Page 85 - 1957-02

!!a
în Jn/m spre patrie
Delegaţia guvernamentală a R. P.
Bulgaria care a vizitai U. R. S. S. a trecut
duminică după amiază prin Bucureşti
Duminică după-amiază a trecut prin Preoteasa, membri ai C.C. al P.M.R.,
Bucureşti, în drum spre patrie, delega­ miniştri, conducători ai instituţiilor
ţia guvernamentală a Republicii Popu­
lare Bulgaria, condusă de Anton lu-
gov, preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al R. P. Bulgaria şi membrii
delegaţiei: Todor Jivkov, pritn-secre-
tar al Comitetului Central al Partidu­
lui Comunist Bulgar, Gheorghi Cian-
kov, prim-vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri, Gheorghi Traicov, prim-
vicepreşedinte ai Consiliului de Miniş­
tri şi secretar al Uniunii Agrarlene
populare din Bulgaria, Raiko Damia-
nov, vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri şi ministrul Comerţului, Vîlko
Cervenkov, vicepreşedinte al Consiliu­
lui de Miniştri şi ministrul Invăţă-
mîntulu şi Culturii, Encio Staicov se­
cretar al Comitetului Central al Parti­
dului Comunist. Bulgar, Carlo Lukanov,
ministrul Afacerilor Externe, precum şi
ambasadorul U.R.S.S. la Sofia, I. K.
Prihodov, care a însoţit delegaţia. De­
legaţia a făcut o vizită prietenească în
Uniunea Sovietică la invitaţia guver­
nului U.R.S.S.
La ora 15,30 trenul guvernamental
a sosit în gara Băneasa. Pe peron, în
aşteptarea înalţilor oaspeţi se aflau
tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej,
Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil
Bodnăraş, Petre Borilă, losif Chişl-
nevschi, Constantin Pîrvulescu, Şt. Voi- şeful protocolului M.A.E., precum şl de
tec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr.
Contractări de legume cu statul
Cooperativele de consum să­
teşti din raionul A lb a , desfă­
şoară o rodnică activitate în
rîndul ^colectiviştilor, întovără-
şiţilor şi ţă ran ilor m uncitori
pentru încheierea de contracte.
Pîn ă în ziua de 23 februarie,
în în treg raionul s-au contrac­
tat legum e de pe o suprafaţă
de 52,32 ha. întovărăşirea le­
gumicolă din satul Miceşti- a
contractat întreaga producţie
de pe cele 10 ha. In comunele
M ih a lţ şi Ig h iu . au fost înche­
iate contracte pentru vînzarea
legum elor de pe o suprafaţă de
peste 30 ha.
L a cartofi tim p u rii, planul de
contractări pe raion a fost de­
păşit cu 10 h a ., iar la roşii cu
Ţăranii muncitori încheie contracte
pentru cultivarea de legume
şi zarzavaturi
Num eroşi ţărani" m uncitori
din Ighiu raionul A lb a , con­
tractează însemnate suprafeţe
cu cooperaţia pentru a le cul­
tiva cu legum e şi za rza v a tu ri.
Ţăranul muncitor Trai an Bar-
şa ia contractat 0,50 ha. iar P e ­
tru Belgrădaanu 0,14 ha.
O săpfămînă,
în comuna Turdaş
N u -i zi" în care să nu se pe­
treacă ceva nou, ceva intere­
sant în viaţa satelor noastre.
Iată cîteva din realizările ob­
ţinute în săptăm îna de la 18
la 24 februarie în comuna T u r ­
daş.
• Suprafaţa sectorului socia­
list din T u rd aş s-a m ă rit cu
4,81 ha. Această suprafaţă a
fost adusă de ţă ra n ii m uncitori
Dum itru Lupşia, Filim on Lupşa,
şi P e tru R ă d u ţ, care au intrat
în întovărăşire în cursul săptă-
m înii şi de în to vă ră şiţii D u m i­
tru Boldea şi Solom ia L u la ,-c a ­
re şi-au m ărit suprafaţa de pă-
m înt din întovărăşire.
0 U n num ăr de 40 ţărani
muncitori individuali au vîndut
cooperaţiei, la achiziţii, 340 kg.
porum b, iar gospodăria colecti­
v ă din S p in i, a v în d u t la achi­
ziţii 1.711 kg. porumb.
® U n num ăr de 10 ţărani
muncitori au încheiat contrac­
te cu organele I .C .I .L pentru
a vinde statului 585 litri de
lapte. A lţi 10 ţărani muncitori
şi-au prelungit contractele, obli-
gîmdu-se să vîndă statului în
luna m artie 880 litri de lapte.
• Ţăranii muncitori din sa­
tele comunii Turd aş, au pre­
dat peste 2 0 0 k g . carne de porc
în contul cotelor obligatorii,
întovărăşită lulea M o ra r din
satul Rîpaş, a predat întreaga
cotă de carne ce o datorează
statului pe anul 1957,
• In comuna Turdaş au mai
fost obţinute şi alte realizări
în cursul săptămînii trecute.
Colectiviştii au lucrat la pre­
gătirea şi însăm înţarea ră sa d ­
niţelor şi la curăţirea seminţei
necesare pentru însăm înţările
de prim ăvară. Ţ ă ra n ii m unci­
tori cu gospodării ind ivid uale
au transportat cantităţi m ari de
gunoi de cîm p. au term inat ^re­
paratul uneltelor, au pregătit
săm înţa, etc.
VLAICD ROMULUS
corespondent
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt % j
í*'- -KJ'Cj.dVt»-'jFL' »
E In întîmpina]
[zileide „8 Martie a I
I
Cerc de croitorie
^i
L In cinstea zilei de „8 Mar- 1
[ tie", la Hunedoara, s-a des- ^
[ chis un cerc de croitorie pe ]
[ lingă clubul „Alexandru Sa- ^
centrale, oameni ai muncii. Anul IX . Nr. 687 Marţi, 26 februarie 1957 4 pagini 20 bani t hia” al comitetului de între- j
Erau prezenţi şefii unor misiuni di­ ţ prindere al Combinatului. ^
Ne alăturăm iniţiativei L Cercul organizat cu ajutorul j
plomatice acreditaţi la Bucureşti, pre­ „Fiecare produs cu un l comisiei de femei, s-a deschis
cum şi personalul Ambasadei R. P. I încă de la 1 februarie 1957 şi j
Bulgaria la Bucureşti. preţ de cost cît [j este frecventat de 36 de ^
mai scăzut“
Membrii delegaţiei guvernamentale [• cursante. 1
bulgare au fost salutaţi călduros de X flîn d "din presă despre in i­
cetăţeni ai Capitalei veniţi în întim- ţiativa colectivului uzinei „ I.C . L In sala clubului, amenaja- 1
plnarea lor. Conducătorii de stat şl Frim u “ din Sinaia, „Fiecare
de partid romîni şi bulgari şi-au produs cu un preţ de cost cît nuai l tâ cu toate cele necesare (ma- ^
strîns călduros mîinile. scăzut“ , colectivele de m unci­
tori şi tehnicieni din secţiile u- [ şini de cusut, mese de croi, i
Au fost intonate imnurile de stat zinei „V ic to ria “ din C ălan, au
ale R. P. Bulgaria şi R.P.R. după care hotărît să se alăture acestei t planşe etc), cursantele se în- T
tovarăşii Anton lugov şi Chivu Stoi­ iniţiative.
ca au trecut în revistă compania de ^ tîlnesc de două ori pe săptă- ^
onoare aliniată pe peron. Pionieri şi Dezbătînd sarcinile planului
tineri au înconjurat pe membrii delega­ de producţie, m uncitorii, ingine­ [ mină şi învaţă croitoria sub ]
ţiei guvernamentale bulgare, oferin- rii şi tehnicienii uzinei noastre,
du-le buchete de flori. au studiat şi posibilităţile creş­ t conducerea tovarăşei Tamara 3
terii continue a producţiei, pro­
Conducătorii de stat şl de partid ro­ ductivităţii m uncii cît şi reduce­ 510 tone de cărbune L Savelie_v__a. î. 4
mîni şi bulgari s-au întreţinut apoi cor­ rea sistematică a preţului de peste pîan
dial în salonul gării Băneasa. cost. [¦Chioşcul de cărţi din uzi na j
La plecare, membrii delegaţiei gu­ Centralizînd angajamentele M in e rii de la Ţebea asigură [¦ In urmă cu cîţiva ani, co- i
vernamentale a R. P. Bulgaria au fost secţiilor pe uzină, aplicînd a- lună de lună cantităţi tot mai
conduşi pînă ia Russe (R. P. Bulga­ ceastă iniţiativă, noi vom rea­ mari de cărbuni energetici u zi­ [ misia culturală a combinata- ^
ria) de tovarăşii P. Borilă, membru în liza economii în valoare de nei electrice de la G u ra -B a rza
Biroul Politic al C.C. al P.M.R., prim- 2.252.000 lei şi C .F .R .- u l u i , principalii bene­ [¦ lui în colaborare cu „Librăria 1
ficiari ai acestei exploatări.
vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­ DRUKER ADOLF [ noastră" din oraşul Hunedoa-
directorul uzinei „Victoria"
tri, Aurel Mălnăşan, locţiitor al minis­ t ra, a deschis un chioşc de \
Călan
trului Afacerilor Interne, C. Franţescu, P e graficul de producţie al [ cărţi, in incinta întreprinderii, ^
In c o n ce d ii de exploatării, în perioada 1 ia­
odihnă nuarie — 24 februarie a.c., m i­ f pentru a veni în ajutorul sa- j
nerii de aci au înscris cifra :
ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucu­ şi tratam ent 510 tone de cărbune peste plan, [ lariafilor iubitori ai cititului, -j
reşti. Stoian Pavlov. adică 51 de vagoan e a 10 tone
In acest a n , de la C o m b in a ­ fiecare. In aceste 51 de v a g o a ­ t Aici se găsesc de vînzare 1
tul siderurgic din Hunedoara, ne de cărbune, este concretizat
au fost trim işi la casele de o- efortul, străduinţa şi eroismul [ cărţi tehnice, literare, litera- ^
dihnă şi la sanatoriile M in is te ­ m inerilor de la Ţebea pentru a
rului Sănătăţii, pentru trata­ da viaţă hotărîrilor plenarei I tură pentru copii şi diferite J
m ent, zeci de m uncitori.
C .C . al P .M .R . din decembrie L jucării. -j
N u m a i în luna ianuarie 70 de anul trecut.
muncitori printre care Gheor­ L Că a fost justă măsura de 1
ghe Păunescu, lăcătuş, losif
Vialner, forjar, Nicolae Gostian, I—'/—>/—T [ a organiza un chioşc al libră- ^
tu rn ător şi a lţii, au fost trim işi
Printre fruntaşii secţiei mecanice de la uzina „Victoria" Călan, se nu- 1 t riei în uzină, o confirmă fap- J
' mără şl strungarul Dionisie Danciu. In urma aplicării metodei de lucru 1
( Kulaghin, el realizează o depăşire zilnică a normei de peste 90 la sută;. i c tul că pe luna ianuarie, pla- ^
[• lată-l în clişeu lingă strungul său, mă surind o piesă cu şublerul.
3 ha. Pînă acum s-au încheiat Colectivele celor două sectoa­ !j nul de vînzare a fost depăşit •]
contracte cu 4 gospodării colec­ I U -/ «— t re ale exploatării şi-au realizat
tive , 8 întovărăşiri şi 137 ţă ­ planul de producţie pe cele 24 t cu 45 la sută.
rani individuali. zile ale lunii februarie.
[• In întîmpinarea zilei de „8 -j
Uniunea raională a coopera­
tivelor de consum din A lb a , s-a O foaie volantă pentru sate Fruntaşe pe exploatare sînt L Martie" chioşcul se pregăteşte J
preocupat şi de asigurarea con­
tractanţilor cu cantităţile de brigăzile minerilor Teodor [ să expună cărţi de gospoclă-
sticlă şi scînduri necesare pen­
Zia ru l „Steaua roşie“ organ „V e n iţi alături de noi“ este G h e rm a n şl N icolae M ih o c , ca­ [ rie, jucării etc. ]
tru răsadniţe cît şi seminţele al Com itetului raional P .M .R . titlul articolului în care comi­
şi îngrăşăm intele chimice ne­ şi al Sfa tu lu i popular raional tetul de iniţia tivă îndeam nă ţă ­ re lucrează într-un abataj fro n ­
cesare. A lb a , a tipărit de curînd o foaie ranii m uncitori să intre în gos­
volantă pentru sate. Prim ul nu­ tal şi au depăşit planul pe aba­
To t în această perioadă, coo­ m ăr al acestei foi vo la nte , se podăria ce se form ează în co­
perativele de consum săteşti au ocupă de unele probleme din m ună. L a rubrica „cu h a z şi cu taj cu 9 ,2% . ' !u j .
încheiat contracte cu 523 cetă­ comuna Bărăbanţ. In articolele tîlc“ sînt satirizate unele lip­
ţeni pentru vîn za re a a 6.050 sale, foaia volantă oglindeşte suri. După reparaţie CITIŢI IN PAC. 1V-A :
kg. lînă. Num ai în comuna Me- viaţa nouă de aici. Articolul in­
teş, s-au contractat 2.332 kg. titulat „Com uniştii în frunte“ , Agricultorii găsesc în coloa­ Tnvingînd greutăţile inerente • Prin munţii şi văile
lînă. arată activitatea pe care o de­ nele foii volante la rubrica sfa­ ce se orează în urma reparării la ­ Bulgariei
pun m em brii de partid pentru tul agricol, articolul „C e facem m inorului, laminatorii schimbu­
crearea unei gospodării colecti­ în săptăm îna aceasta ?“ . lui to v. P e tru C o n stantin au în ­ • Rezoluţia Biroului ]
ve legumicole în satul Miceşti. scris prim ul succes. E i au trecut Politic al Parti du- ^
Foaia volantă va apare pe­ prin cilindrii lam inorului în pe­ lui Comunist din
riodic pentru mai multe comu­ rioada 1-21 februarie, cu 13 lin ­ Israel cu privire la
ne din raionul A lb a , gouri de oţel m ai m ulte decît „Doctrina Eisen­
prevedea planul acelor zile. A - hower“
Peste 1.000 sandale din deşeuri
• Intensificarea teroa-
la Sovata, Herculane, Govora Folosirea din plin a deşeuri­ metri p ătra ţi "de piele. D in a- ceste ling ouri echivalează cu cir­ rei în Cipru
şi la altele. lor şi realizarea de economii de oeste economii precum şi prin
folosirea la m axim um a deşeu­ ca 35 tone laminate.- I <r*!? 'W \^ / ©
D e asemenea, în juma februa­ materiale, constituie o preocu­
rie pînă la această dată, din pare permanentă a colectivului rilor s-au confecţionat pînă în
com binat au plecat la sanatorii |prezent peste 1 .000 sandale pen­
Pe întreaga comună au fost pentru tratam ent încă 65 de de m uncitori al cooperativei ŞTIRI DIN GHELAR
încheiate peste 60 de contracte m uncitori, iar la casele de o- „M o ţu l“ din Baia de G riş. A s t­ tru cooperativele săteşti.
La realizarea acestor econo­
cu o suprafaţă de 15,43 ha. te­
ren. Num ărul contractanţilor dihnă din Tuşnad, Predeal, S i­ fel, ei au reuşit ca de la 1 ia ­ mii a contribuit şi folosirea ¦Minereu în contul lunii martie sută mai m ult m inereu peste
n a ia , etc, au plecat peste 2 0 de nuarie şi pînă în preze nt, să noului d isp o zitiv de tăiat ram e
-------------------- sarcinile de plan.
creşte de la o zi la alta. muncitori siderurgişti. realizeze economii de 842 deci- introdus de către tov. Florea
g Blăgăilă. Acest dispozitiv per­ In dimineaţa zilei de 18 fe­
9. bruarie, minerii din brigada Echipa de mineriţe BoaBaaaaacBaaaBaBaaaaBCBaaaiiaaaaaaeBsaaaBaaBaaaaaaaaasBsaBaaaaaBBaBBBdBCBaaaaaaaaaB^ BaaeBBBsaataaaaBaaaBaaaBaaBaflaaaflaflaBaaaaasassaaBasaasBaaBSBaaasBaai
mite realizarea unei producţii condusă de Mircea B o ta r de
cu 50 la sută mai mare decît O dinioară, meseria de miner
(D iplom ă de pm etieă m nînă acum. CORNEL TUDORAN 1a orizontu l I I , au raportat cu era inaccesibilă pentru femei.
© 21 mîndrie comitetului de partid Şi pentru bărbaţi ea consti­
corespondent şi conducerii exploatării, că tuia un oalvar.
Tînărul Ioan Kormdczski gă- imposibilă exploatarea în fron- De aici se schimbă socoteala şi-au îndeplinit sarcinile de In anii regimului democrat-
plan pe întreaga lună. D e la popular însă, această meserie
sise Petrila aşa cum am găsi-o tale de-a lungul cărora have- O noua premiera această dată, ei au trecut să şi-a căpătat o adevărată pre­
a Teatrului ele stat extragă minereu în cqntul lu­ ţuire. Şi iată că în u ltim ii a n i,
fiecare dintre n oi: o aşezare zele ar fi tăiat cărbunele. Nici Hotărîrea conducerii sectoru- nii martie. Organizîndu -şi bi­ pînă şi femeile au îm brăţişat
„Valea Jiului ‘ ne munca şi printr-o mai r it­ această meserie atît de fru ­
minerească plină de viaţă, un planul nu putea fi realizat ceas lui şi a organizaţiei de partid m ică a pro vizio n a re cu m a te ­ moasă. U n caz edificator a-
La 16 Februarie 1957, Tea­ rial lem nos, pînă la data de vem la G h e la r la o rizo n tu l I,
orăşel cu blocuri multe şi cu de ceas, zi de zi. Sectorul V de a fost respectată. Comuniştii trul de stat din Pe tro şani a în ­ 23 februarie, m inerii din b ri­ unde lucrează echipa condu­
scris cea de a 65-a prem ieră gada lui Mircea B otar au e x­ să de mineriţa Elisabeta D o -
o magazine, un orăşel cuprins la mina Petrila, în 1956, dacă în frunte, şi după ei tineretul, din activitatea sa, cu piesa tras din adîncurile păm întu- du. In momentul de fa ţă, e
g într-un frumos tablou încadrat „C avalerul fără grai“ , a dra­ lui 140 de tone minereu de chipa lucrează la extrasul ste-
au pornit să scoată sectorul de m aturgului maghiar Heltai bună calitate, în contul lunii
de munţi şi dealuri, cu Jiul în Jeno. Com edia aceasta cu su­ rilului pentru nambleiere.
sub plan. Cu 6 zile mai de vre­ biectul din vremea lui M atei viitoare. Că sînt în fruntea în Se apropie ziua noastră,
care se scaldă razele soarelui, Corvin, vede pentru prima da­ trecerii pe m in ă, e de prisos
me sectorul V şi-a terminat tă lum ina rampei în traducere să mai spunem . Cifrele v o r­ a fem eilor — spune ea — şi
cu priveliştea uimitoare a tot romînească, la teatrul m ineri­ besc de la sine. vrem s-o în tîm p in ă m cum se
planul pe luna ianuarie. In fe­ lor din Valea Jiu lu i. cuvine. P în ă la 23 februarie
ce-a ridicat aici mîna şi pute­ Orizont fruntaş am extras cu 2 0 la sută m ai
bruarie, 15%. depăşire peste In direcţia de scenă a to v . m ult steril, decît prevedeau
rea omenească. D e obicei orizontu l I I I , era sarcinile de plan. Vrem însă
Inginerul Ioan Kormdczski, nu era pe ultimul loc în în­ plan, aduc sectorului V, titlul Ion Petrovici, asistat de J . V o i- notat pînă nu de -mult cu ca­ ca această cifră să fie depă­
trecere, era cel mult, pe pe­ de fruntaş. Sectorul V de la mi­ şită cu încă cîteva procente.
avea în buzunar o diplomă de nultimul loc, aşa cum de alt­ na Petrila a devenit fruntaş pe nescu, piesa interpretată de ac­
inginer şi încerca s-o obţină pe fel s-a întîmplat cu întreaga
exploatare şi nu greşim dacă tori fruntaşi ca E le n a An fones-
o a doua: pe aceea a practicii. . „ -,, ,- .--, „ ___,- ¦ spunem că şi mina Petrila fa­
g Fusese repartizat ta Petrila, la m" a “
ce parte dintre minele frunta
mină să-şi pună în slujba pa- ctl a parte dintre nune şe ale Văii Jiului, intr-o măsu­
trlei tot ceea ce agonisise în a- le codaşe ale Văii Jiului.
ră destul de mare datorită sec-
nii de studiu la Institutul de Fră_m_ _în_t_ă_r_i__ş_i__h_o__tă__rî_rtiorului V... Pentru că bine a
mine din Petroşani. Venise aci
zis minerul Victor Codrea din
să confrunte învăţătura cu prac- Ce putem face, ce putem acest sector . g
tica viaţa frumoasă a visurilor întreprinde ? —- se întreba me- Cînd un sector o ia înain- g
plăcute de student, cu viaţa reu inginerul. In anul 1957, te, apoi şi celelalte sectoare se g cu, artistă emerită a R .P .R ., lificativul m ijlociu, prin priz- La clubul ucenicilor
nouă, severă, complexă, dar sectorul V trebuia să facă o co­ ţin după el l o Ana Colda, Ioan Pavlescu, A n ­ ma rezultatelor obţinute, D a r
ca Ledunca şi a lţii, s-a bucu­ se vede că m inerii acestui o-
toi frumoasă, aceea de inginer, titură, să-şi facă planul! Dar g rat de un deosebit succes. D e ­ rizo n t. nu s-au m ulţum it cu Seara s-a lăsat încetişor
corurile şî costumele sînt crea­ acesi calificativ. Pe lîngă fap­ peste colonia Ghelar. S-au a-
In contradictoriu cum ? S-a introdus rambleul Lupta continuă o ţia talentatei scenografe Elena tul că au muncit cu deosebit prins nenumărate becuri, dîn-
total în abatajele sectorului. elan în primele 23 de zile du-i un aspect feeric. L a clu­
Şi iată acum, în zilele a- o ale lunii februarie, au luat şi bul ucenicilor, viitorii mineri
, M ele treceau una după alta cestea de întrecere, tînărul in- o serie de m ăsuri bune, m e ni­ se destind după o zi de în v ă ­
ţătură şi practică.
p‘Jrefaa Zmuultl Tsai uÎ Tccaa 6nneeccaazularilUee f™ alta rnm pră nu oot da fi- ?l~a trecut prima ileitcearam baieni ui-n loc. FAo-rţiu . care
O parte din ucenici preferă
cotidiene care te ţin încordat, producţia frontalelor melui pe diploma de practică, să joace tenis de m asă, şah,
te fac sa lupţi, sa dobîndeşti re?te> producţia ]ronţăietor. ^ aolecat veste o hîrtie ne ca-
19.463 participanfi
satisfacţii şi victorii. De aceleaşi gînduri era fra- rg nume[e brigăzi- °
Odinioară, viitorul inginer mîntat şi maistrul miner Nico- /q/. J ctor?uhJ v m 1dL ă% ite î la spartaclnada te să ducă la îm bunătăţirea table şi popularul joc m o ara .
tineretului A lţii citesc cu nesaţ cărţile
visa un sector bun, de unde să lae Savu, secretarul organiza- respectim şi zîmbeşte Licreză. | m uncii pe o rizo n t. P rin tre a
In cadrul spartachiadei tine­ Jules Verne, poeziile lui
scoată cărbune cu nemiluita, ţiei de partid. _ _ t m i n ar să fig alf_ Ş retului, organizată în raionul cestea se num ără am plasarea
B rad, au participat pînă în E ™ nescu, Topîrceanu, Alee-
sector cu abataje frontale, un- Tovarăşe inginer, ce zici? ţet înd bri da M Arpad î prezent un num ăr de 19.463 ti­ găurilor în funcţie de tăria ro- sandri, Beniuc, Ţiganiad a lui
neri. D in tre aceştia 14.919 sînt B u ( k i D e la a n u şi altele, din
de se vor introduce haveze şi Cum putem realiza totuşi pro- dg p m ^ h ^ | băieţi şi 4.544 fete Concuren­ .. . , ,,.
ţii s-au întrecut la probele de cele 500 de volum e cu oare
va realiza planul ceas de ceas, ducţia. ... .. decade producţia întregii luni. schi, şali, Tenis de m asă, trînta, cu ş. de suprafeţele libere,
Rezolvarea au găsit-o ceva patinai, gimnastică G . M . A . este dotată biblioteca clubu­
zi de zi, lună de lună. cflîn^d brigafeda lui Mea[nema Mfaornine mai buna întreţinere a utila- lui.
o Dar, sectorul V de la Petri- mai tîrziu. Dacă-i vorba să !elor, preluarea schimbului la Cei mai frecvenţi vizitatori
ai clubului, sînt printre a l­
X la care i-a fost incredwţo.t sa-l se exploateze in abataje-camera , d locul de m uncă şi altele. N u ­ ţii fruntaşii la în vă ţă tu ră şi
practică Gheorghe Iancu, Ioan
g conducă, nu era aşa cum şi-l în- şi sâ se rambleeze toiul, atunci Aici, inginerul Ioan Kormdc­
zski a fost întrerupt de-un re­
o chipuise. „Cărbune cu nemilui- fie ! porter care tocmai intrase în mai aşa se explică faptul, că
ta" nu putea scoate. Sectorul V S-a introdus un nou proce- birou:
6 de la Petrila a fost străbătut de deu : eşalonarea rambleului în planul orizontului a fost rea­
focul cărbunilor, straturile se abataj în aşa fel încît produc-
$ liza t în proporţie de 1 0 0 ,2 la
g
g mişcau de la matca lor, „să- ţia sectorului să nu fie stînje- — Tovarăşe inginer, vreţi să sută, situîndu-se în fruntea
o reau", rupîndu-se unele de al- nitâ dacă un^abataj intră j n ne povestiţi ceva relativ la gradul I şi săniuţă. P rin tre cei Le n c u ţa , Va s ile C h e zan şi A u ­
o tele şi chiar de ele înşile. Sin- rambleu. Dacă această hotărî- timpul de cînd aţi ieşit inginer, care s-au clasat pe primele lo­ seotoarelor pe m ină. B rig ad a rel Apostie. Se înţelege că şi
g gurele abataje frontale pe care re se respectă, atunci cu sigu- de cînd v-aţi susţinut proiectul g curi lia diferite probe sînt to va ră ­ condusă de minerul P. e tru D„ u„ - în seara aceea, au fost pre-
o le-a avut, a fost nevoii să le ranţă sectorul îşi va face pla- de diplomă ? şii G heo rgh e T o c , Ioan T rifa n ,
A. PĂDURARU Ioan C a zan din satul Ciungani «Ţ“^"do,ve_dit!«, , inii ta *. Tclip1e*'f?ruCm'“oba'sem, de “ petreC“1
S abandoneze; presiunea făcea nul! (GH. TĂUTAN
pe o rizo n t. E a a dat cu 20 la
şi a lţii,