Page 82 - 1957-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 686

C@©p@ralivizarea agriculturii Cititorii ne sezisează Su ccese ieftine s a u ...

p>roblemă centrală De la unul la altul glijentei în păstrarea produselor victorii parţiale

(Urmare din pag. !•«) pe cele ale sectorului individual. A- munca de lămurire a ţăranilor mun­ Pe strada principală din Cu- se întîm plă ca făina să fie tu r­ Mulţi, şi între ei şi tovarăşa biblio­ nu este încă încadrată cu bibliotecar.
ceasta a făcui ca un număr din ce citori asupra avantajelor lucrării g ir se găseşte un pod care tre­ tecară şefă Irina Bixa, şe încăpăţî- In anul trecut, biblioteca raională
din regiunea noastră. In unele ra­ în ce mai mare de ţărani muncitori pămîntului în comun. Invăţămîntul ce peste R îu l M ic . Scîndurile şi nată în lada pentru sare, sarea nează să creadă că munca bibliotecii
ioane cum sînt Haţeg, Orăştie, Alba să intre în întovărăşire. Numai în de partid, munca de agitaţie, acti­ suportii podului sînt şubrezite de se depozitează în lada pentru raionale din Hunedoara este perfectă avea 36 de biblioteci de casă, iar a-
şi Brad, luni la rînd, sectorul so­ ultimele două luni ale anului trecut vitatea căminelor culturale, trebuie fasole, etc. Şi nu rare ori în fără lipsuri. Totuşi într-una din zilele cum doar 8. Mai e nevoie de comen­
cialist din agricultură nu a cres­ s-au înscris 38 de familii cu 64 ha. mai strins legate de problema tran­ timp şi ploaie, însă nim eni nu paste, ori în făină se găseşte acestea un cetăţean cam incredul de tarii ?
cut de loc sau a crescut foarte puţin. teren, iar în lunile ianuarie şi fe­ sformării socialiste a agriculturii. ia nici o m ăsură pentru înlocui­ nisip. T o v . Ioan M unteanu res­ felul său, susţineâ că munca acestei
Aceasta din cauză că problema tran­ bruarie a.c. s-au înscris 15 familii Popularizarea rezultatelor obţinute rea sau repararea lui deşi pe a i­ ponsabilul m agazinului cunoaşte biblioteci este insuficientă şi, că, pe In ce priveşte bibliotecile săteşti,
sformării socialiste a agriculturii nu cu 18,56 ha Astfel, s-a putut- reuşi de G.A.C. şi întovărăşiri să se facă ci trec autovehicole care trans­ acestea, dar m ăsuri în tîrzie să lîngă ce are bun, ar putea şi, nu nu­ situaţia nu este deloc prea grozavă.
este privită cu destulă răspundere ca sectorul socialist să cuprindă în mai concret şi mai documentat. portă m a rfă , călători şi chiar ia. Şi O .C .L . Alim entara face mai că ar putea, dar ar trebui să-şi La biblioteca raională nu se ştie des­
şi în multe sate este lăsată să se prezent peste 30 Ia sută din supra­ maşina care duce copiii m unci­ acelaşi lucru. realizeze integral toate sarcinile ce re­ pre activitatea lor şi nici nu se poa­
desfăşoare de Ia sine. Unii tovarăşi faţa comunei. Organizaţiile de partid şi sfatu­ torilor la creşă ori la cămin. vin. unei biblioteci raionale. Pe ce se te şti deoarece... nu prea sînt vizibile.
din conducerea acestor raioane obiş­ rile populare trebuie să acorde mai Sfatul popular din Cu g ir spune T. LAZARESCU baza oare acest cetăţean? Iată pe ce; S-a trecut pe la bibliotecile din Tîmpa,
nuiesc să se laude că au luat mă­ Trebuie arătat că întovărăşirea din multă atenţie — acolo unde situaţia că repararea podului cade în Cristur, Băcia, Peştiş şi Hăşdat. De
suri, că au format colective şi le-au Bobîfna din raionul Orăştie nu reu­ o cere problemei creării de întovă­ sarcina secţiei de gospodărie a „O să fie la vară“ La o staţie de autobuse din Hune­ ce ? Ele sînt lîngă oraş, şi pînă aco­
trimis pe teren, că au ţinut şedinţe şeşte să obţină rezultate în măsura răşiri mai mici şi mai multe (3-4) sfatului popular raional Orăştie. doara se purta într-una din zileţe tre­ lo, sînt nenumărate mijloace de tran­
de instructaj etc. Pe semne, aceşti posibilităţilor ce Ie are şi din acea­ intr-un sat, pe care să le ajute a- Sectîa gospodărie „transferă“ In m agazinul „A p ro za r“ din cute o discuţie aprinsă. Un cetăţean sport. Pe la Cerişor şi la Lelese a
tovarăşi uită, atunci cînd spun a- stă cauză nu s-a putut lărgi. Fără poi ca treptat să se unifice şi să se H a ţe g nu se găsesc de m ultă elogia şi altul critica activitatea a- trecut doar tovarăşa Rodica Poanta (de
cest lucru, că munca activiştilor de îndoială, dacă Comitetul raional de dezvolte spre forme superioare. sarcina secţiei drum uri şi podu­ vreme ceapă, morcovi etc. C o n ­ cestei biblioteci. Am surprins cîteva altfel singura care merge pe teren „ce­
partid Orăştie ar fi ajutat întovără­ ri. Prin c ipa lu l este că nim eni nu ducerea m a g azin u lu i care se a- crîm peie: va“ mai departe) In alte părţi ale ra­
Numai dacă se va depune o mun­ ia nici o m ăsură de reparare a flă la num ai 2 0 m . distantă de ionului n-a fost nimeni
podului, pereclitînd viata cetăţe­ U .R .C .C ., nu sezisează faptul a- — Ce .e încăpăţînezi să nu crezi r
In timp ce se purtau discuţiile, deo­
cesta, m ulţum indu-se să dea a-

partid, a activiştilor sfaturilor popu­ şirea din Bobîlna să folosească ex­ că susţinută, concretă şi cu răspun­ nilor care trec pe aci. Pro babil celaşi răspuns consum atorilor: Biblioteca are pînă acum numai de la dată zbîrnîi telefonul şi din răspunsu­
lare, a intelectualilor, a cadrelor perienţa întovărăşirii din Rapoltu dere, numai dacă se va da atenţie sectiia gospodărie a sfatului „ O să fie la v a ră “ . Cetăţenii din 3 ianuarie 1957 peste 950 de citi­ rile date de bibliotecară, am aflat că
tehnice din agricultură nu se mă­ Mare, ea s-ar fi dezvoltat simţitor. deosebită muncii cu fiecare ţăran popular regional va avea cuvînt H a ţe g preferă să aibă tot tim pul tori şi planul pe întregul trimestru secţia culturală raională, cerea blocul
soară prin vorbe, prin numărul de Comitetul raional de partid Orăştie, muncitor în parte, numai atunci de spusl
C. DUMITRU cele necesare. Şi conducerea A - prevede 1.000. Rulajul cărţilor, e mare. de delegaţii pentru a urmări felul cum

şedinţe, ci prin numărul de gospodă­ putea face şi mai mult. Putea gene­ munca de transformare a agricultu­ Fasole, făină, sare, nisip prozarului, ar putea face acest —Da. e adevărat, dar nu-i de a- îşi duc munca bibliotecarele raionale.
rii colective, cooperative agricole de raliza de exemplu, experienţa înto­ rii va lua un avînt general, iar ho- lucru dacă s-ar lipsi de comodi- juns. E o victorie parţială, măruntă M-a surprins indignarea lor, provoca­

producţie şi întovărăşiri create, prin vărăşirii din Rapolt în toate înto­ tărîrile Conferinţei regionale de par­ La m agazinul „A lim e n ta ra “ tate. care se datorează în primul rînd fap­ tă de această „pretenţie“ a secţiei cul­
numărul ţăranilor muncitori intraţi vărăşirile din raion. Nu a făcut însă tid vor putea fi înfăptuite întocmai. r .\ 19 din Orăştie, datorită ne­
în acestea, prin numărul hectarelor acest lucru şi va trebui ca pe viitor IOAN ORDEANU tului că Hunedoara e un oraş mare, turale. Ba am auzit pe o bibliotecară

cu care se lărgeşte suprafaţa secto­ să-l facă. unde oamenii ca peste tot, sînt înse­ spunînd că secţia culturală raională,

rului socialist. taţi de a şti, de a cunoaşte. Oraşul „le impune" şi „că ele duc şi munca a-
Faptul că organele de partid şi de
Conferinţa regională de partid a Atenţie deosebită creării de noi e de altfei cam lipsit de mijloace de cestei secţii". Desigur e greu să crezi
stat din raionul Orăştie se ocupă trasat sarcina ca în anii 1957-1958 unităţi cooperatiste Ia sate culturalizare. aşa ceva cînd nici chiar munca lor
slab de problema transformării so­ sectorul socialist din agricultura re­ proprie nu şi-o duc cumsecade. — De­
cialiste a agriculturii ni-1 dovedeşte giunii să ajungă la peste 30 la sută. Cu sprijinul permanent al par­ altă parte aceştia îşi vor putea latia din satele amintite dispu­ —Ţine seama că nu au nici spaţiu altfel, au recunoscut singure că semi-
următorul exemplu, satul Bobîlna Există toate condiţiile ca acest obiec­ tidului şi statului nostru demo­ valorifica produsele agricole în ne de posibilităţi mari pentru a suficient pentru bibliotecă. narii cu bibliotecarii nu ţin, că dacă
din raionul Orăştie este vecin cu tiv să fie realizat şi chiar depăşit. crat-popular, cooperaţia de con­ sat, fără a mai pierde tim p şi a valorifica diferite produse agri­ le-ar ţine, ar mai avea ocazia să cu­
Rapoltu Mare din raionul Hunedoara. Acest lucru este de altfel confirmat sum .a devenit în ulitm ul ian o cheltui bani transportîndu-le pe cole prin cooperativă. Po t fi — Just, dar activitatea unei biblio­ noască cîteceva din munca acestora —
In Rapoltu Mare există o întovărăşi­ de experienţa comunelor fruntaşe în pieţele oraşelor sau în alte părţi. lăsate oare asemenea sate fără teci raionale nu este tot una cu acti­ macar aşa, dacă pe la ei nu se duc.
re fruntaşă. Datorită faptului că în munca de cooperativizare. Ce este largă organizaţie de masă pusă unităţi cooperatiste de desfacere vitatea unei biblioteci de club.
aceasta munca este bine organizată, necesar de făcut în acest scop ? Este în slujba intereselor oam enilor O dovadă grăitoare care ilus­ Jurnalul de activitate zilnică a bi­
iar retribuţia se face nu numai după necesar ca fiecare organizaţie de Ea trebuie să fie legată mai mult bliotecii s-a oprit la 28 ianuarie. De
bază de la sate, fiecare sfat popu­ de teren. Important e ca munca cu atunci, nu s-a mai scris nimic în ei.
cartea să meargă bine în tot raionul,
la toate bibliotecile şi nu numai la u-

suprafaţa adusă, ci şi după munca lar, precum şi fiecare membru de muncii de la oraşe şi sate. trează lipsa de preocupare fată pe m otivul neîntem eiat că în a- na. Eu îmi susţin punctul meu de ve­ Am vrut să stau mai mult, dar la

depusă, întovărăşirea reuşeşte să ob­ partid, deputat, utemist, agronom, R e zu lta te însem nate au fost de dezvoltarea şl lărgirea reţe­ ceste sate nu ar exista chipurile dere, şi de crezi că n-am dreptate un moment dat discuţia dintre cele
cînd spun că munca se mărgineşte la două bibliotecare şi cunoscuţii mei a
ţină producţii care întrec cu mult intelectual, să se simtă mobilizat în obţinute şi în regiunea H u n e ­ lei cooperatiste, este însuşi fap­ vadu ri comerciale? Categoric nul biblioteca din oraş şi la cîteva din a- luat o întorsătură neaşteptată. Cu sin­
doara în special în ce priveşte tul că in regiunea noastră mai Sarcina cooperaţiei de consum
înscrierea unui însem nat num ăr îxistă încă un nu m ăr de 123 este dc a crea în scurt tim p con­ propiere, atunci hai cu mine. ceritate una dintre tovarăşe scapă un

Propunerile cooperatorilor de ţărani m uncitori în coopera­ sate fără unităţi cooperatiste de diţii pentru ca populaţia acestor — Hai I gînd nemărturisit pînă atunci: „Cre­
tive, în întărirea muncii organe­ desfacere In fiecare an au fost sate să aibă la îndem înă m ă rfu ­
Şi cei doi se îndreptară discutînd deam că lucraţi la ziar şi nouă nu

trebuie studiata cu toată atenţia lor de conducere ale cooperaţiei, întocm ite planuri de lărgire a rile industriale necesare, precum spre biliotecă. Ii cunoşteam pe amîn- ne prea plac ziariştii care tot trec
în lărgirea reţelei de desfacere reţelei, dar acestea au rămas şi posibilităţile de a-şi valorifica doi. Am plecat după ei. I-am ajuns în pe aici şi nu scriu nimic despre rea­

etc. In raionul Sebeş, de exem­ neiealizate. In acest an s-a pre­ produsele agricole. bibliotecă. Am intrat în sala de lec­ lizările noastre. Nu prea avem încre­

Adunarea sătească a cooperatorilor din Turdaş plu, în m om entul de fată nu v ă zu t de asemenea să se des­ Es te tim pul ca organele de tură şi mă prefăceam că citesc nişte dere în ei. „Am căutat să ies cît mai
mai există nici un sat fără uni­ chidă 46 unităţi de desfacere noi, conducere ale cooperativelor de reviste. Din locul de unde stăteam, neobservat din sală nu cumva să ghi­

' Adunarea sătească a coopera­ faţă de înfăptuirea multiplelor tate cooperatistă de desfacere. dar pînă acum nu s-a întreprins consum în frunte cu conducerea vedeam şi auzeam totul. In bibliotecă cească din ochii mei că lucrez la
C u toate rezultatele incontes­ nim ic în vederea re a lizării aces­ U n iu n ii regionale (preşedinte era tov. Mşria Csepella şi Rodica ziar. Poate că... de I... mai şti ce se
sarcini ce stau în faţa coopera­ întîmplă. ? I
torilor din Turdaş a constituit ţi vei. Consiliul s'ătesc al coope­ tabile obţinute pînă acum, trebu­ tei sarcini. tovarăşul Ştefan Irim ie) să p ri­ Poanta, din colectivul bibliotecii ra­ Activitatea locală a bibliotecii mai
un prilej de analiză a întregii rativei din Turdaş nu s-a preo­ ie să spunem că în munca o rg a ­ Pe bună dreptate au criticat vească cu mai m ult sim t de răs­ ionale. încetul cu încetul am reuşit
activităţi pe care filiala din acest nelor cooperaţiei de consum din pundere sarcinile ce izvorăsc din merge cum merge. Activitatea ei pe
oamenii muncii de la sate cu
sat o desfăşoară. Ad u n area coo­ cupat să antreneze pe toţi coo­ legiunea noastră, începînd de la ocazia în tîln irilo r ce au a v u t loc rezoluţia plenarei C .C . al P .M .R . să prind aspectele muncii acestei bi­ teren este însă insuficientă, in gene­
peratorilor a apreciat că consi-' peratorii pentru a lua parte ac­ Uniunea regională şi pînă lia con­ în cam pania electorală şi în a- din decembrie 1956 şi să por­ blioteci condusă de tovarăşa Irina ral personalul bibliotecii se mulţumeş­
F u l sătesc s-a preocupat în bu­ Bixa. te cu mici victorii şi neglijează acţi­
tivă la realizarea sarcinilor coo­ siliile săteşti, se mai manifestă dunările generale şi săteşti ale nească cu mai m ultă h o tărîre la Am aflat astfel că biblioteca raio­ unile importante. Rămine ca organe­
nă m ăsură de atragerea de noi peraţiei. Ba chiar membrii con­ încă o lipsă condam nabilă fată cooperatorilor, organele de con­ îndeplinirea lor. le superioare să o facă pe tovarăşa
siliului nu au constituit exem­ de lărgirea reţelei de desfacere ducere ale cooperaţiei pentru nală are încă două biblioteci cu bi­ Irina Bixa, bibliotecara şefă, să înţe­
membri în cooperaţie, de îm bu­ plu personal în această privinţă. prin deschiderea de noi unităţi. grija slabă ce o m anifestă fată FRANCISC GAŞRAR bliotecari salariaţi la Cristur şi Bă- leagă acest lucru şi s-o determine ne-
de aprovizionarea filialelor să­ şeful secţiei de consum plan- cia, dar că nu funcţionează decît una, întîrziat să ia măsuri.
nătăţirea apro vizion ă rii cu m ă r­ Cooperatorii din Turdaş au Congresul al IM e a al P .M .R . teşti şi fată de deschiderea de cea de la Băcia. Biblioteca din Cristur
criticat aspru, conducerea coope­ a pus în fata cooperaţiei sarcina noi unităţi. finanţe a Comitetului C. Gh.
furi industriale ri de desfacerea rativei „Filim o n Sîrbu“ din O - ca pînă la sfîrşitul anului 1960 regional de partid — Hunedoara
răştie şi pentru faptul că în a- să înfiinţeze unităţi cooperatiste M otivele, aşa-zise obiective,
lor. Ca urm are, planul pe anul nul trecut nu a respectat con­ de desfacere în fiecare sat. în ­ :u m că n-iar exista vaduri co­
tractele încheiate cu gospodăriile fiinţarea de unităţi cooperatiste merciale în satele unde pînă a-
1956 la înscrierea de noi m em ­ colective şi cu ţăranii muncitori în toate satele este cu atît mai cum nu au luat fiinţă unităţi de
individuali în vederea cultivării necesară cu cît în urma desfiin­ desfacere, nu dovedesc altceva
bri a fost depăşit, planul de a- de legume şi za rza v a tu ri. D in a- ţării sistemului de colectare la decît o manifestare a birocratis­
ceastă cauză însemnate cantităţi produsele vegetale şi lapte, rolul
provizionare s-a realizat în pro­ de cartofi, roşii şi alte legume cooperaţiei în valorificarea pro­ m ului ce mai dăinuie în cadrul
s-au stricat provocînd pagube duselor agricole a căpătat o şi
porţie de 1 1 4 % , iar planul de producătorilor. mai mare însemnătate. Prin în­ conducerilor cooperativelor. Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe
fiinţarea de unităţi cooperatiste
desfacere în proporţie de Adunarea sătească a cerut de desfacere în toate satele re Există în regiune multe sate
113,37% '. consiliului de conducere al coo­ !?lunii se vo r crea condiţii ca pe
perativei să tragă învăţăm intele de o parte ţăranii m uncitori să ca M âceu, Ohaba de sub P ia ­ Ungă C.C. al P.M.R. Nr. 1-1957 (ianuarie-februarie)
Ad un a re a a scos în evidenţă şi necesare clin aceste lipsuri şi să poată fi mai bine aprovizionaţi tră şi altele din raionul H a ţe g ,
se îngrijească pentru ca ele să cu m ărfuri industriale, iar pe de
unele lipsuri serioase, cerînd tot­ nu se mai repete şi în acest an. Tă tă ră şti, Şteia şi altele din ra ­ In Ed itu ra de stat pentru li­ nomiei rurale bazată pe dijmă ricul form ării clasei m uncitoare
teratură politică a apărut nu­ şi noile elemente născute pe în Rom înia“ .
odată consiliului sătesc să le Cunoscînd posibilităţile exis­ ionul B ra d , B ejan, Chişcădaga şi mărul 1, din ianuarie-februarie terenul legiuirilor de după 1848,
tente din satul Turdaş, pentru altele din raionul Ilia , situate la 1957, al revistei Analele In sti­ al reform ei agrare din 1864 ¦A
pună capăt cît mai repede. S-a valorificarea produselor agricole tutului de istorie a partidului etc. Aceleiaşi probleme îi este L a rubrica „Le c ţii şi C o n s u l­
prin cooperativă, adunarea coo­ mari distante de oraşe. Aceste de pe lingă C .C . al P .M .R . consacrată şi rubrica „D o c u ­ taţii“ , în num ărul curent al
a răta t, de pildă, că în ce priveş­ sate au o populaţie numeroasă mente“ , în cadrul căreia sînt „A n a le lo r“ este publicată lec­
Apărut în preajma sărbători­ prezentate o serie de documen­ ţia „ P .C .R . conducătorul luptei
te realizarea planului de achizi­ şi cu posibilităţi de consum spo­ rii semicentenarului răscoalelor te sub t i t l u l : „ N o i m ărturii maselor populare pentru con­
rite. In afară de aceasta popu- ţărăneşti din 1907, num ărul a- privind solidaritatea de luptă solidarea şi dezvoltarea regi­
ţii şi a planului de încasare a cesta al revistei consacră un a m uncitorilor de la Atelierele mului democrat-popular“ (6
spaţiu larg evocării măreţului C .F .R . Paşcani cu ţăranii răs­ martie 1945-30 decembrie 1947)
fundului social, s-a muncit fără culaţi din 1907“ de G h . C ilib iu , în cadrul căreia sînt analizate
evenim ent din trecutul de luptă în linii m a r i: sfîrşitul victo­
răspundere. Acest lucru este rios al războiului îm potriva
al ţărănim ii din tara noastră fascismului şi schimbarea ra ­
ilustrat de faptul că din cele
pentru păm înt şi libertate, îm ­
peste 14.000 kg. grîu şi porum b,

cît a fost planificat să se achizi­

ţioneze anul trecut de către fi­

liala din Turdaş, nu s-a realizat

nim ic. P la n u l de achiziţii nu a

fost realizat nici la restul pro­

duselor agricole cu toate că si­ peratorilor a apreciat că planul potriva apăsătorului ju g bur precum şi 49 de documente p ri­ portului de forţe pe arena in­

tuaţia economică a satului Tur- de tachiziţii pe !acest an este prea L a Ocolul silvic din Sim eria ghezo-moşieresc. vind răsunetul international al ternaţională în favoarea demo­
daş a r fi permis realizarea şi au început lucrările de plantaţie Revista publică în primele răscoalelor, prezentate de G h . craţiei şi s o c ia lis m u lu i; prim e­
chiar depăşirea lui. mic şi în consecinţă a cerut con­ M atei. Solidaritatea de clasă a le m ăsuri iniţiate de P .C .R . şi
ducerii cooperativei să-l supli­ Profitind de tim pul favorabil ză r Iu g a , şi a brigadierului pagini a m inlirile a 16 tărâm exploatatorilor rom îni şi străini adoptate de guvernul democrat
P la n u l la încasarea fondului menteze în special la grîu, se­ din ultimele zile, salariaţii oco­ Constantin Jicu. E i s-au anga­ muncitori participanţi la răs­ în fata pericolului pe care-1 re­ pentru consolidarea regimului
social, deşi a fost m ic, totuşi nu cară, o rz şi o vă z. Ad un area coo­ lului silvic din Sim eria, (a- jat să termine lucrările de p lan­ coale. E i evocă crunta mizerie prezenta pentru ei lupta ţ ă r ă ­ democrat-popular (martie-oc-
s-ia realizat decît în proporţie de peratorilor a cerut de asemenea vînd materialele necesare pre­ taţii pînă cel mai tîrziu la 10 în care se zbătea ţărănim ea săi nimii romîne din prim ăvara a- lombrie 1945) ; Conferinţa na­
39,41% . Nerealizarea planului conducerii cooperativei să facă gătite la şantiere încă din m artie . batic exploatată şi asuprită de nului 1907, apare clar dintr-o ţională a P .C .R . 16-19 octom­
unele am enajări la localul în toamna anului trecut) au în ­ moşieri şi arendaşi, setea de serie de documente referitoare brie 19 4 5 ; P .C R . conducătorul
de achiziţii şi a planului de în ­ care funcţionează m ag azin ul de ceput la data de 19 februarie A R i silvicultori, printre care păm înt şj de libertate care au la relaţiile diplomatice dintre şi m o bilizatorul coaliţiei dem o­
casare a fondului social se da- desfacere şi să construiască o plantaţiile pe terenurile degra­ pădurarul Aron Ioaneş, Iosif dus masele ţărăneşti la răscoa­ Rom înia şi A u s tro -U n g a ria , iar cratice pentru victoria in ale­
toreşte faptului că membrii con­ magazie pentru păstrarea m ăr­ date. Belea şi brigadierul P e tru D a n , le, precum şi aspecte ale odioa­ telegrama cifrată a reprezen­ gerile generale din noiembrie
siliului de conducere al coopera­ furilor. sei reprim ări a răscoalelor de tantului diplom atic rom în la 1946, izolarea completă de m a­
tivei „Filim o n Sîrbu“ din O ră ş­ Locuitorii din satul Fize ş ti au şi-au luat angajam entul să în ­ către siăpînirea burghezo-mo- Constantincpol, din 22 martie se a partidelor reacţionare şi
tie nu au controlat şi ajutat în Conducerea cooperativei „ F i ­ plantat pînă în prezent peste şierească. 1907 către preşedintele Consi­ politica economică a P .C .R . în
muncă consiliul sătesc al filialei limon Sîrbu“ are sarcina de a 5.000 salcîmi. U n ajutor califi­ ceapă şi ei im ediat lucrările de liului de M in iş tri de atunci -D. perioada desăvîrşirii revoluţiei
din Turdaş. Necunoscîndu-şi studia cu atenţie propunerile fă ­ cat în această acţiune l-au pri­ In articolul intitulat „C u
cute de cooperatorii din Tu rd aş mit din partea pădurarului La - plantaţii privire la unele particularităţi
sarcinile consiliul sătesc s-a con­ şi de a le rezolva fără întîrziere. Ing. IOAN DOBRESCU

siderat ca un organ „o norific“ ROMULUS VLA1CU corespondent
care nu are nici o răspundere

• «OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOK-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^O^O^OO^OOOOOOO^OJ ale răscoalelor ţărăneşti în e- S tu rd za , constituie o confirm a­ burghezo-dem ocratice în vede­

poca capitalism ului, în lum ina re a legăturilor dintre răscoala rea refacerii şi d e zvo ltării e-

răscoalei din 1907 a ţăranilor ţăranilor din 1907 din Romînia conomiei naţionale.

din R o m în ia “ —- fragm ent din - şi unele mişcări revoluţionare La rubrica „C o m u n ic ă ri şi

tr-o lucrare în curs de pregă­ progresiste din B u lg a ria şi note ştiinţifice“ mai sînt publi­

tire — aspirantul Dam ian H u - Serbia. cate două note interesante, una

rezeanu ridică unele probleme Rubrica „C o m u nică ri şi N o ­ cu privire la crearea falanste­
legate de particularităţile for­ te Ştiinţifice consacră evo­ rului furierist de la Scăeni
melor dfe m anifestare ale răs­ cării răscoalelor ţărăneşti a r­ „S o ţii agronom i“ , sem nală de
coalelor ţăranilor din 1907 în ticolul „ O inve ntivă metodă de C . Ion, şi cealaltă privind d ez­
tara noastră. încercînd să a- exploatare a ţărănim ii folosită voltarea mineritului în T ra n ­
ducă o contribuţie la lăm uri­ de arendaşul moşiei Bîrzeşti- silvania în perioada descom­
rea în linii generale a noilor Vaslui în 1906“ de V . Adăscă- punerii feudalism ului şi a p a ri­

condiţii materiale care au de­ litei. ţia relaţiilor capitaliste, dc G h .

term inat form ele specifice de A Georgescu-Buzău.

luptă ale ţărănim ii în epoca ca­ O problemă deosebit de im Interesante materiale aduc de

p italism u lu i. portantă care stă în fata isto­ asemenea rubricile de info rm a ­

Fo lo sin d un bogat m aterial ricilor din R om înia este aceea ţii şi critică şi bibliografie.

docum entar publicat, pe care-1 a elaborării unor lucrări p ri­ M aterialul bogat şi extrem de

generalizează, autorul artico­ vind istoricul form ării clasei va ria t, precum şi interesantul

lului scoate în evidentă faptul muncitoare în R o m în ia . material docum entar inedit ce-1
aduce, face ca şi nu m ărul dc
că ascuţirea la m axim um a In num ărul curent al „A n a

Asta da, zic şi eu c-a fost „tur Ce bine ar fi să aibă acest copac Aşa, să crească mare, frumos Ce blne-i la umbră!... contradicţiilor de clasă în s a ­ lelor" este publicată continua­ faţă al revistei „Analele In sti­
tul romînesc în acea perioadă rea din nr. 6/1956 a studiului tutului de istorie a parijHului
de forjă. Cu o singură mînă le-am coroană. Oare cine o fi fost neghio- şi ferit... de neghiobi, a apărut ca un re zulta t nece­ conferenţiarului universitar N . de pe lîngă C .C . al P .M .R ‘ să
sar al d ezvoltării capitalism u­ N Constantineseu, şeful cate­ răspundă cerinţelor mereu cres-
rupt pe toate. bul care le-a rupt, dragul meu ? lui pe fondul unor puternice drei de istorie a economiei n a ­ cînde ale cercetătorilor din do­
vestigii feudale E a îşi are ră ţionale de la Institutul de ştiin ­ meniul istoriei, ca şi ale lucră­
0 OOOOOOOOOOOOOOO0OOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOCC eCCCPCOOCCOvCCvCOO dăcina în conflictul ce se crea­ ţe economice şi planificare „ V . torilor din domeniul ideologic
se din ciocnirea form elor eco- I. Le n in “ , sub titlul „D in isto- în general.