Page 83 - 1957-02

Nr. 686
Comuniştii — în fruntea acţiunii de Şcoală de şoferi Sezisări, măsuri şi probleme încă nerezolvate
transformare socialistă a agriculturii La fabrica' „Ceramica“ din
O rg a n iza ţia de partid din co­
m una Lă p u şn ic , raionul Iliia, nu
aie m ulţi m em bri. D a r, aşa pu­
ţini La n u m ă r cum sînt, ei desfă­
şoară în sat o activitate rodnică.
In vara anului 1955 s-au pus
în satul Lăpuşnic bazele unei în ­
tovărăşiri agricole. începutul a
fost greu, dar comuniştii Ioan
Negrilă, Lucreţia Costea, Iosif
Furd ui- şi a lţii, iau ştiut să se
descurce. E i au ¦fost cei dintîi
care şi-au depus cereri de în ­
scriere, apoi au lăm urit şi pe
alţi ţărani m uncitori, nemembri
de partid.
L a început întovărăşirea a zultatele. A ş a , de pildă, agita-
luat fiinţă doar cu 11 fa m ilii, toarea O liv ia M o ise , care este şi
iar suprafaţa de teren adusă în deputată în sfatul popular, a lă ­ nei întovărăşiri viticole.
ale cooperativelor de credit şi economieîntovărăşire era de abia 4 ha. m urit pe vecinul său Iosif N a g y
După constituirea întovărăşirii
munca org an izaţiei de p artid ,
privind transform area socialistă
!a a g ric u ltu rii, nu s-ia oprit. L a R ik e r şi Traiian Şui aga, M aria
şedinţele lărgite ale organizaţiei
de partid erau in vita ţi numeroşi
ţărani muncitori fără de partid,
buni gospodari. In aceste şedinţe
problemele de partid oare se dis­
cutau enau axate pe munca ce
trebuia dusă pentru dezvoltarea
întovărăşirii agricole. A s tfe l, s-a
dezbătut statutul întovărăşirilor
agricole şi alte m ateriale p rivind
transformarea socialistă a agri­
culturii. Cu toate acestea, îndo­
iala însă persista. înscrierile în
întovărăşire se făceau foarte a-
nevoie. Ţăranii muncitori aştep­
tau să vadă prim ele rezultate.
In primul an, s-a lucrat tot in­
d ivid ua l, pe parcele de teren răs-
pîndite, deoarece cînd a luat
fiinţă întovărăşirea terenul era
însămînţiat. P e La sfîrşitul anului
trecut însă, lucrurile s-au schim­
bat. Num ărul ţăranilor întovără­
şiţi s-a m ărit. D e asemenea, oda­
tă cu aceasta, s-a m ărit şi su­
prafaţa de păm înt a întovărăşi­
rii, lucru ce a permis trecerea la
munca pe tarlale m ari.
O rg a n iza ţia de partid a înce­
put de acum să desfăşoare o ac­
tivitate şi mai intensă. Şi-a for­
VIATA DE U.T.M.
Pentru o disciplină liber consimţită
Zilele trecute a avut loc în sa­
la colţului roşu al întreprinderii
interraionale de industrie locală
„H o r ia “ din Alba Iulia, aduna­
rea generală pentru darea de
seamă şi alegerea noilor organe
conducătoare U .T .M . din .cadrul
întreprinderii.
D in darea de seamă şi din
discuţiile purtate a reieşit că or­
ganizaţia de tineret, sub condu­
cerea organizaţiei de p artid , a
reuşit să respecte şi să întăreas­
că în perm anenţă democraţia in ­
ternă de o rg an izaţie. A u fost in ­
troduse în viaţa organizaţiei de
bază U .T .M . noi form e de m u n ­
că care au dus la îm bunătăţirea
activităţii utem iştilor, s-a sti­
m ulat critica de jos, s-au asigu­
rat condiţii ca fiecare tînăr să-şi
exercite drepturile şi să-şi înde­
plinească îndatoririle statutare.
In producţie, tineriii utemişti
au obţinut realizări de seamă ca­
re au făcut posibil ca la secţia
turnătorie, valoarea producţiei
globale să fie depăşită cu 100
la sută, iar productivitatea m u n ­
cii să crească cu 25% . L a fel, în
celelalte secţii (tipografie, fieră­
rie şi mecanică) planurile de
producţie au fost depăşite, iar
productivitatea muncii a crescut
cu 1 0 - 2 0 % .
Cu m ult interes a fost dezbă­
tută problema felului cum s-a
ocupat o rg an izaţia de b ază de
educarea comunistă a tineretului.
In cuvîntul lor, tovarăşii G h.
Harabagiu, ing. G h. Braşovea-
nu, Ioan Volonciu, Viorel Be-
nea, Octavian Popa (directorul
întreprinderii) şi a lţii, au subli­
niat că organizaţia de bază a
obţinut unele rezultate în aceas­
tă direcţie. U n num ăr de 6 ute­
mişti sînt încadraţi în învăţă-
m întul de partid, iar peste 30 de
tineri sînt pregătiţi în cercuri şi
cursuri ale învăţăm întului poli­
tic U .T .M . Acest lucru a contri­
buit La educarea tineretului.
D rept urmare 6 utemişti au de­
venit aandidiaţi de piartid, iar 7
Sanitarii voluntarii
In lunile de ia rn ă , comitetul
regional al Crucii Roşii şha în ­
dreptat atenţia spre desfăşura­
rea unei munci organizatorice
în satele şi comunele regiunii.
Pentru aceasta, încă din luna
decembrie, comitetele raionale
de Cruce Roşie şi-au întocmit
planuri de m uncă. Prin tre aite-
le, în aceste planuri s-au p re vă ­
zut organizarea unor schimburi
de experienţă între comitetele
de secţie de la sate, care au^a-
v u t loc între 1-20 ianuarie 1957.
Tot în luna ianuarie s-au ţi­
nut cursuri de instruire a secre­
tarilor de secţii cu o d urată de
3 zile. In cadrul acestora, dife­
riţi oameni de specialitate au
făcut expuneri, pe m arginea că­
rora s-au ţinut seminarii.
m at un colectiv de 11 agitatori,
din rîndul ţăranilor întovărăşiţi.
A început apoi munca pe sec­
toare, de la casă la casă. A tît
m em brii de partid cît şi a g ita to ­
rii şi-au luat în răspunderea lor
cîte un num ăr de fam ilii de care
să se ocupe în perm anenţă pen­
tru lămurirea lor. Com itetul exe­
cutiv .al sfatului popular com u­
na l, şi-a întocm it un plan de
acţiune cu m ăsuri concrete, p ri­
vin d munca de lăm urire ce tre­
buie dusă pentru lărgirea înto­
vărăşirii. In urma măsurilor lua­
te au început să se vadă şi re­
de care răspundea. Rezultate
frumoase în munca lor au obţi­
nut şi agitatorii utemişti Ioan
Barna, comunista Lucreţia Cos­
tea şi a lţii.
Pe la începutul lunii acesteia,
întovărăşirea agricolă din comu­
na Lă p u şn ic num ăra 36 de fa ­
m ilii. In seara zilei de 14 februa­
rie adunarea generală a primit
în întovărăşire alte 11 fam ilii.
P rin tre cei înscrişi se num ără şi
A le xa n d ru H a id u c , cu 4,30 h a .,
Catiţa C rişovan cu 3,50 ha.,
G h ira A n to n ie cu 0 ,6 6 ha. şi a l­
ţii. Acum întovărăşirea din L ă ­
puşnic num ără 4 7 de fa m ilii, eu
peste 40 ha. teren. In zilele a-
acestea !alte cereri de înscriere
vor fi supuse discuţiei 'adunării
generale a întovărăşirii pentru
primire în întovărăşire.
In cadrul adunării generale
din 14 februarie, cu ocazia pri­
m irii celor 11 fam ilii în în to v ă ­
răşire, ţăranii întovărăşiţi au
discutat şi despre a va n ta ju l acor­
dat de stat în tovă ră şirilor oare
cultivă legume şi za rza v a tu ri. In
aceeaşi seară ei au şi contractat
cu cooperaţia, să cultive în acest
an cu legume şi za rza v a tu ri 6
ha. de teren Toate aceste rezul­
tate se datoresc m uncii politice
tineri au devenit membri ai or­
ganizaţiei U .T .M .
V o rb ito rii au arătat însă că
în direcţia educării tineretului
sînt încă lipsuri serioase. U n ii
tineri ca Iosif K ra u ss, Keufert
G ü n te r, M a ria n Creţu şi a lţii,
muncesc fără interes, nu-şi iu­
besc meseria, se sustrag de la
m uncă, în tîrzie sau lipsesc de la
lucru etc.
D e pildă, tînărul M arian Cre­
ţu , atunci cînd i s-a arătat de
către to v. Ioan V o lo n c iu , cum să
muncească, a în ju ra t şi i-a a-
spus acestuia cuvinte murdare,
neţinînd seama de faptul că a-
cest tovarăş este în vîrs tă şi că
n-a vru t decît să-l înveţe. Ba
mai m ult, a am eninţat pe m ai­
strul secţiei că „v a avea grijă
să-l aranjeze“ .
O lipsă este şi aceea că tine­
rii înscrişi în cercurile de în vă -
ţăm înt politic U .T .M . nu frec­
ventează cu regularitate şi nu-şi
însuşesc în măsură suficientă
materialul predat. A u fost cazuri
cînd pentru !asigurarea unei frec­
venţe mai bune, membri ai co­
mitetului organizaţiei U .T .M .
stăteau La poarta întreprinderii
şi îi opreau pe cursanţi la şe­
dinţele de curs.
Com itetul organizaţiei de ba­
ză a fost aspru criticat pentru
faptul că în brigada artistică de
agitaţie, nu activează nici un
tînăr. Tov. Gheorghe Lu ha, Po ­
pa N . Gheoghe şi M ih a i Sighe-
di, care erau m otorul acestei
b rig ă zi, s-au delăsat şi ei.
Pentru îm bunătăţirea muncii
de educare comunistă a tineretu­
lui, org a n iza ţia de bază a adop­
tat un plan concret de măsuri
însărcinînd noul comitet ales şi
pe toţi m em brii organizaţiei
U .T .M ., să lupte pentru traduce­
rea lui în via ţă .
In noul com itet ele conducere
au fost aleşi cei mai buni tineri
printre care Nicolae Făgădaru,
ing. G h. Mureşan, Victoria Ha-
da şi a lţii. v - p‘
In urma îndrum ărilor prim i­
te, secţiile săteşti au trecut la
deschiderea de cursuri sanitare.
A s ife l, s-a reuşit să se deschidă
230 cursuri, care au fost frec­
ventate de circa 4.000 ţărani
muncitori. C ursanţilor li s-au
pus la dispoziţie manua-le şi
planşe. O serie de cursuri ca
cele din raionul A lb a au dat
rezultate bune.
In această perioadă s-a înce­
put reinstaurarea celor 7 grupe
sanitare săteşti din regiune. D e
asemenea, s-au mai organizat
încă 10 grupe sanitare în sec­
torul socialist al agriculturii.
Pe n tru asigurarea prim ului a-
jutor ţăranilor m uncitori acci-
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
auto
Prim ele 13 zile ale lunii fe­
bruarie au fost zile grele pentru conţinea cantităţi însem nate de rită , şi, !acolo unde m i neuraliziaţla
Baru M are s-a deschis, în ca­ organele controlului calitativ şi ankerită, în această perioadă
furnaliştii din Hunedoara. M ina procentul de fier în minereu a în ankerită a fost mai dezvol­
dusă de org an izaţiile de partid drul A . V .S .A .P ., o şcoală de şo­ Teliuc, furnizoarea combinatului scăzut la 2 4 -2 7% , iar cel de tată, abatajele au fost oprite.
feri auto la care sînt înscrişi 26 pentru m inereu de fier, nu-şi bioxid de siliciu la 6-9% . In ace­
din sat. respecta clauza din contract în laşi timp (1-13 februarie) me­ — Să se facă puşcarea selec­
Exe m p lu l m em brilor de partid de. m uncitori şi tehnicieni. ceea ce priveşte calitatea m ine­ dia ponderată ia !arikeritei în side­ tivă a fronturilor, evitîndu-se în
din Lă p u şn ic este urm at acum şi Şcoala este dotată cu planşe reului livrat. acest mod amestecarea ancheri-
de com uniştii din alte sate apar­ care arată m odul de construcţie rită a atins procentul de 24,6% . tei cu siderită.
ţinătoare com unei. In satul S tri- şi funcţionare a diferitelor or­ Sezisări şi măsuri Consecinţele acestei stări de
gane ale m otoarelor cu com ­ — S-a intensificat alegerea
goanea, de pildă, 16 fam ilii de bustie internă. L a această şcoa­ N o rm a l, minereul de fier li­ fapt s-au vădit într-o prăjire in­ m anuală în frontul de lucru,
ţărani muncitori s-au înscris lă predă lecţii ingineri şi teh­ vrat- furnalelor din Hunedoara completă a minereului în prăji- precum şi la staţia de sortare.
pentru constituirea unei întovă­ nicieni din fabrică. Pîn ă în pre­ trebuie să conţină fier şi SiC>2 în- toare şi în perturbări în mersul
tr-un procent m ai mare decît ‘Şei norm al .al furnalelor vechi. Se zi- — L a încărcarea minereului
răşiri pom icole; şi aci, prim ii zent aci s-au predat 9 lecţii. lairăbat mai m ai jos. D e o a ­ în corfele de fun icula r, la fel se
oare s-iau înscris au fost membrii P rin tre cei m ai buni elevi se rece minereul de fier (siderită) sîndu-se din timp despre acea­ face verificarea m inuţioasă.
de partid din sat, p rintre care num ără tovarăşii C a ro l Kiss, sta, controlul calitativ a trecut
la luarea m ăsurilor menite a du­ — L a silozurile de la H u n e ­
Viorel M arinca, Valeria C rîznic, D um itru Şotîngă, Nicolae Io- ce la remedierea situaţiei. D e o a ­ doara s-au trimis muncitori-ale-
rece la repetatele sesizări tele­ gători pentru a lichida amestecul
Io a n F ă ră u şi a lţii. In satul nescu şi a lţii. fonice, nim eni de la trustul m i­ de ankerită cu siderită, care se
mai găsea în silozuri, sau care
Brîznic, numărul ţăranilor înto­ mai scăpa în unele corfe.
vărăşiţi a crescut cu 31, iar în
satul Stănceşti, 4 familii au de­ Primele adunări generale ordinare nier n-a catadixit să răspundă, In acest mod s-a îm bunătăţit
pus cereri pentru constituirea li­
controlul calitativ a trecut la calitatea m inereului liv ra t. Pe
blocarea silo zu rilo r de la Teliuc. v iito r vom păstra uri contact m ai
întrebat despre cauzele acestei strâns între controlul de calitate
D atorită activităţii rodnice de­
pusă de o rg an izaţiile de partid situaţii şi despre m ăsurile ce tr e ­ al T ru stu lu i şi al C o m b in a tu lu i.
din această com ună, num ărul In coloanele ziarului „ D r u ­ buie luate, tov. N . Bogdan, di­ Intr-ade văr, începînd cu data
ţăran ilor m uncitori care pornesc mul socialism ului“ a a părut la pe seama tov. Cornel M o ld ovan ,
pe drum ul unei vieţi noi este în sfîrşitul lunii m artie 1956, un preşedintele cooperativei. La rectorul Trustului minier Hune- de 14 februarie, calitatea m ine­
articol de fond in titu la t: „T o a ­ cooperativa de credit şi economie doara-Teliuc, răspunde: reului de fier s-a îm bunătăţit,
tă atenţia creării şi consolidă­ procentul ankeritei în minereu
continuă creştere. rii cooperativelor de credit şi „V ia ţă nouă“ din Peşteana, ra­ „Spre sfîrşitul lunii ianuarie scăzînd la oel !normal“ .
Cu toate rezultatele frumoase, economii din regiunea noastră“ . ionul H a ţe g , adunarea generală şi începutul lunii februarie a.c.
s-a livra t la com binatul siderur­ A mai rămas problema
m ai sînt însă şi unii m em bri de o rd ina ră , fixată pentru ziua de gic Hunedoara siderită în care
partid şi deputaţi în sfatul popu­ 17 februarie, ia trebuit să se !ami­ se găseau şi anum ite cantităţi sterilului
lar care nu dau destul sprijin In tim pul care s-a scurs de la miai reduse de !ankerită. Zacă«
acţiunii de cooperativizare a a- publicarea acestui articol s-au ne din cauză că nu a fost pre­ Ca nerezolvată însă rămîne
griculturii în comuna lor, aşa realizat rezultate frumoase în â- gătită de către conducerea coo­ m întul de siderită de la Teliuc problema sterilului. In hala de
cum sînt A u re l Şuiaga şi A n ii cest dom eniu. A tu n c i erau în fiin ­ perativei, cît şi de către o rg a ­ nu este om ogen şi compact şi la Teliuc există însem nate can­
ţate num ai 4 cooperative cu un nele de partid şi de sfatul popu­ are multe intercalaţii sterile tităţi de m inereu provenite din
Popa din Lăpuşnic, Teodor Iuga num ăr mic de m em bri, iar astă­ lar. (calcare), iar în anumite zone o rizo ntu rile I şi I I , m inereu ce
din B rîzn ic şi a lţii. A r fi de do­ zi num ărul lor a crescut la 29, este concrescut cu ancherita. A le ­ conţine mult steril. O situaţie
rit să stea şi ei alături de m area în care s-au înscris pînă în pre­ Lipsurile semnalate pînă acum norm ală !ar presupune oa acest
m ajoritate a com uniştilor şi de­ în munca de pregătire a adună- gerea sideritei se face cu greutate minereu să fie bine sortat la m î-
putaţilor din comună, să-şi adu­ zent aproape 1 0 .0 0 0 de membri. nărilor şi de m obilizare -a m em ­ nă, în corfele funicularului ur-
mai ales acolo unde încărcarea m înd a se încărca minereu cu
că din plin contribuţia lor la A lte 12 cooperative de credit şi brilor cooperativelor La acestea, se execută cu m ijloace m ecani­ un procent de steril de cel m u lt
crearea unei agriculturi socialis­ economii sînt în curs de consti­ trebuie să constituie un prilej de zate (escavatoare sau m aşini de
te, care nu este altceva pentru tuire. In raionul B ra d toate sate­ încărcat). In unele cazuri, anke- 1% . Realitatea însă este alta. L a
învăţăm inte pentru conducerea rita este intim legată cu siderită prăjitoare soseşte minereu cu un
şi m inie rii, prin aprecierea în conţinut de steril care depăşeşte
ei decît o v ia ţă , mai bună. le sînt cuprinse în cooperative de celorlalte cooperative, cît şi pen­ fronturile de lucru, o re p artize a­ acest procent, sortarea făcîndu-
tru organele de partid şi de stat ză la siderită, atunci cînd pro­ se după ardere de către perso­
A. ZAHARIA de credit şi economie, iar în ra ­ din regiune. centul de ankerită este mai mic nalul com binatului, personal al
cărui muncă reclamă bineînţeles
ioanele Sebeş şi O ră ştie este pe (10-20% ). o salarizare. In plus de aceasta,
In urm a controlului făcut de dacă în furnal minereul este in ­
sfîrşite munca de creare a coope­ Adunarea generală ordinară trodus nesortat, arderea sterilu­
este organul suprem de conduce­ tehnicienii m ineri, s-a constatat lui necesită o anum ită cantitate
5 ani rativelor de credit şi' economie. în abatajele din subteran, în suplim entară de cocs. U n calcul
Creşterea num ărului de coope­ re al coQperativei. E a ascultă special la G . 10 Te liuc, sporirea sum ar arată că la 100 tone ste­
darea de seamă a consiliului de m ineralizaţiei în ankerită şi scă­ ril introdus în furnale, combina­
de la înfiinţarea rative şi a m em brilor acestora, conducere şi a comisiei de re vi­ derea sideritei. Această stare de tul pierde prin arderea cocsului
este o dovadă că ţărănim ea m u n ­ zie asupra activităţii depuse şi lucruri a cauzat prezenţa într-o suplim entar cîtevia mii de lei.
ia hotărârile corespunzătoare în cantitate mai m are decît cea
cooperativei meşteşugăreşti citoare, îndrum ată de piartid, în ­ vederea în tă ririi .ecomom-ico-finan- obişnuită a ankeritei în siderită Trustul minier ITunedoara-Te-
livrată Hunedoarei. liuc va trebui să studieze şi a-
„16FEBRUARIE' din Haţeg ţelege importanţa cooperativelor ciare a cooperativelor de credit ceastă problem ă şi să dispună
şi simte pe zi ce trece tot mai şi economie. A d u n ă rile generale In vederea remedierii acestei sortarea minereului, avîndu-se
trebuie în aşa fel pregătite, în- situaţii în urma sesizării organe­ în vedere că funcţionarea staţiei
Intr-una din zilele trecute în mult ajutorul acestora. Sp rijini­ cît să constituie un bun prilej lor de control ale com binatului de sortare nu-i dă dreptul nici
sala căm inului cultural din H a ­ te de statul dem ocrat-popular cu de în tă rire a democraţiei inter­ cît şi ale Tru stu lu i M in e r, s-au
ţeg, a avut loc o adunare festi­ credite avantajoase, cooperativele ne, de dezvălu ire a lipsurilor şi luat următoarele măsuri: la acel procent de 1 % steril în
vă org a n iza tă cu ocazia celei de credit şi economie ajută ţă ­ de stim ulare a iniţiativei crea­ minereu.
ranii m uncitori să sporească toare a cooperativelor. — Şefii de sectoare şi m aiştrii
de-a 5-a aniversări a înfiinţării producţia agricolă şi să-şi ridice de schimb, sub conducerea in g i­
cooperativei meşteşugăreşti „16 nerului şef de exploatare, au cer­
bunăstarea. Cooperativele au de cetat fronturile, de lucru din
Februarţe“ . subteran, producătoare de side-
asemenea un rol uriaş în ce p ri­
Tovarăşul Cornel Dobocan, veşte întărirea spiritului de eco­
vicepreşedinte al cooperativei, a nom ie şi de aju to r reciproc în rân­ Ad u n a re a generală este toto­
vorbit pe Larg despre activitatea dată şi un m ijloc însem nat de
dul ţăranilor m uncitori, precum antrenare a tuturor membrilor
rodnică desfăşurată de lucrători şi în desfiinţarea pentru totdeau­ la realizarea planului de credite
în decursul celor 5 ani de la în ­ na a căm ătăriei la sate. pe anul 1957 şi la asigurarea
fiinţarea cooperativei. Astfel, rentabilităţii cooperativelor prin
producţia globală în anul 1956 L a cooperativele de oredit sporirea num ărului de membri,
au început de curând adunările achitarea la tim p a părţilor so­
faţă de realizările din anul 1952 ciale subscrise şi canalizarea
i r. i a • - i • depunerilor înspre fructificare.
este de 3,2 ori m ai m are. D e a- generale ordinare, care se vor Noile contracte colective în discuţia
oamenilor muncii
semenea, s-a confecţionat încăl­ ţine în continuare la toate coo­ P e n tru ca adunările generale
ţăm inte de piele în anul 1956 perativele pînă în ziua de 17 ordinare să-şi .atingă sco­
de 7,5 ori mai m ult decît în m artie a.c. P în ă în prezent au
pul este necesar ca în prim ul
1954. fost ţinute asemenea adunări la rând consiliile de conducere şi La fabrica,, Ceramica“ La staţia Simeria — Triay
comisiile de !revizie ale coopera­
V o rb ito ru l a subliniat faptul cooperativele de credit şi econo­ tivelor de credit şi economie să Baru Mare In ziua de 17 februarie a.c.
pregătească minuţios adunările a avut loc o şedinţă de discu­
că în 1952 la înfiin ţare coopera­ mie din Cricău, Teiuş, Sim eria, generale ordinare, respectînd cu A c i, contractul colectiv a fost tare a noului contract colectiv
tiva avea 38 m em bri, iar astăzi Ig h iu , Ş ib o t, B ă lţa şi altele. •stricteţe instrucţiunile Com itetu­ dezbătut în toate secţiile şi a la staţia S im e ria -Tria j. M u n c i­
num ărul lor a ajuns la 164, De lui Cen tral al C ooperativelor de fost complectat cu propunerile torii şi cei ce conduc aceasta
asemenea, cooperativa are acum Trebuie arătat însă, că aduna­ credit şi economie. E le trebuie făcute cu ocazia discutării Lui unitate, au făcut numeroase
rea generală de la B ăiţa s-a ţi­ să lupte cu hotărâre pentru în ­ în fiecare secţie. propuneri menite să îm bu nătă­
15 secţii de producţie. ţească condiţiile de muncă şi
Noul contract colectiv preve­ trai ale salariaţilor
Cooperatorii de la , ,16 F e ­ nut cu un nu m ăr mic de m em bri, de, pe lingă sarcinile cu p rivi­
re la îndeplinirea planului de P rin tre acestea se num ără
bruarie“ şi-au m anifestat hotărî- datorită faptului că m ajoritatea producţie pe anul 1957, o serie modificarea !'luminatului staţiei
de m ăsuri cu caracter social- de la sistemul actual, la- ilu m i­
rea ca pe viito r să înregistreze tovarăşilor din consiliul de con­ făptuirea lozincii: „N ic i un mem­
succese şi m ai frum oase în ducere şi din comisia de revizie cultural, de protecţie a m uncii, natul cu reflectoare, introduce­
muncă. au neglijat problema pregătirii bru cooperator să nu răm înă în asigurări sociale, cît şi crearea
de "condiţii mai bune de muncă rea şi m ontarea unui m oderator
N. SBUCHEA şi de trai salariaţilor acestei fa ­ de vite ză la cocoaşa de triere,
brici.
corespondent adu nării generale, iar organele afara adunărilor generale ordi­
de partid şi de stat nu au dat nare“ .
nici un sprijin în această direc­ SIMION HUROŞ
ţie. întreaga muncă de pregătire
In afenfsa inspector principal al C.R.P.
al C.C.E. — Deva
abonaţilor noştri ia adunării a fost lăsată numai
Intrucît ziarul nostru, începînd cu vor prezenta publicului hunedo­
data de 24 ianuarie a. c., apare zil­
nic, iar costul abonamentelor, este In această seară primele lumini Popas la clubul rean.
de 5 lei pentru abonamentele indi­ care au început să licărească pe si derurgiştilor Intr-o altă sală, sub îndruma­
viduale şi 4 lei pentru cele colec­ străzile oraşului Hunedoara, m-au
tive, abonamentele contractate şi a- surprins în dreptul unei clădiri pe rea atentă a tovarăşului Emil
chitate pe anul 1957 se modifică frontispiciul căreia stă de cîţiva Brandisz picmienrul Gheorghe Co-
după cum urmează: ani o firmă in titu la tă : Clubul şi- clitu, schiţează un desen repre-
derurgiştilor „Alexandru Şahi a". sentînd un frumos peisaj de pe
Cei care au achitat costul abona­ Grupurile de muncitori care prin meleagurile huneăorene. El face
mentului pe trim. 1 1957 (după ve­ uşa de la intrare formau un du-te- parte din acest cerc din anul 1955.
chiul tarif) vor primi ziarul pînă la vino, mi-au dat de gîndit că-n să­ Deşi nu are decît 13 ani, totuşi
sfîrşitul lunii februarie: cei care au lile acestui club se petrece ceva talentul lui în domeniul artei plas­
achitat abonamentul pe semestrul 1 cu totul deosebit. Curiozitatea m-a tice a depăşit de mult graniţele
vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu­ determinat să intru. Aici însă am tor la combinat în secţia OS.M. rindă zilnic aproape 20 perechi, oraşului Hunedoara. Pînă acum a
nii martie, iar cei care au achitat văzut lucruri obişnuite care de L-am găsit citind romanul „Patrio­ în special din rîndurile tineretu­ reuşit să execute aproape 100 de
abonamentul pe întreg anul 1957 vor fapt se repetă de ani de zile. Prin ţii“. Din discuţii am aflat că el lui. lucrări pe diferite teme destul de
primi ziarul pînă la sfîrşitul lunii toate sălile clubului era o anima­ deţine fişa nr. 1 pe anul 1957 şi apreciate. Astfel, în anul 1956 a
mai. ţie deosebită. Unii jucau şah, alţii că este cel mai activ cititor al bi­ In sala de şah situaţia este cu participat cu nouă lucrări la ex­
tenis de masă, alţii citeau cărţi, bliotecii. Mărturie a acestei afir­ totul alta. Aici am găsit atît tineri poziţia regională de artă plastică,
Pentru a putea primi neîntrerupt răsfoiau reviste sau ziare. Cei de m aţii stau cele 36 cărţi pe care cît şi vîrstnici care se întreceau le unde a obţinut premiul II şi a fost
ziarul „Drumul socialismului", re- la cercul de artă plastică lucrau la le-a citit de la începutul anului şi cele 17 mese. Lupta era destul de recompensat cu 400 de lei. La
înnoiţi-vă din timp abonamentele I noi tablouri sau desene, iar coriştii pînă în prezent. Pasiunea lui ° aprigă, adică, aşa după cum afir­ acest cerc sînt înscrişi şi frec­
pregăteau noi cîntece şi poezii constituie cărţile care descriu fap­ ma tovarăşul Geza Schmidt „care ventează cursurile teoretice şi prac­
care în curînd le vor prezenta pu­ tele de eroism aie oamenilor. De pe care". Printre cei prezenţi am tice un număr de 15 tineri în
blicului hunedorean. aceea, printre cărţile citite figurea­ descoperit şi pe Geza Lascovici, special pionieri, şi un număr des­
ză şi „Povestea unui om adevă­ de meserie planificator, care deşi tul de mare de oameni vîrstnici
Zilnic se perindă la clubul „Ale­ rat" de Boris Polevoi, „Turmele" în vîrstă, totuşi nu s-a lăsat bătut muncitori la combinat sau la alte
xandru Sahia“ peste 500 de mun­ de Ev.sebiu Camilar şi altele. La o de către, Vie ol Gavrilă. Pînă la
citori care, mînuiesc aici în loc altă masă fac lectură din diferite urmă lupta dintre toţi şahiştii a întreprinderi din Hunedoara. Ei
de maşini şi unelte, paletele de cărţi tovarăşul ConsHantin Radu fost cîştigală de mezinul concuren­ învaţă aici să mînviciscă cu des­
ping-pong, piesele de şah, penelu­ de la furnalele vechi, Gheorghe ţilor : pionierul Adrian Picoş. Pen­ tulă dibăcie penelul pentru ca mai
rile etc. Voicu, tehnician la O.S.M. şi alţi tru victoriile obţinute la şah el a tîrziu să poată executa lucrări de
muncitori din cadrul combinatului. fost declarat campionul zilei. artă destul de valoroase, partici-
? Zilnic la această bibliotecă vin pînd astfel la îmbogăţirea tezau­
50-60 de muncitori. Pentru ei, car­ Printre corişti rului nostru cultural,
Prima dată am intrat în sala de tea a devenit un lucru tot atît de şi mînmtorii penelului
lectură a bibliotecii unde tovarăşa necesar ca şi aerul şi apa. "k
Viorica Uragotescu tocmai înregis­ Cînd dirijorul Boris Cobasnian
tra un nou volum intitulat „Emi- Care pe care a ridicat bagheta, în sală s-a fă­ Cînd am părăsit clubul „Ale­
lian Pugaciov". Prin sosirea aces­ cut linişte deplină. Pe voci dife­ xandru Sahia" noaptea îşi întin­
tei cărţi, numărul volumelor exis­ Ciocănitul ritmic al mingii de rite, muncitorii care fac parte din sese mantia peste oraş. Oamenii
tente în biblioteca clubului „Ale­ ping-pong străbate pînă în sălile corul combinatului au început să care pînă acum s-au întrecut la
xandru Sahia“ se ridică la cifra vecine. Lupta pentru ocuparea cînte „Haţegana". Rînd pe rînd, masa de ping-pong sau şah, cei
de 22 593. După o scurtă convor­ primului loc în cadrul spartachia- ei repetă şi cîntecele „Pe răzor şi care au sorbit cu nesaţ slovele
bire avută cu tovarăşa bibliotecară fîntînele", un cîntec pentru fes­ cărţilor, cei care s-au străduit să
am descoperit printre cititori pe... dei este în toi. Electricianul Ti- tival şi altele, care vin să îmbo­ înveţe a cînta bucuriile muncii, cît
beriu Vorodi răspunde prom pt la găţească repertoriul echipei corale. şi mînuitorii penelului, s-au în­
. . . deţinătorul fişei nr. 1 loviturile adversarului Iosif Buday. dreptat spre casele lor mulţumiţi
Tot aici în cadrul unor partide Printre membrii echipei am recu­ că timpul liber din această zi şi
Este Gheorghe Atanasiu, munci- noscut pe forjorul Iosif Wolner, l-au petrecut cu folos. I- MANEA
foarte interesante i-am întîlnit şi
pe fraţii Munteanu şi pe Traian pe furnalistul B. Gheorghioni şi
dentaţi la munca cîm pului, co­ Burghelea, pasionaţi ai sportului alţii, sînt muncitori care după orele
m itetul regional al Crucii R o ­ cu paleta. La capetele mesei de
şii a luat m ăsurile necesare ping-pong din acest club, se pe­ de muncă vin aici să pregătească
pentru org an izarea a 30 posturi
sanitare. P e lingă aceste pos­ noi cîntece pe care în curînd le
turi sanitare, vor funcţiona 120
cercuri de citit broşuri cu dife­
rite subiecte sanitare.
L a şezătorile şi clăcile de ia r­
nă din satele regiunii s-au or­
ganizat convorbiri sanitare între
ţărani şi medici.
In urma muncii desfăşurate
de către comitetele raionale de
Cruce Roşie, activitatea secţii­
lor în sectorul socialist al agri­
culturii s-a îm bunătăţit sim ţi­
tor.
PROFIRA MOLEŞI0
corespondentă