Page 84 - 1957-02
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 686
Din U. R. S. S.
Din iniţiativa pio
nierilor din oraşul
Ă 39-a aniversare a armatei sovietice Tineretul francez M esajele P .C . din Ja p o n ia Harkov s-au colec
este alături adresate partidelor com uniste tat în R.S.S. Ucrai
Şedinţa festivă de la Moscova neană 45.000 tone
de tineretul german din A ng lia şi A u stralia de fier vechi. Din
M O S C O V A (Agerpres)'. — al U .R .S .S ., care a rostit o cu- acest metal s-a fa
C u prilejul celei de-a 39-ia a n i vîntare. A u luat dc asemenea cu- B E R L I N (Agerpres)'. — A D N . bricat tractoare. U-
versări ia Arm atei Sovietice şi a vînitul reprezentanţi ai oameni zina de tractoare
Flotei Maritime M ilitare Sovieti lor muncii din industrie şi a- tra n s m ite : L a 20 februarie a T O K I O (Ag erpres). — T A S S din Japonia pentru crearea unui „Ordjonikidze“ a ex
ce ia a vu t loc lia 2 2 februarie la gricultură, reprezentanţi ai in avut loc la Fra n k fu rt p e jD d e r pediat în regiunile
Moscova o şedinţă festivă orga telectualităţii, Com som olului şi ,un m iting a l tineretului, la^ care transm ite: sistem de securitate colectivă în cu pămînt înţclcnit
n iza tă de M inisterul A p ă ră rii al au participat reprezentanţii or 130 de tractoare
U .R .S .S . şi de organ izaţiile de ai o rg an izaţiilor de partid şi so g an iza ţiilo r de tineret din 34 de L a 21 februarie a avut loc la Asia şi în regiunea Oceanului marca „D.T.-54".
partid, sovietice şi obşteşti din ţări ale lum ii, oare se află în Pe' aceste tractoa
oraş. Şedinţa a fost deschisă de vietice din Capitală. La sfîrşitul R . D . Germ ană la sesiunea C o C .C . al Partidului Com unist din Pacific. re s-a scris „Coin-
G . K . Jukov, Ministrul Apărării mitetului Executiv al Fedenaţiei somoliştilor care lu
şedinţei a a vu t loc un mare con Mondiale a Tineretului Dem o Japonia o conferinţă de presă j a p o n ia — ŢARA CEA MAI crează pămînturile
cert. crat. In faţa participanţilor la pentru corespondenţii japoneză şi AMENINŢATA DE INFECTAREA înţelenite, din par
m iting !a vo rb it, în num ele tine străini în legătură cu experien tea pionierilor U-
retului francez, Jacques Denis, ţele cu arm a cu hidrogen pe care RADIOACTIVA crainei“.
secretarul general al F .M .T .D .,
precum şi reprezentanţi ai ti le va efectua în curînd A n g lia T O K I O (A g e rp re s ). In foto: încăr
neretului din U .R .S .S ., Italia, carea tractoarelor
India, Sudan, Chile. în Oceanul Pacific. A u fost citi- Profesorul Ioşio H iyam a , „D.T.-54“ construi
te din fierul vechi
Jacques Denis a subliniat că te textele mesajelor. Pa rtid u lu i membru în Com isia atom ică ja- strîns de pionieri.
tineretul din F ra n ţa este de par
îm potriva experim entării tea tineretului germ an în lupta C om unist din Ja po n ia trim ise poneză, a declarat că o serie de ** *
bombei cu hidrogen sa îm potriva m ilitarism ului,
pentru reunifioarea Germ aniei, partidelor comuniste din Marea observaţii privitoare la contami-
îm potriva num irii generalului
Speidel în funcţia de comandant B rita n ie şi Austnalia, în care se . narea cu Stron ţiu 90 (substanţa
al forţelor terestre ale N .A .T .O .
spune că experim entarea armei cu cea mai puternică radioacti-
40.000 de tineri
După cum anunţă corespon cu bomba cu hidrogen şi în care sud-coreeni arestaţi nucleare stînneşte o profundă în- vitate) a -aerului, păm întului şi
dentul din Honolulu al agenţiei cere anularea acestor experienţe.
Associated Press, Camera repre grijorare în rîndurile poporului culturilor în Japonia va dovedi
zentanţilor a insulelor Hawiai a In rezoluţie se spune că expe
adoptat în unanimitate o rezolu rienţele proiectate reprezintă o japonez, care cunoaşte din pro- pericolul continuării exparienţe-
ţie în care protestează îm potri primejdie pentru populaţia din
va efectuării de către An glia în H a w a i. prie experienţă dezastrele bom lor nucleare. Aceste observaţii,
Oceanul Pacific a experienţelor
O copie a rezoluţiei va fi tri bardam entelor -atomice. Poporul efectuate de specialişti pe între-
misă la O .N .U .-
japonez, se spune în m esaj, pro- gul teritoriu ja p o n e z, vo r fi pre- O O O O OOO<XX>OOOOOOOOOOOOO<XXX>OOOOO0OOOOOOOOOOOOOOOOO0
testează cu hotărîre îm potriva zentate Com isiei ştiinţifice O N U
acestor experienţe. care se va întru ni la Geneva în Vizita lui Ollenhauer în S. U. A.
Partidul Com unist din Japo- luna aprilie a.c. Agenţia France
în vestul Europei nia îşi exprim ă în mesajul său Presse anunţă că săptămî-na tre- Cu cine s-a întîlnit preşedintele P.S.D din R.F.G.
solidaritatea cu partidele comu- cută profesorul Tadaioşi Dokei ia rîre desfiinţarea serviciului m i
lita r obligatoriu şi ieşirea G e r
nişte din M area B rita n ie şi Au s- afirm at că dacă experienţele nu- B E R L IN (Agerpres). — maniei din N .A . T .O ., trebuie să
Presa din R . D . G e rm a n ă se fie cîştigată de partea m enţine
Mari manevre fcnali-a, care apără energic cau- cleare vor continua „Ja p o n ia va ocupă de v izita în S .U .A . a pre rii pactelor agresive pentru ca
şedintelui partidului social-de zul cînd alegerile în Bundestag
ale forţelor militare americane za păcii şi luptă îm potriva ex- deveni zona cea mad am enin- mocrat din R . F . Germ ană, vor avea ca urm are instaurarea
O llenh auer şi de întrevederile unui guvern social-democrat“ .
perienţelor cu arm a nucleară. E l ţaţă de radioactivitate din întreia- pe care le-a a v u t acesta cu
diferiţi reprezentanţi oficiali a- Referindu-se apoi la asigură
cheamă aceste partide, să lupte ga lum e şi s-ar putea ca în cinci m erioani, printre care D ulle s şi rile date de Ollenhauer preşe
Robertson, ministru adjunct al dintelui Federaţiei sindicale a-
îm preună cu P a rtid u l Com unist ani să nu mai poată fi locuită“ . A p ă ră rii, precum şi cu repre merioane A . F .L .— C .I .O ., M eany,
zentanţi ai marelui capital am e că partidul social-dem ocrat din
P A R I S , 23 (A g e rp re s ). — late în Fra n ţa şi G erm ania occi pentru nesupunere Dezvăluirea unor aefiuni ale rican. R .F . Germ ană va rezista oricărei
Presa franceză anunţă că în dentală. dictaturi, „Neues Deutschland“
regiunile de sud-est ale Europei la recrutare spionajului american împotriva In cadrul unui articol consa scrie: „D acă Ollenhauer înţe
au a vu t loc mari manevre ale A lte m anevre de am ploare a- crat acestei vizite , ziarul „Neues lege intr-a d e vă r să lupte îm p o
forţelor militare americane. nunţate sub numele de „Ep o ca S E U L 1 (Agerpres)1. — Uniunii Sovietice Deutschland“ scrie printre alte triva dictaturii de dreapta, el
In cadrul exerciţiului „Nordex verde“ se desfăşoară acum în D in tr-o ştire transmisă de a- le : „S im p la listă a întrevederi nu trebuie să m ai aştepte“ , a d ă u
13“ , unităţile americane au fă M editerană. L a aceste exerciţii, genţia sud-coreeană Habton \. * lor sale arată dece Ollenhauer a gind că G erm ania occidentală
cut exerciţii de debarcare a 2.500 considerate ea fiind cele mai Thensin reiese că din luna n o fost invitat în S .U .A . de guver este una din ţările europene cele
tone de m uniţii în estuarul G i- mari care au avut loc în această T O K I O (A g e rp re s ). — T A S S au fost reţinuţi de organele so- mai făţiş guvernată de o dicta
rondei. Aceste unităţi sînt des regiune de la terminarea războ nanţii americani : conducerea tură ia m onopoliştilor şi m ilita-
tinate bazelor amerioane insta- iului, participă peste 50 de nave transmite : vietice. Reîntorcî-ndu-se în Japo- riştilor.
de război am ericane, precum şi partidului social-democrat vest-
Insfalafie specială unităţi britanice, franceze, tur iembrie 1956 pînă la mijlocul D u p ă cum anunţă ziaru l „ M a i- n ia , îm preună cu alţi repatriaţi,
penfru televiziunea ceşti şi italiene. In cadrul aces germian, ai cărui m em bri de
tor exerciţii au fost lansate pro lunii februarie 1957 autorităţile n iţi“ , 8 repatriaţi ja p o n e zi, care Iam adzaki şi alte persoane care
în relief iectile teleghidate, iar avioane rînd cer cu tot mai m ultă hotă-
le şi vasele au bom bardat obiec Hsînm aniate au arestat circa s-au reîntors în decembrie 1956 s-au ocupat cu transportarea
tive situate pe coastele Italiei. 40.000 de tineri oare au îm plindiitn U niu nea Sovietică, au adre- spionilor americani în U .R .S .S .
sat recent Ministerului Afaceri- au descoperit că am ericanii i-au
vîrsta de recrutare pentru că lor Externe al Japoniei o plin- înşelat şi nu le-au plătit întrea-
g*a sumă prom isă.
s-iau sustras de la serviciul m i gere împotriva armatei ameri-
litar. cane, care, după cum au deda- D u p ă ce M inisterul Afacerilor
Importanta realizare a unui rat ei, nu le-a achitat în între- Externe al Japoniei' a respins M AGAZIN
inginer ceh gime suma ce li se cuvenea con- plîngerea lor pe m o tivul că a-
form înţelegerii pentru că au ceasta s-a petrecut în perioadia
P R A G A (corespondentul A- Un eşec al guvernului britanic transportat spionii americani în ocupaţiei am ericane ei s-au a-
gerpres transmite) : • — _ Sahalin. U n u l -din repatriaţi, Ia- dresat comisiei juridice a Ga- 25 şl 26 FEBRUARIE 1957
După cercetări asidue, ingine
- Puternică opozifie fa|ă de proiectul m adzaki, din oraşul Iokosuka, a merei superioare a pariamentu-
rul ceh Bubenik a realizat o re declarat că în septembrie 1949, lui japonez, SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
marcabilă descoperire tehnică. de lege cu privire la plata chiriilor cînd era în serviciul societăţii
Instalaţia specială construită de P H E N I A N (Agerpres) — DEVA: Misterele celor două oceane man) ; BRAD : Muntele bătut de vini
acesta rezolvă în mod practic L O N D R A .Agerpres). — Guvernul s-a pronunţat îm potri de pescuit' din H o kkaido, a pri- In ultim ul tim p S .U .A . şi a u (film sovietic); Urmărirea (film ceh) (film ceh) ; ORAŞTIE: Papa dolar
o problemă care preocupă de va acestui amendament. D a r toţi mit prin intermediul unui gene- torităţile lisînmaniste au inlen- matineu; CĂLAN: Trenul merge spre (film m aghiar); BARU MARE: Pră
m u lt tim p pe specialiştii de pe Parlamentul englez examinea laburiştii şi o serie de conserva sjficat activitatea subversivă îm- răsărit (film sovietic); Caravana (film pastia (film m aghiar); ALBA-IULIA :
lot g lo b u l: televiziunea în relief. ză proiectul de lege guverna tori din Com itet l-au sprijinit. rai japonez misiunea de a trans- potriva R .P .D . Coreene. Num ai chinez); HAŢEG: Vînătorii de crabi Marile manevre (film francez); SE
mental cu privire la plata chi Am endamentul a fost adoptat porla spioni^ -americani în Sa- ţn decursul ultimei luni, în (film japonez) ; Marile speranţe (film BEŞ : Evadaţii (film francez) ; SI-
Principiul de bază al funcţio riilor, care a stîrnit o nelinişte cu 24 de voturi contra 19. h-alin. P o iriv it unui acord ar- R . p . D Coreeană au fost maghiar) matineu ; PETROŞANI: Aida MERIA : Nufărul roşu (film romînesc) ;
nării acestei instalaţii este ur serioasă în cele mai largi cer m ala am ericană s-a obligat să (film italian colorat); Zlatna: Drum TE IU Ş: Matrozul Gijic (film sovie
m ătorul : im aginea de slînga şi curi ale opiniei publice engleze. Astfel, pentru prima dată în plate-asca tuturor acelora care arestaţi peste 20 de spioni şi di- periculos (film sovietic) ; 1LIA : Drum tic) ; LONEA: Am fost mai tare (film
cea de dreapta sînt transm ise a l această sesiune parlam entară, V6r s ionişti am ericani şi lisînm a- iugoslav).
Ese n ţa acestui proiect de lege guvernul a suferit un eşec, deşi ?a aces^e ° P ei'aţiuni însîngerat (film iugoslav) ; APOLDU
ternativ de două tu b u ri. em iţă constă în aceea că în A n g lia se aceasta nu înseam nă că g uve r 400.000 de iem iar în cazul în nişti, care au absolvit un curs
va desfiinţa limitarea existenţii nul nu poate insista asupra special de instructaj în centrele DE S U S : Corabia viselor (film ger
toare prin acelaşi canal. Fiin d pînă acum a plăţii chiriilor pen punctului său de vedere atunci c?re .X 0r 1ua [ es^ ţ i saii ornoţ'h> de spionaj ale armatei américa
extrem de scurt intervalul de tru casele particulare nernobi- cînd proiectul de lege va fi e- sa plaţeasca îam ib ilor lor o des- ne din Coreea de Sud şi ale ar- SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
late. xam inat în Camera Com unelor. pagubire de 1.500.000 ieni. matei lisînm aniste, fiind pe u r
timp dintre transmiterea imagi- mă paraşutaţi în R .P .D . Coreea- Luni 25 februarie Programul 1 : 5,55 Emisiunea pentru copii şi tineret „Fluie-
In timpul discutării proiectu Fa p tu l că pentru am endam en in z ia r se arată în continuare nă. Ştiri sportive; 6,00 Muzică uşoară: raşul fermecat"; 9,00 Mpzică din ope
nei de stingă şi a celei de dreap lui de lege în Com itetul perm a tul prezentat la proiectui de le cum au făcut cunoştinţă cu spio- 6,25 Jocuri populare romîneşti î 6,45 r e ; 10,00 Să cunoaştem folclorul po
ta permite reconstituirea reliefu nent al Camerei Com unelor, de ge guvernam ental au votat con na am ericani pe care trebu-iau Emisiunea „Album şcolar" j 7,35 Mu poarelor; 10,30 Sfaturi gospodăreşti;
lui imaginei pe ecranul apara putatul conservator Jan Horobin servatori, membri ai Com itetu să-i debarce în U .R .S .S . şi cum zică populară; 9,30 Emisiunea pentru 11,05 Muzică de estradă; 12,45 Muzjcă
a prezentat un amendament prin lui, este considerat în cercurile copii şi tineret: „Ştiinţa învinge“ ; populară romînească; 15,05 Cu cîn-
tului de recepţie. care se interzice desfiinţarea politice londoneze ca o m ărturie Opinia publică olandeză 10,30 La microfon Rodica; 10,35 Mu tccul şi jocul pe întinsul patriei; 15,50
Descoperirea inginerului ceh controlului asupra chiriilor la zică de estradă; 11,45 „Traista cu po Muzică uşoară de Elly Roman; 16,15
osfilă remilifarizăm Germaniei occidentale
deschide perspective excepţiona
le televiziunii şi prezintă un in oasele care au fost cumpărate a nem ulţum irii profunde faţă de H A G A (Agerpres). — de Consiliul păcii care s-a des veşti" : „Povestea mărţişorului"; 14,00 Emisiunea pentru copii şi tineret
după aplicarea proiectului de >¦ politica guvernului şi ca o slă făşurat sub lozinca „Jo s Spei Muzică uşoară romînească: 15,05 Mu „Vreau să ştiu"; 17,45 Muzică din
teres deosebit pentru specialiştii bire a situaţiei sale în parlam ent. L-a 20 februarie a .avut Ijc la d e l!“ . Cunoscutul activist sin zică simfonică: 16,15 Concert pentru operele lui Massenet; 18,15 Să învă
ge ,adică după 7 noiembrie ?L56. dical olandez Berthus Brandsen, copii; 18,15 Concert de estradă; 19,45 ţăm limba rusă cîntînd: „Negustorul
din toate ţările. Am sterdam o adunare organizată care ia luat cuvîntul, a declarat: Emisiunea „Răspundem ascultătorilor"; ambulant" cîntec popular; 18,35 Me
Prietenia sovie ..Dacă evenimentele vor evolua 19,55 Emisiunea „Noapte bună, copii"; lodii populare romîneşti; 19,10 Din cele
Intre 15 şi 21 februarie, au ticipante la tratative au căzut în aceeaşi direcţie, peste puţin „Păţania ursului cafeniu" de Vladimir mai cerute melodii de muzică uşoară;
vu t loc la M oscova tratative- este de neînfrînt de asemenea de acord ca în tim p la frontiera noastră răsă Colin; 21,10 Emisiunea „Părinţi şl 19,55 Emisiunea „Noapte bună, copii" :
5 dintre delegaţiile guverna- tre U .R .S .S . şi R . P B u lg a ria riteană va apare o arr/iata fas copii"; 22,30 Concert simfonic de mu „Prinţul Miorlau" dc Nina Cassian.
lentale ale U n iu n ii Sovietice că între state indiferent de o- venimenteior din U n g a ria, con- să se încheie un nou acord pe cistă înzestrată cu arma atom i zică romînească. Programul II: 14,45 Programul II.: 14,03 Muzică uşoară
i Republicii Populare Bulga- rînduirea lor socială cit şi p e n damnînd uneltirile imperialiste termen lung, cu privire la li că. N o i sintern oameni care ne Cîntece vesele; 15,15 Arii şi duete din romînească; 16,40 Muzică de balet de
ia. Aceste tratative s-au des- tru întărirea relaţiilor de prie de a transform a U n g a ria în- vră rile reciproce de m ărfuri pe dăm seama de prim ejdie, care operele; 16,45 Din cele mai cerute me compozitori romîni; 18,10 Din dansu
ăşuirat într-o atmosferă dc tenie şi îricred'ere între toate tr-un cap de pod îm potriva anii 1958-1960. De asemenea, putem lupta îm potriva ei şi o lodii de muzică uşoară; 17,15 Frag rile popoarelor; 18,55 Sfatul medicu
rietenie şi cordialitate ceea ce U .R .S .S . şi a celorlalte ţări de s-a căzut de acord ca în v iito putem înlătura“ . Brandsen a mente din povestirea „Pe drumul Broş- lui : „Icterul noului născut" ; 19,00 Cîn
aracterizează relaţiile dinlre statele. democraţie populară. rul apropiat să se încheie un chemat populaţia din Am sterdam tenilor" de Gh. N ica ; 17,30 Muzică tece de dragoste; 21,05 Din ’cele mai
ările lagărului socialist, care acord cu privire la construirea să organizeze la 25 februarie populară romînească; 19,15 Teatru la cerute melodii populare romîneşti i
înt legate prin acelaşi ţ e l : D u p ă cum se arată şi în de A v în d în vedere că datorită şi reparaţia în anii 1958-1960 — ziua aniversării manifestaţiei microfon: „Inspectorul de poliţie" de
onstruirea unei vieţi mn pen- claraţia comună, dată publici cercurilor imperialiste situaţia în B u lg a ria a unor nave pe oamenilor muncii olandezi îm J. B. Priestiey. Traducere de Petru 22,00 Seară de muzică de cameră.
ru cei ce muncesc şi apărarea tăţii, ambele delegaţii au ajuns internaţională continuă să ră- baza comenzilor Uniunii So potriva ocupanţilor hitlerişti — Comarnescu şi Aîircea Văianu; 21,05
ăcii. la concluzia că politica puteri mînă încordată, delegaţiile gu vietice. Discuţii interesante au o puternică dem onstraţie de pro Muzică uşoară de H. Mălineanu ; 23,15 . Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15j
lor occidentale dusă „de pe vernam entale sovietică şi b ul purtat cele două delegaţii şi Muzică corală romînească.
V izita în Uniunea Sovietică p oziţii de forţă“ , are drept u r gară şi-au exprimat hotărîrea în ceea ce priveşte lărgirea co test îm potriva m ilitarizării G e r 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
oam enilor de stat ai Repu- mare intensificarea încordării de a răm îne credincioase T r a laborării în domeniul agricul Marţi 26 februarie. Programul I . :
ilicii Populare Bulgaria con- internaţionale. E le au p rivit cu tatului de la V arşo via. D e a- turii. maniei occidentale. 22,00; 23,52 (programul I ); 14,00 j
tituie un eveniment de seamă satisfacţie rezistenţa poporului semenca, cele două delegaţii 6,00 Cîntecc ; 6,25 Muzică uşoară ; 6,45
n relaţiile sovieto-bulgare, în- egiptean cit şi poziţia popoa au considerat că crearea unui Printre celelalte probleme dis 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00 şi 23,00
ărindu-le şi consolidîndu-le şi relor iubitoare de pace îm po sistem general european de cutate în cadrul tratativelor
nai m ult. Prietenia frăţească triva agresiunii imperialiste securitate colectivă ar duce la sovieto-builgare au fost proble (programul II).
,i de neînfrînt dintre popoare- din E g ip t Făcînd aprecieri ma folosirii energiei atomice
e sovietic şi b ulgar s-a năs- juste asupra „doctrinei Eisen- înlăturarea pericolului conflic în scopuri paşnice şi problema In cîteva rînduri
:ut şi s-a în tă rit în focul luptei how er" cele două delegaţii au telor m ilitare, la întărirea pă dezvoltării colaborării cultura
omune pentru eliberearea po demascat intenţiile cercurilor cii şi încrederii între popoare. le dintre U .R .S .S . şi R . P B u l L U N A mai se împlinesc cu reprezentanţii o rg a n iza ţiilo r
m u lu i bulgar de sub jugul ca- guvernamentale din S. U . A . garia. 40 de ani de la înfiinţarea P a r- turistice din Iugoslavia.
»italismului şi hitlerism ului. care încearcă să zădărnicească Trata tivele sovieto-bulgare de Udului Com unist din Suedia. In
3oporul bulgar este profund re lupta de eliberare naţională a la M oscova au contribuit la o Delegaţiile guvernamentale cinstea celei de a 40-a a n ive r RA Ş ID R A R A M A , fost prim
cunoscător U n iu n ii Sovietice popoarelor din Orientul A p ro largă dezvoltare a relaţiilor c- ale U .R .S .S . şi R . P . B u lg a re , sări a partidului a început la 15
:are i-a dat posibilitatea să-şi piat şi M ijlo c iu , şi să-şi e xtin conomice dinlre cele două ţări. în cadrul recentelor tratative februarie în Suedia o campanie ministru al Libianului,, a vor-
ransforme ţara dintr-una îna- dă stăpînirea economică asu U R .S .S . a dat dovadă şi a- şi-au exprim at convingerea că specială, care, după cum a a ră bit la o întrunire a .absolvenţi
>oiată într-o ţară industrial-a- pra lor. Declaraţia sovielo-bul- cum că este acea mare putere discuţiile care au avut loc vor tat K nu t Teii, secretarul parti lor instituţiilor de învăţăm în t
îricolă care obţine succese re care oricînd este gata să dea avea ca urm are dezvoltarea şi dului com unist, este de a lă superior din Beirut. E l a chemai
marcabile în opera dc constru- gară precizează faptul că am un ajutor concret şi eficace ţă pe mai departe a prieteniei ce m uri mai bine rolul pe care l-:a poporul libanez să urm eze o po
re a socialismului. bele popoare sînt oricînd gata rilor mai .slab dezvoltate din lor două popoare. jucat partidul în cele 4 decenii litică de neutralitate şi să res-
In urma schimbului de pă- să lărgească colaborarea cu punct de vedere economic. G u de existenţă în lupta clasei m un peote hotărîrile adoptate la con
¦eri care a avut loc în cursul O rie n tu l A p ro p ia t şi M ijlocul vernul U .R .S .S . a acordat gu Oam enii cinstiţi din lumea citoare din Suedia. ferinţa de la B a n d u n g .
tratativelor asupra problemc- pe baza deplinei egalităţi în vernului R . P . Bulgaria un nou întreagă care au urm ărit cu
or de politică internaţională, drepturi şi a va n ta ju lu i reciproc. credit pe termen lung în su interes aceste tratative, salută L A B E L G R A D a sosit o de L A 21 februarie s-a deschis
ambele delegaţii guvernam en mă de 2 0 0 m ilioane ruble pen încheierea lor şi îşi exprim ă legaţie a asociaţiei turistice so la T ira n a o conferinţă a activu
tale şi-au exprim at hotărîrea In cursul tratativelor, dele* tru dezvoltarea unor ramuri convingerea că acestea vor con vietice „In tu ris t“ . In tim pul şe
:a în politica externă sa ducă gaţiile guvernam entale au avut stitui o nouă verigă în dezvol derii lor în Iugoslavia, membrii lui lucrătorilor din agricultura
lupta pentru întărirea păcii în tarea continuă a relaţiilor fră delegaţiei sovietice vor călători
ţeşti dintre toate ţările lagăru Alb a n ie i, convocată de Consiliul
lui păcii, democraţiei şi socia
de M in iş tri şi de Com itetul C e n
tral al Partidului M uncii din
lume, pentru coexistenţa paşni- un schimb de păreri asupra e- industriale. Am bele părţi par- lism ului. prin ţară şi vo r duce tratative Alb a n ia .
Redacţia şi administraţia ziarului str, 6 Martie nr.9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică „l Mai“ - DEVA