Page 81 - 1957-02
P. 81

Cooperativizarea agriculturii —                                                                                                                                                              PRO LETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V Ă I
       problemă centrală
                                                                                 H u n e d .o a                                                                                                                                                                   Citiţi Yn psg. IV.-a

                                                                                                                                                                                                                                                                 @ Dezvăluirea unor acţiuni

  Dezvoltarea masivă a agriculturii mune se munceşte bine în această                                                                                                                                                                                             ale spionajului american
şl ridicarea producţiei agricole in privinţă- In raionul Ilia au luat fiin­

aşa măsură incit să existe mari can­    ţă trei întovărăşiri agricole în acest                                                                                                                                                                                        împotriva Uniunii Sovietice
tităţi de produse pentru vînzare, nu    an, iar altele sînt în curs de consti­                                                                                                                                                                                   @ Vizita lui Ollenhauer în
sint posibile atîta vreme cit la sate   tuire. In întovărăşirile vechi a fost

 predomină mica gospodărie indivi­      atras un mare număr de membri. In                                                                                                                                                                                                         S. U. A.
duală. Numai unirea — pe calea li­      întovărăşirea din Brîznic s-au înscris                                                                                                                                                                                   © Opinia publică olandeză
berului consimţămînt — a micilor gos­   într-o singură zi 14 ţărani muncitori.

podării individuale în mari gospo­      Numeroşi ţărani muncitori s-au în­                 Anul IX. Nr. 686               Duminică, 24 februarie 1957                                                                     4 pagini 20 bani                       ostilă remilitarizării Ger­
dării colective, în cooperative agri­   scris — în lunile ianuarie şi februa­                                                                                                                                                                                    maniei occidentale
cole de producţie şi în întovărăşiri,   rie — în întovărăşirile din Lăpuş-
permite lucrarea pămîntului după        nic, Dobra şi altele. Este important
cele mai avansate reguli agrotehni­     de amintit şi faptul că activiştii Co­

ce şi cu mijloace moderne de me­        mitetului raional de partid lila nu      ŞTIRI DE LA COMBINATUL
canizare şi prin urmare obţinerea de    neglijează nici satele de munte. Ţă­     SIDERURGIC din HUNEDOARA
producţii mari.                         ranii muncitori din aceste sate sînt
                                        îndrumaţi ca, pe lingă întovărăşiri
   Experienţa raioanelor fruntaşe în    zootehnice, să se unească cu pămîn-
cooperativizarea agriculturii ne dove­  tul în întovărăşiri pomicole. O ase­
deşte că cele mai bune rezultate se     menea întovărăşire este în curs de
obţin atunci cînd organele de par­      inaugurare în satul Strigoanea.
tid şi de stat desfăşoară o neîntre­

ruptă muncă politică pentru atrage­     Rezultatele în munca de cooperati­

rea ţăranilor muncitori, în primul      vizare a agriculturii din raionul Ilia        Sfirşitul lunii februarie se anun ţă cu roade bogate în Combinatul                         ghe Chibaia. Echipa prim-lopi-
rind, în forme accesibile de coopera­   se datoresc faptului că în ultimul       siderurgic din Hunedoara. Cocsarii, aglomeratorii, jurnaliştii, oţelarii,                       torului Alexandru Petrovici are
re cum sînt întovărăşirile agricole,    timp se duce o muncă politică mai        laminatorii, tot colectivul combinatului, munceşte cu însufleţire pen­                          şi ea elaborate peste plan 154
iar apoi ajută aceste forme să se       concretă, bazată pe exemple luate                                                                                                        tone oţel.
întărească şl să se dezvolte înspre     din întovărăşirile şi gospodăriile co­

forme superioare de cooperare în        lective din raion. Rezultate bune a        tru a da viaţă cifrelor de plan.                     - k -----------------------------------     Mereu peste plan                             Muncitorii din secjia mecanică a uzinei „Victoria“ Călan execută di­
producţia agricolă. întovărăşirea a-    dat şi faptul că în satele unde se         ------------------------------------*                                                                                                   ferite piese necesare reparării şi bunei funcţionări a maşinilor şi agregatelor
gricolă are puterea de a apropia ţă­    duce munca pentru crearea de noi                                                  narea cu minereu n-a fost toc­                            îndeplinirea ritmică a planu­          uzinei.
ranii muncitori de cooperativele a-     întovărăşiri sau pentru lărgirea ce­          Plinea furnalelor                   mai ritmică. Buna organizare a                         lui de producţie a devenit o tra ­
gricole de producţie şi de gospodă­     lor vechi, nu se porneşte de la strîn-                                            muncii şi întrecerea socialistă                        diţie pentru oţelarii de la cup­                Unul dintre muncitorii fruntaşi ai acestei secţii este şi frezorul Ioan
riile colective tocmai prin faptul că   gerea de cereri, ci de la fixarea ci-        U n sunet scurt de clacson şi        între brigăzi şi-a spus însă din                       torul electric. Z i de z i, lună de      ' Munteanu, care-şi depăşeie norma cu peste 70 la sută.
in Întovărăşire ei se pot convinge      torva tarlale, iar după aceea se duce    uriaşa m aşină de şarjare se             plin cuvîn tul. Procentele ce fig u ­                  lună, colectivul care deserveşte
prin proprie experienţă de avantajele   munca de înscriere a acelor ţărani       opreşte în faţa bateriei. Şeful de       rează în carnetul norm a torului                       acest cuptor îşi depăşeşte pla­                 in clişeu : frezorul Ioan Munteanu, la locul său de muncă controlind cu
muncii în comun.                        muncitori care au pămînt în tarla­       schimb, tehnicianul Traian Va-           în dreptul fiecărei b rig ă zi, o do­                                                            şublerul dimensiunile unei piese.
                                        lele respective. In felul acesta sînt    siu, urm ăreşte cu atenţie prin          vedesc din plin. Astfel, la fur­                       nul de producţie. In primele 20
   De aceea, organele de partid şi de   evitate dezlocările care, după cum se    viziera cabinei evacuarea pilotu­        nalul I brigăzile de fum alişti                        zile ale lunii în curs, schimburile
stat nu au dreptul de a subaprecia      ştie, îngreunează mult munca de          lui din bateria de cocs. încă un         conduse de Ioan Chiroşca, Ioan                         conduse de prim topitorii M arian
rolul întovărăşirilor agricole în coo­  cooperativizare.                         pilot bine com prim at, încă un          Bîldea şi A v ra m C u k la , au în ­                  lordache şi Flo ria n H a id u c şi-
perativizarea agriculturii. Ele tre­                                             pilot de cocs dat furnalelor.            registrat depăşiri de plan cu­                         au depăşit planul cu 6 ,8 la sută
buie să desfăşoare o susţinută mun­        Rezultate frumoase s-au obţinut                                                prinse între 16-18 la sută. Nici                       şi respectiv 1,6 la sută. Sch im ­
                                                                                    Tncărcînd cuptoarele conform          furnaliştii ce deservesc furnalul                      bul tineretului a dat şi el 3,8 la
că politico-organizatoricd, în vederea  şi în unele comune din raioanele         graficului, com prim înd piloţii de      II nu s-au lăsat mai prejos.                           sută mai m ult oţel special decit
                                        Hunedoara şi Sebeş.                      cărbune la tim pul stabilit şi asi-      C on tribu ţia b rig ă zilo r de furna-                prevedea planul celor 2 0 de zile.
creării de întovărăşiri agricole în                                              gurînd un regim termo-hidraulic          lişti de aici la cele 1 .0 0 2 tone
                                           Cu toate acestea trebuie arătat că    optim , schimburile de cocsari au        fontă peste plan, se vede din                          (1ii,oq     .
fiecare sat şi paralel cu munca de      rezultatele obţinute in munca de         dat peste plan furnalelor în pe­         următoarele cifre : brigada con­
                                        cooperativizare a agriculturii sînt      rioada de la 1 la 22 februarie           dusă de tov. Ilie M îtcă şi-a în ­                     I p P ’-
creare să se ocupe cu răspundere şi     nesatisfăcătoare faţă de posibilităţile  1.763 tone cocs.                         deplinit planul în proporţie de
                                                                                                                          113.58 la s u tă ; cea a to v . Ioan
de întărirea lor.                               (Continuare în pag. 3-a)         Tot mai mult aglomerat                   îacob în proporţie de 110,55 la
   Analizînd situaţia cooperativizării                                                                                    sută, iar cea condusă de to v.
                                                                                      Intr-unui din numerele tre­         Alexandru U ţu în proporţie de
agriculturii din regiunea noastră, pu­                                           cute ale ziaru lui, a apărut o ştire     109.58 la sută. O depăşire în ­
                                                                                 laconică care vestea că stă în
tem vedea că în unele raioane şi co-                                             putinţa colectivului fabricii de a-      semnată a planului pe cele 21
                                                                                 glom erare să devină un colectiv         zile din februarie, a obţinut-o şi
Au început arăturile pentru                                                                                               brigada condusă de tov. Abel                           sssrasteM ii& w -gL
însămînţările de primăvară                                                       fruntaş pe combinat. A z i , la nu­
                                                                                 mai 13 zile de la apariţia acelei        M unteanu de la furnalul IV .                           Primele becuri                          „Fiecare produs cu un pref de cost
                                                                                 ştiri, posibilitatea s-a vădit îm ­                                                             electrice în satul
   In comuna Cîrjiţi din raio­          iau term inat pregătirile pentru         plinită. Ga mărturie a acestui                Cuptor fruntaş                                                                             cîf mai scăzut"
nul Ilia , reparatul uneltelor a-       campania de p rim ăvară.                 fapt, stau cele 3.890 tone a g lo ­         pe oţelaria Martin                                          Tibru
gricole şi transportul gunoiului                                                 merat date furnalelor peste pla­                                                                                                         Angajamentul colectivului de la întreprinderea
de grajd la cîmp a fost term i­            Numeroşi ţărani muncitori             nul de producţie în primele 21              Lim b i de foc dogoritoare te                          Intr-unu din zilele anului tre­                   „A R D E L E A N A “ Alba-lulia
nat de m u lt. Petre Suciu din          care au avut terenuri zvîntate           de zile ale lunii februarie. In                                                                 cut se 'adunaseră toţi cetăţenii
satul Chergheş, Gheorghe Cos-           au început arăturile pentru în ­         cadrul colectivului, lupta pentru        fac să-ţi acoperi faţa cu mîneca                       din satul Tib ru , raionul Alba. Cu         Acum cîteva zile, la între­         za croitul la căptuşeli, se va
tea din salul Toleşli, Petre Ju rj      sămînţările de prim ăvară. P e ­         întîietaite în întrecere se dă în ­      hainei. Oţelul fierbe în clocote.                      acest prilej, ei au discutat cum                                                introduce o maşină de presat
din satul C îrjiţi şi alţi ţărani                                                                                                                                                au fost folosite sumele din auto-        prinderea de încălţăm inte „ A r ­     cant şi g ău rit mecanic pentru
m uncitori, au fost primii care         tru P o p a , ia anat 0,60 b a ., Ioan   tre brigada a Il-a condusă de            Analizele s-au dovedit bune. La                        im punere. A reieşit că după ce          deleana“ din A lb a -lu lia , a avut   înşiretat. Toate aceste măsuri
                                        Lăscuş, 0,50 h a ., Gheorghe Fa u r      tov. Gheorghe Mateescu şi b ri­                                                                 s-iau reparat unele drum uri şi          loc o consfătuire de producţie.        lehnico-organizatorice vor per­
                                        0.45 ha. etc.                            gada a IlI-a condusă de to v.            o comandă a prim topitorului                           poduri, a mai răm as o sumă de           M uncitorii au analizat iniţiati­      mite sporirea productivităţii
                                                                                 Simion Arm eş.                                                                                  6.000 lei. M a i m ulţi ţărani au        va m efalurgiştilor de la „ I . C .    muncii pe cap dc m uncitor cu
Ţăranii vină lapte statului                                                                                               Gheorghe C h ib a ia , se desfundă                     propus ca această sumă să fie            F r im u “ din S in a ia , precum şi   cel puţin 3 la su tă; ' -
                                                                                  Secţia furnale vechi,                                                                          folosită pentru electrificarea sa­       posibilităţile pe care le au pen­
   In ultimul tim p; un număr           în luna ianuarie 38 d ltri de lapte            nu-şi dezminte                     şticul şi şuvoiul incandescent                         tu lu i. A lţii au mai propus oa                                                   întreg colectivul de muncă
destul de mare de cetăţeni din           V ă zîn d că avantajele sîn t destul             reputaţia                                                                              fiecare să mai aducă o contribu­         tru a o aplica în fabrica lor.         de aici s-a a n g a ja t ca in anul
comuna Blăjeni-Criş convingîn-          de m ari, în luna februarie, el a                                                 se revarsă în oală aruneînd mii                        ţie în bani şi în m uncă.                 . M a i m ulţi m uncitori şi teh­     1957 să producă încălţăminte,
du-se de avantajele pe care le          mai vîndut încă 50 litri de lapte.           Luna ianuarie a fost pentru                                                                                                          nicieni au făcut în cadrul con­        mai ieftină, reallzînd . economii
aduce contnactaroa diferitelor          D e asemenea, şi cetăţenii G an -        furnaliştii de aici de num ai 27         de şeîntei. încă o şarjă de oţel                          Şi de la vorbe la fapte nu a          sfătuirii, o serie de propuneri        în valoare de 400.000 lei.
produse cu statul, au început în ­      din Costina şi M icu Avnam au            zile. Realizările de pînă acum                                                                  fost m u lt. A c u m cîteva luni în      de măsuri tehnico-organizatori-
cheierea de contracte. A stfel, ce­     vînd ut statului de ha 1 ianuarie         pe luna februarie, vor parcă să         elaborată de oţelarii de la cup­                       urm ă, pe uliţele satului puteau         ce care să ducă la realizarea             După primele zile de m u n­
tăţeanul R usii A vra m a contrac­      şi pînă în prezent, fiecare cîte         spună şi pe bună dreptate, că şi                                                                fi v ă zu ţi oameni săpînd gropi         de economii. P rin tre altele          că, . iniţiativa a dat roade. N u ­
tat cu statul 175 litri lapte, iar                                               de data aceasta furnaliştii o vor        torul IV .                                             pentru plantarea de stîlpi sau           muncitorii din secţia croi s-au        mai în 8 zile, s-au economisit
 Simion Costina a vîndut statului        150 litri lapte.                         lua înaintea tim pului.                    D e la începutul lunii pînă la                      lucrînd la întinderea reţelei e-         angajat că vo r economisi în           piele şi p înză în valoare de a-
                                                                                                                                                                                 lectrice.                                timpul anului piele în valoare         proape 1.000 lei. P rin tre cei
Insămînjează morcovi                                                                 1 .0 0 2 tone fontă peste plan în    data de 2 1 , la acest cuptor au                                                                de 73 .700 lei, din care se pot        care au adus o contribuţie mai
                                                                                 21 zile nu-i o realizare oarecare,       fost elaborate nu mai puţin decît                         D e ourînd, a fost m ontat şi         confecţiona în plus 5.100 pe­          însemnată la realizarea acestor
   P ro fitîn d de tim pul fa vo ra ­      Pentru a putea efectua lucră­         mai ales at-unoi cînd a p ro v izio ­    653 tone oţel peste plan. D in                         motorul „D iesel“ , oare va acţio­       rechi încălţăminte diferită De         economii, sînt m uncitorii, An a
bil din ultimele zile, muncitorii       rile de întreţinere m ecanizat,                                                   echipele de oţelari ce deservesc                       na generatorul de energie. Z i ­         asemenea, se vor lua măsuri            M oldovan, Teodora Bădilă, Şte­
gospodăriei agricole de stat din        morcovii s-au însăm înţat la dis­                                                 acest cuptor, în fruntea întrecerii                    lele trecute, pe uliţele satului T i ­   pentru introducerea micii me­          fan D a a n i, M atei L id ia n şi
Sim eria, secţia Bîrcea M are           tanţa de 45 cm. între rînduri,                                                    s-a situat cea condusă de prim -                       bru s-au aprins primele becuri           c a niză ri. A s tfe l, se va meeani-  alţii.
                                        folosindu-se ca plantă indica­                                                    topitorul Aurel Stanciu, urmată                        electrice. P rin tre cei care au de­
(şef de secţie to v. Leopold N is -     toare spanacul. In zilele ce u r­                                                 de cea condusă de to v. G h e o r­                      pus o muncă deosebită au fost           Câştigători ai insignei „Iubiţi cartea'
to r), au începui însămînţatui          m ează se continuă însăm înţatui
m orcovilor. Pîn ă în prezent ei        m orcovilor şi a pătrunjeilor                                                                                                                                                        D e cîteva zile pe piepturile ti­   au primit insigna „Iubiţi car­
au însăm întat 3 ha. cu această                                                                                                                                                                                                                                  tea“ . A u mai prim it această
plantă.                                                                                                                                                                                                                   nerelor M aria Diaconu, An a           insignă şi Sofica P u rc a riu , A n a
                                                                                                                                                                                                                          Budugan şi Rista Feher din co­         V ă d u v a , M a ria F ilip şi alte ti­
                                                                                                                                                                                                                          muna V a ţa de Jos, "străluceşte       nere fete din comuna Ribiţa.
                                                                                                                                                                                                                          insigna „Iu b iţi cartea“ pe ca­       In oraşul Brad au obţinut a-
                                                                                                                                                                                                                          re au cîştigat-o în cadrul con­        ceastă insignă un num ăr de 52
                                                                                                                                                                                                                          cursului organizat p e , raion.

         Să ne cunoaştem regiunea                                                                                                                                                tov. Nicolae Roşu (lui Io a n ), Va-     D a r nu num ai ele au ciştigat        tineri şi vîrstnici din diferite
                                                                                                                                                                                 sile B a rb , Sim ion B arbu şi a lţii.  această insignă. In comuna V a ­       instituţii şi întreprinderi
M ureşul îşi face intrarea în lepciune, dom nii au fost şi au                                                                                                                                                             ta de Jo s mai sînt încă 34 de
        regiunea noastră, acolo apus... au apus pentru totdea­                                                                                                                          U tilaje noi                      tineri şi vîrstnici care s-au             D e la 1 ianuarie şi pînă în
unde apele sale se întîlnesc cu una de pe aceste m eleaguri.                                                                                                                                                              prezentat în faţa comisiei şi          prezent, în raionul Brad s-au
                                                                                                                                                                                                                                                                 distribuit 95 insigne „Iu b iţi
                                                                                                                                                                                                                                                                 cartea“ .

cele ale T îrn a ve i. E l străbate     •k                                                                                                                                       A n de an întreprinderile in­            Fruntaşi în repararea uneltelor

•regiunea de la un capăt la ce­             t ntr-o dimineaţă, unda M u-                                                                                                         dustriale din regiunea noastră            . Tim pul favorabil pentru exe-        neltele reparate sînt atît ale ţă-
                                           -I- reşului a prins în luciu                                                                                                          sînt înzestrate cu utilaje noi şi        cutarea lucrărilor agricole de          ranilor cu gospodării individua-
lălalt.                                 valurilor sale, sclipirea unui                                                                                                           moderne. Printre întreprinderile         p rim ă va ră, a găsit pe ţăranii      . le cît şi ale întovărăşiţilo r din
   D e mergi în tovărăşia ia-           soare nou şi se părea că vuie­                                                                                                           oare iau fost şi sînt înzestrate cu      muncitori din comuna Ribiţa în          comună.
                                        tul apei nu era cel obişnuit, ci                                                                                                         utilaje n o i, se num ără şi fabrica     plină activitate. E i au reparat
cestui rîu cu apele neastîmpâ-          aducea de pe întinsul patriei                                                                                                            „Ceram ica“ din B aru-M are.             pînă în prezent un num ăr de               Fruntaşi în această acţiune
rate, vei întîlni multe lucruri         zgom ot de lanţuri sfărîm ate şi                                                                                                                                                  152 pluguri, 3 semănători, un           sînt ţăranii muncitori La ză r
noi; m eleaguri schimbate şi o a ­      un cîntec cu ecou prelung, un                                                                                                               A c i, anul trecut a fost -cons­                                              Comşa, L . Gorcaa, B . Ladlslau
meni minunaţi.
                                                                                                                                                                                 truită şi dată în folosinţă o in­ trior şi alte unelte agricole. U ­ şi a lţii.
    Pitoreşti şi îneîntătoare p ri­

velişti te îm bie să p ătru n zi in cor puternic, adunat voce cu

tainele acestor locuri, să ştii voce de pe întinsele ogoare ale                                                                                                                  stalaţie de gazeificare a ligniţi-

cît mai m ult despre ele, des­ V ă ii M ure şulu i, un cîntec ial li­ Lucreţia o asculţi şi o pui la V e i ajunge şi în T ib ru . A - lor inferiori — prim a de acest                                                     Sărbătorirea zilei Armatei Sovietice
                                                                                                                          colo vei face cunoştinţă cu oa­ fel din ţară — ceea ce a dus la
pre viaţa şi munca oamenilor bertăţii, îm pletit cu melodia inim ă.
                                                                                    A c i, la căm in, pot asculta meni harnici şi de nădejde ca­
  ce le stăpinesc.                      plină de veselie â Katiuşei, cîn-        sfaturile medicului, ale agro­ re muncesc cu rîvn ă să schim­                                   economisirea a mari cantităţi                              Adunarea festivă
      Şi afli m ulte...                 tată în zilele acelea de toata                                                                                                           de lemne de foc şi la reducerea
                                        ţara noastră.                            nom ului sau ale învăţătorului be faţa satului lor. U n ii sapă                                 preţului de cost pe tona de pro­             Vineri seara, în sala cinema­      4 construcţii şi de brigada a r­
? Trecutul de-1 afli, vei înţelege                                                                                                                                               duse refractare. D e asemenea            tografului „Filim o n Sîrbu“ din       tistică a cooperativei meşteşu­
v cum Valea Mureşului bogată,              A s tă zi, călătorul dornic să        din sat.                                 la gropi, alţii instalează stîl-                       fabrica a mai primit un camion           oraşul D e va , a avut loc o adu­      găreşti „D ru m nou“ din H u n e ­
f cu atîtea com ori, odinioară,         afle m ulte despre viaţa şi                                                                                                              ,,Z i s “ , o m aşină de găurit şi di­   nare festivă cu ocazia celei de        doara.
?era o „vacă de m uls11 a stăpî-        munca oam enilor de pe aceste            P rin M ice şti, nit poţi să treci pii pentru a întinde firele şi                               ferite motoare electrice.                a 39-a aniversări a Arm atei
                                                                                                                                                                                                                          Sovietice. Cu acest prilej, to­             Depunerea coroanelor
  nirii moşiereşti, era un loc, ca                                               fără să sim ţi plăcerea de a în curînd şi aici se va aprinde                                       In acest an s-au prim it alte          varăşul M arin Constantin, a fă­      pe mormintele eroilor sovietici
 'm ulte din ţară, unde nu pătrun-                                                                                                                                               utilaje noi printre care o maşină
 r dea lum ina şi unde sărăcia se                                                                                         becul lui Ilici în fiecare casă.                                                                cut o expunere asupra trecutu­
 ' cuibărise ca o piază rea prin
 ’ bordeie şi cocioabe, prin curţile                                                                                      Citeşti pe faţa b ătrînilor şi

                                                                                                                          copiilor bucuria care-i stăpî-

                                                                                                                          neşte, v ă zîn d satul lor cum se

                                                                                                                          naşte ca o p rim ă va ră nouă                                                                   lui glorios de luptă al Arm atei       Ieri 23 februarie, sute de o a­

1dărăpănate ale celor m ulţi.           meleaguri va coborî cu M ure­            sta de vorbă cu tovarăşul M a r ­           Lu m in a şi ştiin ţa, altădată                     de m o rtezat şi o presă de mare         Sovietice.                             meni ai muncii din oraşul D e va ,
    T ră ia u oamenii şi răbdau.        şul la vale. In drum ul său va           tin S îrb , care nu de m u lt, şi-a      un vis netălm ăcit, astăzi este                        capacitate, oare vor fi în curînd           După aceea, a avut loc un           au participat la festivitatea de
                                        întîlni fie un colectivist din           depus cererea de înscriere în            un bun de care se bucură toţi                          instalate în secţiile fabricii.                                                 depunere a coroanelor pe m or­
 Răbdau, iar doinele nu-şi mai                                                                                            cetăţenii meleagurilor noastre.                                                                 program artistic dat de ansam ­        mintele ostaşilor, căzuţi eroic
 curmau plînsul.                                                                                                          N u poţi pleca pînă nu afli că
                                                                                                                                                                                                                          blul m uncitorilor de la Trustul

   O m u l trud it găsea o in tim i­ Cistei sau din O b re ja , care îi gospodăria colectivă. „V re a u să pe cetăţenii care sapă sau în-                                                                                                                        pentru eliberarea patriei noastre,
                                                                                                                                                                                                                                                                 încolonaţi, cu drapele şi coroa­
O nouă biruinţă a tehnicii romîneştiWMtate firească cu acest rîu nea- va povesti despre viaţa şi bel­ fiu şi eu alături de tovarăşii tîrzie sub clar de lună agăţînd
stîm părat. Evocatoare sînt crea­ şugul lor, sau poate că întil- din sat — a spus el atunci — firele electrice, îi cheamă Vasile
ţiile populare de pe vrem urile neşte o codană din M eteş în care şi-au depus cererile pen­ B a rb u , E m il Rusu sau D u m itru                                                                                                                                ne de flo ri, ei au mers la „c i­

i acelea :                                                                                                                                                                       Prima maşină centrifugală de filat bumbac,                                      mitirul eroilor“ , unde tovarăşul

   „Mureş Mureş, apă bună,              costum naţional, m ergînd spre tru a intra în gospodăria colec­ Iacşa.                                                                                                                                                   Adrian Stoleru, a vorbit des­
                                                                                                                                                                                                                                                                 pre „Z iu a glorioasei armate so­
                                        din lume, va intra în curînd în producţiecăminul cultural să-şi interpre­ tivă “ . II convinseseră faptele Fiecare îţi va povesti despre
                                        teze cînlecele sau jocurile pe           că acesta este drum ul belşu­
  De ce plingi noaptea pe lună ?        scena satului. L a căm in, eu            gului.                                   satul lor şi la fiecare vei des­                             Zilele acestea, la „Filatura Romînească de Bumbac“ a sosit prima ma- \ \  vietice“ , născută în luptele pen­
  Noaptea plîngl, ziua suspini          .multă căldură, sătenii din M e ­                                                 coperi căldura şi dragostea o-                         şina centrifugală de filat bumbac, realizată în ţara noastră, după prototipul   tru apărarea cuceririlor AAarelui
  Şi. blestemi domnii haini...          teş te vo r înconjura să-ţi po­             D u p ă ce ai să colinzi gos­         mului nou de astăzi, care m un­                        elaborat de inginerii Cristian Andr ei, Baiaiti Pavel, Benedec Andrei, )>
  Domnii te-au hrănit pe tine           vestească despre „a rtiş tii“ lor        podăriile din Berghin, Şibot,            ceşte cu rîvn ă pentru viaţa şi                        inventatori, şi colaboratorii acestora.                                         O otom b rie.
  Cu dureri ca şi pe mine.              şi mai ales de tineri ca G h e o r­      stînd la un răgaz de odihnă,             traiul lui fericit.                                                                                                                       După conferinţă, s-au depus
  Mureş, Mureş, frate bun               ghe Rotaru sau Lucreţia U rsu ,          Moise Iosif are să-ţi arate lu­                                                                 Se prevede că montarea va dura pînă în jurul datei de 10 martie, cînd
  Domnii sint, domnii apun"...          care le-au adus cinste cu oca­           cruri minunate la gospodăria                 N u poţi să-ţi iei aşa de uşor                                                                                                     din partea mai multor instituţii
                                        zia diferitelor concursuri la ca­        din Şibot. Iţi va vorbi cum a            rămas bun de la 'aceste m e­                           maşina va intra în producţie.                                                (  din oraş, coroane de flori pc
   Şi aşa cum spune însăşi              re au luat parte O melodie               muncit de a obţinut recolte spo­         leaguri unde şi M ureşul cîntă                                                                                                         monumentul din cim itir, ridicat
creaţia populară, plină de înţe-        din partea locului cîntată de            rite la hectar şi cîte lucruri ca­       bucuria om ului de astăzi.                             La întreprinderea producătoare se continuă construcţia altor maşini de D
                                                                                 re fac să incinte inim a...                                                                                                                                                     în am intirea ostaşilor sovietici,
                                                                                                                                               CONSTANTIN NADRAG(                acelaşi tip. Aceste utilaje vor aduce o serioasă ridicare a productivităţii
                                                                                                                                                                                                                                                                 care s-au je iifit pentru pace şi
                                                                                                                                                                                 muncii şi o îmbunătăţire substanţială a condiţiilor de muncă în filaturile

                                                                                                                                                                                 de bumbac.                                                                      libertate.
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86