 20,50 'Album de
tru copii şi tineret: „Drumeţii veseli“; romanţe; 21,15 Radiomagazin; 23,10—•
18,30 Din melodiile compozitorilor noş­
tri de muzică uşoară; 19,05 Teatru la 24.00 „Simfonia Alpilor" de Richard
microfon: „Cadavrul viu“ de Lev N. Strauss.
Tolstoi, traducere de Al Kiriţescu şi Buletine de ştiri: 9,50; 13,00; 19,00
Tamara Gane, adaptare radiofonică de 22.00 şi 23,52 (programul 1). 7,50;
T. Stoica; 20,50 Vă invităm la dans ; 14,00; 20,00; 23,00 (programul II).
xim a tiv 30 Ia sută în com para­
ţie cu anul 1956.
LO TO
Uniunea Sovietică îşi va spo­
ri livrările de cărbune de păm înt In urma dorinţei exprimate de — maşini de cusut
minereu de fier şi de m a n g a n , masa de participanţi la „Loto Cen­ — aparate de radio
lam inate de metale feroase, ţiţei, tral“ I. S. Loteria organizează pen­ — maşini de spălat rufe
materiale de construcţie, cereale tru 1 martie 1957 o nouă tragere spe­ — acordeoanc cu 80 de başi
carne, grăsim i anim ale şi vege­ cială: TRAGEREA MĂRŢIŞORULUI. — stofe de lină
tale şi alte m ărfuri necesare eco­
nomiei R .D . Germ ane. La această tragere se vor distri­ patefoane cu 10 discuri, etc.
bui, în afara premiilor obişnuite în Biletele pentru această tragere s-au
Republica Democrată G erm a­ bani şi premii suplimentare în obiec­ pus în vînzare începind de la 22 fe­
nă va livra U n iu n ii Sovietice te ca: bruarie.
utilaj pentru laminoare, utilaj
de transport şi m acarale, nave — Motociclete L J. 350 cmc. Toate informaţiile privind această
m aritim e şi fluvia le , m aterial — aparate televizoare
rulant, produse ale industriei — aragaz cu trei ochiuri şi butelie. tragere se găsesc in prospectul tra­
chimice şi alte m ă rfuri. — răcitoare electrice
gerii ce se distribuie gratuit Ia toa-
— haine de blană vulpe, import. te unităţile de vînzare a biletelor
— ceasornice de aur şi nichel „Loto Central“.
Mai" — DEVA.