Page 86 - 1957-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 687

\ O<XXOOOOOOOOOOOOOO<OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO< o Sem ieiu i s&amluia

— Iulia Nikolaevna — s-a să nimicească tot ce éste Viu pe apropierea lor se ridică căsuţe
pline de aparate de tot jelui. Pe
00O0 0 O0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 adresat Moghiliovski, şeful sta­ planeta noastră. Dar aceleaşi ra­ ecrane opalescente care seamă­
ţiei din regiunea Moscovei a diaţii au generat la mare altitu­ nă cu ecrane de televiziune şer­
0 0 0 0 0 0 0 0 « 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OOOCOOOOOOOOC* Oamenii de ştiinţă sovietici efec- trenament preliminar înainte de a fi Serviciului soarelui, unei cola­ dine deasupra pămîntului o puiesc linii multicolore, luminea­
tuînd cercetări asupra spaţiului cos­ introduse în scafandre. „combinaţie protectoare" — io­ ză lămpi de semnalizare roşii şi
mic folosesc în acest scop animale. boratoare a lut Arată-mi te rog nosfera, o pătură de atomi ioni­ verzi, aparate înregistratoare
Recent S-au efectuat experienţe in­ Lansarea rachetei s-a efectuat cu soarele anului 1954. zaţi ai diferitelor gaze. Ele ab­ trasează curbele de intensitate
teresante de lansare în cosmos a 3—5 minute înainte de răsăritul soa­ sorb şi reflectă o parte a radi­ ale funcţionării postului de radio
relui. Altitudinea de zbor a fost de Această solicitare nu a stîr- cosmic din galaxia noastră.
nit tlici ó surprindere în raidu­
Moghiliovski a povestit că cu
unor rachete cu cîini. 110 km. Cînd racheta a ajuns la rile colectivului. Colaboratoarea aţiilor, iar cele care ajung la cîteva zile în urmă se observase
un grup de pete care se depla­
Cercetările S-au efectuat în două punctul cel mai ridicat, partea de a scos din dulap un dosar volu- suprafaţa planetei aproape că nu sau în direcţia ecuatorului so­
lar, şi, aflîndu-se în centrul dis­
etape. Mai îiitîi cîinii, precum şi a- la capul rachetei (cu animalele a- mitios. Fără'să-l deschidă Mog- măi au efect dăunător. De altfel, cului petele . influenţează deose­
bit de activ aăupra lonosferei.
paratura necesară, au fost aşezate flate acolo) s-a desprins de corpul hiliovski a început să vorbească amatorii de băi de soare prelun­ Aceasta permite să se prevadă
o furtună magnetică.
într-un compartiment ermetic situat ei. despre astrul, de-zi care s-a do­ gite au simţit pe propria tor pi­
Dar nil este cazul să fim în­
în partea de la capul rachetei. La O altitudine de 80—90 km. în vedit a fi 'mi'stprlos şi neliniştit. ele pulereă astrului. grijoraţi, îşi încheie Moghiliov­
ski explicaţiile. Radiotelegrafiş­
Cu ajutorul unul sistem de recon- perioada căderii libere a aviit loc ^ — Structufă Subsolului soa­ Or, starea „combinaţiei pro­ tii de la staţiile polare unde fur­
tuna se resimte deosebit de pu­
diţionare a aerului s-au creat toate catapultarea animalului care se afla ^ relui nu ne este cunoscută. Ob­ tectoare" a pămîntului depinde ternic au şl fost preveniţi de
condiţiile necesare vieţii animalelor în căruciorul din dreapta. Viteza iă O servaţiilor noastre' Sînt dccesi- întru totul de activitatea solară. Serviciul soarelui. Ei vor lucra
pe o gamă de unde insensibilă
în cursul zborului. care căruciorul ă fost lansat din par- O 'bile numai î n v e l i ş u r i l o r exterioa­ Cu cît este mai mare numărul la furtună.

Aparatele instalate în rachetă au tea de la capul rachetei a fost de X re mai reci: coroana, fotosfera petelor şi erupţilor de pe soare, 440 milioane ruble

permis să se înregistreze automat în aproximativ 70Ó metri pe secundă. şi cromosfera — ocean üiVülbli- cu atît mai. neliniştită este io­ pentru ocrotirea sănătăţii
rat de gaze incandescente — at­ nosfera, Puternicele fluxuri de
timpul zborului temperatura şi pre­ Sistemul de părâşiitare a fost pus Grădiniţa de copii a muncitorilor Uzinei de ceasornice din Erevan, că- mosfera astrului.1Dar atesta nu radiaţii care iau naştere la apa­ metalurgiştiior din Ucraina
este astrul Însuşi. Dé aici pro­ riţia petelor şi erupţiilor sfărîmă
siunea aerului în cabină, tempera­ în funcţiune la 3 secunde după ca­ pitala RiS.S. Arlneănă. . j vin toate nenorocirile. De ce, „combinaţia protectoare" şi a- O rg a n iza ţiile sindicale din
bunăoară, soarele ,,respiră" ? Şi tunci bîntuie furtuni magnetice, întreprinderile metalurgice din
tura pielii animalelor, precum şl tapultare. totuşi această esté adevărat I radiotelegrafiştii nu pot obţine Ucraina acordă o mare atenţie
legături normale-. ocrotirii sănătăţii m uncitorilor
frecvenţa respiraţiei şi pulsului. Cer­ Partea de la ţapul rachetei, eli­ Moghiliovski a desprins irtăpa care lucrează la furnale îna lte ,
în care „se păstra" soarele anu­ Prevederea timpului după soa­ a topitorilor, laminoriştiior,
cetările în zbor au fost precedate de berată de căruciorul din dreapta, q Sezonul de iarnă în sanatoriile şi casele lui 1954, re, spune Moghiliovski, intră în m uncitorilor din Cocserii şl de
de odihnă din Siberia sarcinile observatoarelor Servi­ la uzinele chimice, a m inerilor.
experienţe prelungite. In cursul a continuat să cadă liber, fotifidu- ^ — La intervale de 11 ani as­ ciului soarelui. Staţia noastră A n u l acesta peste 50.000 de
trul nostru dă dovadă de o com­ nu este unică. Intre Vladivostok m etalurgişti îşi vo r petrece con­
zborului s-au efectuat filmări pen­ se. La O altitudine de 35—50 km. şi portare deosebit de agitată. Pe şi Lvov se înşiră un lanţ întreg cediul în Casele sa n ato iia le şi
soare apăr numeroase peté, bîn- de observatoare utilate CU tehni­ de odihnă.
tru urmărirea comportării animale­ cu o viteză de 1.000—1.150 metri In sanatoriile şi c&sele de ră lârgă dorm itul în !aer li­ ca ultramodernă.
odihnă din Siberia apuseană ber în sa d speciali, Şi în tim ­ tuie explozii gigantice pe care Sindicalele au alocat în acest
lor în cabina rachetei. Altitudinea pe secundă a avut loc catapultarea pul iernii la sanatorii oamenii le denumim erUpţii ctomosferice. Observatorul Serviciului soa­ scop peste 30 m ilioane de ru ­
şi-iau petreout concediul \<n lu ­ muncii urmează tratamentul me­ Iar în intervalele dintre anii de relui din regiunea Moscovei este ble,
maximă atinsă a fost de 100 km. celui de-al doilea cîine care se afla dical necesar activitate maximă intervine un înzestrat cu două telescoape. Cu
nile de iarnă aproxim ativ 1 2 0 .0 0 0 declin. Astrul éste atunci relativ ajutorul primului se observă şi Sume im portante au fost alo­
Comportarea şi starea animalelor în căruciorul din stînga. Apoi, căru­ de persoane. In actualul cincinal reţeaua liniştit. Apoi întregul ciclu reîn­ cate pentru trimiterea în tabe­
caselor sanatoriale din Siberia rele de vară a copiilor de m u n ­
nu s-au modificat simţitor în tim­ ciorul din stînga cu animal a con- O O d ih n a de iarnă îşi are fa r­ se va extinde considerabil. N o i citori şi fun cţio na ri. 45,000 de
mecul ei. Pe lîngă casele de o- irtstltutii de acest foi se vor copii îşi vo r petrece vacanţa de
pul zborului. In zilele următoare tinuat să cadă liber pînă la o alţi- $ construi, printre altele, pe m a­ vară în taberele de pionieri.
cîinii s-au comportat de asemenea tudine de 3—4 km. şi abia la aceas- X dihnă funcţionează cabane de lurile lacului de acum ulare de
skiori, au fost amenajate pati­ Aproape 150 milioane ruble
normal. In urma unor zboruri re­ tă altitudine* paraşuta s-a deschis X au fost alocate pentru plata
noare, au fost construite pîrtii concediilor de invaliditate tem­
petate, în organismul cîinilor nu automat. ^ p o rară, de naştere şi de a lă p ­
tare, precum şi pentru cum pă­
s-au constatat modificări importante. De fiecare dată au fost lansaţi rarea Celor necesare noilor năs­
cuţi.
In ă doua etapă a cercetărilor, doi cîini, iar unele animale au zbu-c
A n u l acesta aproxim ativ 441
pentru adăpostirea Cîinilor în partea rat chiar de cîteva ori. Nu s-a sem­ pentru săniuţe. Persoanele ve­ la N o vo s ib irs k, care va fi fo r­ cepe. se fotografiază cromosfera — în­ m ilioane ruble vor fi alocate
pentru ocrotirea sănătăţii m un­
de la capul rachetei s-a rezervat un nalat nici un caz de pieire a ani­ nite la odihnă îşi petrec cea m at p rim ă va ra aceasta în faţa S-ar părea că oamenii nu re­ velişul exterior al astrului, iar citorilor m etalurgişiti din U c ra i­
na ceea ce reprezintă cu 23 m i­
compartiment neermetic de volum nu malelor. X mai mare parte a zilei în aerul barajului hidrocentralei dé la simt aceste variaţii, dar aceasta cu celălalt — prin filtre speciale lioane ruble mai m ult decît a-
prea mare. In acest compartiment proaspăt şi rece, la cabanele de Novosibirsk. N oile case de o- fotosfera, pătură mai adîncă. nul trecut.
s-a instalat un cărucior de catapultă. Prin lucrările lor, oamenii de şti- Y skiori aşezate în locuri pitoreşti dihnă şi sanatorii vo r putea fi nu este ctecît o aparenţă. Este
De acesta s-au fixat scafandre spe­ din ta ig a . E s te p ractica t. pe scia- folosite în tot cursul anului. îndeobşte cunoscut că soarele Pe timp înnorat soarele poate Hoteluri pentru
ciale în care animalele se aflau fără inţă Sovietici caută să apropie vre- X constituie izvorul vieţii pe pă-
măşti de oxigen. mînt, un prieten al nostru. Dar totuşi să fie observat cu ajuto­ participanţii
mea cînd zborul omului în cosmos O uneori el se poate comporta ca rul unui radiotelescOp, Aceasta
In cea de-a doua etapă cercetările la festivalul tineretului
va deveni realitate, cînd folosind O Suturares vaselor sanguins cu ajutorul unui inel se explică prin faptul că soarele
este un puternic radioemiţâtor D in. toate colţurile globului
vehicule cosmice, oamenii vor pu- X păm întesc vor veni la M o sc o ­
v a , la cel de al V l-le a festival
s-au efectuat pe 12 cîini. tea stabili legături 'cu âltfe lumi O In chirurgia vasculară con­ de raţionale de suturare a va duşman şi chiar duşman primej­ care „funcţionează" pe unde cu m ondial âl tinerelului şi s tu ­
temporană capătă o importanţă s-elor sanguine nu num ai prin dios şl perfid. o lungime cuprinsă între cîţiva denţilor, peste 30.000 de tineri
Animalele au fost supuse unui an- depărtate, deocamdată necunoscute. O oreseîndă elaborarea unor meto- metoda terlnino-term inală ci şi milimetri şi cîţiva metru In a- şi tinere. P e n tru cazarea oas­
prin metoda term ino-laterală. In Asemenea unui uriaş cuptor cest scop în curtea clădirii sînt peţilor vor fi puse la dispoziţie
^ooooooooooooooo<x>oooooo<x>ooooooooooo<>oo<>ooo<>c>ó<x> S asemenea cazuri procedeele m a; atomic, astrul trimite în spaţiu instalate cîteva staţii de radar cele m ai bune hoteluri din ca­
fluxuri puternice de raze lumi­ de diferite sisteme. Unele ante­ pitală : „M etropol“ , „N a ţio n a l",
2.500.000 imagini pe secundă riuale de sutură necesită un vo- noase, radiaţii termice, raze X, ne seamănă cu crengi de copaci, „G ra n d H o tel” , „Lc;ningrads-
lum excesiv de m uncă şi sînt a- unde de radió şi atomi. Ele sînt altele sînt în~ formă de plasă. In kaia“ , „Pekin” , „A vro ra “ , „U -
O lampă electrică a fulgerat N u , ea răm îne im obilă. F u n c ­ cendiilor, să se '‘ştirbiiească re­ deseori nesigure. atît de intense incit sînt în stare craina” , precum şi cele 40 de
pe neaşteptate şi apoi s-a ţionarea instalaţiei se bazează gim urile cele m ai favorabile de hoteluri construite în ultimul
s tin s : s-a ars filam entul. F u l­ pé principiul aşa-numitei ex­ funcţionare a motoarelor de au- D r . D . A . Doneţki de la Insti­ Un reflector solar timp în raionul Exp o ziţie i a g ri­
gerarea a durat doar o clipă dar plorări prin oglindă. tovechicule şi de avioane etc. tutul de ehirürgie „ A , V . V iş - cole unionale. T o t aici se a-
în faţa noastră se află patru foto­ Pe baza fotografiei unei explo­ nevski“ al Academ iei de ştiinţe m enajează încă 11 hoteluri cu
Im aginea captată de obiec­ medioale a U .R .S .S ., a elaborat mai m ulte etaje pentru 5.000 de
locuri.
grafii care reprezintă fazele tiv nu se reflectă im ediat pe z ii, se poate cunoaşte caracterul o nouă metodă de sutură a v a ­ Astronomul Vladim ir Buh- în rîndurile medicilor. Recent,
consecutive ale acestui feno­ peliculă. E a întîlneşte în cale undei de explozie, durata propa­ selor sanguine cu a juto rul unui man a realizat un reflector so­ tînărul medic G rig o ri PopoV a In primele etaje ale noilor
men. Fotografiile au fost exe­ o oglindă rotativă, care execu­ gării acesteia, m odul în oare ea inel special de reunire, Inelul lar care a şi fost instalat la susţinut o dizertaţie de candi­ clădiri se am enajează restau­
cutate de instalaţia fotografi­ tă 75.000 rotaţii pe m inut. U n se reflectă de la un obstacol. perm ite să se aplice orice pro­ dat cu tema „Fo lo s ire a lum inii rante, bufete, m agazine, frize­
că u ltrarapid ă „ S f r “ . fascicul de lum ină reflectat de cedeu de suturare, Observatorul din A lm a -A ta . R e ­ solare concentrate în tratam en­ rii, oficii poştale şi de telegraf,
la oglindă şi care reprezintă i- Cunoaşterea caracterului pro­ flectorul are aspectul unui e- tul tuberculozei pielii şi altor diferite ateliere pentru presta­
Fulge rul, descărcarea prin m aginea obiectului alunecă cu pagării descărcării prin seîntei Inelul de reunire are aspectul cran alcătuit din oglinzi plane boli de piele“ . re de servicii. In cartierele de
seîntei, explozia, sînt fenome­ mare viteză pe peliculă. uşurează proiectarea instalaţii­ unui oerc m etalic cu g h im p i oare montate pe un cadru comun, în hoteluri, în afară de restauran­
ne instantanee. D a r instalaţia lor şi lin iilor de înaltă tensiune servesc la fixarea m arginilor v a ­ aşa fel îneît ele fo rm e ază o su­ Botaniştii din A lm a -A ta au tele perm anente se v o r o rg a n i­
„ S fr “ poate realiza o imagine Instalaţia fotografică poate pentru transportul energiei elec­ selor sutúrate. Sutunarea se e- prafaţă concavă. Străbătînd gro­ ajuns la concluzia că reflecto­ za încă 20 de cantine mobile,
desfăşurată a tuturor acestor servi ca foto-înregistrator In trice. Fotografierea rapidă a des­ feotuează în felul urm ător : m ar­ simea o g lin zilo r, razele ultra­ rul lui Buhm ân poate fi folosit unde se vor alimenta partici­
procese. acest caz ea fo to g ra fia ză în cărcării prin seîntei ne permite ginile orificiului de la unul din violete ale . spectrului solar pentru crearea de sere helio- panţii la festival.
mod neîntrerupt un proces ca­ să înţelegem n atura fulgerului vasele sutúrate se trec peste i- sînt .absorbite şi îşi pierd forţa tehnice. Inventatorul însuşi a
Fo to g ra fiile sînt pur şi sim ­ re se desfăşoară cu mare vite ­ nel, şi după ce se îndoaie pere­ d istructivă , în tim p ce razele făcut experienţe de iradiere H o te lu l „M o s k v a " este re­
plu uim itoare doar nu este v o r­ ză . Inlocuindu-se unele piese şi să proiectăm în mod raţional tele vascular deasupra cercului, infrâroŞii folositoare organis­ a oualor de raţă cu ajutorul re­ ze rv a t zia riştilo r sovietici şi
ba de fotografierea unui obi­ ale instalaţiei prin altele, se ele se fixează pe ghim pi. D u p ă m ului se concentrează. E le in ­ flectorului. P u ii de raţă obţinuţi străini. To t aici va funcţiona
ect, ci a unui fenom en. Es te pot proiecta im agini succesive dispozitivele de protecţie îm po­ aceasta pe aceiaşi ghim pi (dea­ tensifică activitatea vitală a ţe­ centrul de presă al festivalu lui.
un fel de film are foarte ra p i­ cu o frecvenţă de 2,5 miliohne supra prim ulu i vas) se fixează suturilor organismului ome­ din ouăle Iradiate â-au dezvol­
dă care ne-a permis să a ru n ­ pe secundă. triva acestuia. Izvo a re le oare m arginile orificiului celui de-al nesc, distrugînd totodată bac­ Lucrări de construcţie
căm o privire în lumea proce­ doilea vas. Există o garnitură tat mai repede decît cei obţi­
selor de m are v ite ză , aşa cum Instalaţia fotografică „S fr“ emit lum ină prin im pulsii şi oare de inele de diferite diam etre pen­ teriile patogene într-un colhoz
microscopul ne-a dat posibili­ este lungă de peste doi m etri. nuţi din ouă neiradiate. La
tatea să pătrundem în m icro­ E a se m ontează pe o masă de a u , o mare importanţă în teh­ tru suturarea diferitelor vase. Sute de bolnavi au fost v in ­ Colhozul „U zb e k ista n “ din
cosmos Această instalaţie re­ dim ensiuni m ari, deşi apara­ decaţi cu ajutorul feflectorului vîrsta de trei luni greutatea lor regiunea N a m a n g a n este una din
m arcabilă,. re alizată de un co­ tul de film at propriu zis nu nică, pot fi de asemenea studia­ solar. E l a trezit un viu interes gospodăriile cele m ai m ari din
lectiv al Institutului de fizică este prea mare. Lîn g ă aparat depăşea de două ori cea nor­ R .S .S . Uzbecă. Num ai suprafa­
te cu a jutorul instalaţiei „ S f r “ . ţa sem ănată cu bum bac este
m ală. aici de aproxim ativ 3000 ha.
Veniturile mari permit ţăranilor
chimică al Academ iei de ş tiin ­ se m ontează un pupitru de co­ să efectueze lucrări de construc­
ţie pe scară largă. In satul în
ţe a U .R .S .S . perm ite să se e- m an dă. A p a ra tu lu i i se a d a u ­ In semiîntunericul dinaintea zori­ viata satelor colhoznice astăzi o lecţie despre particularităţile care se află c o lh o zul, în u lti­
xecute fotografii cu o frecvenţă gă trei obiective dém ontable. lor se aprind luminile electrice în ca­ biologice ale etnepii şi legumelor. In mii doi ani au fost construite
de 2,5 m ilioane im agini pe se­ sele pe ale Căror geamliri gerul le-a In această zi munca se desfăşura colhozului se folosesc în prezent 11 aşteptare, pînă se adună toţi, iînă- un palat de cultură, clădirea ad
cundă. Cu ajutorul instalaţiei foto­ împodobii CU flori de ghiaţă. De la fermă în ordinea obişnuită. Iată, motoare. In cele 255 de case ale col­ ra agronoamă Taisia Kiruşkina siă ministraţiei colhozului, două
Pentru a viziona acest număr grafice „ S fr “ oamenii de ştiin­ jur împrejur era linişte. Dinir-lina au venit şi iimplafii să termine fini­ hoznicilor arde lumina electrică, au de vorbă cu colhoznicii, case de naştere, un cinem ato­
de im agini pe un ecran cine­ ţă pot avea un tablou real al din case ieşi o femeie în vîrstâ, care sarea încăperii maternităţii In care fost instalate difuzoare. graf, m agazine, Casa învăţăto­
m atografic obişnuit ar fi nece­ proceselor instantanee, despre o porni la drum grăbită. Curind, o vor încăpea peste 100 de viţei. Şofe­ Poşlaşul a adus ziare şi reviste noi, ru lu i, un spital, m ulte case de
sare peste 24 de ore. Intr-ade­ care pînă în prezent ei puteau ajunse din urmă o vecină. rii au adus seînduri pentru turnul de După terminarea zilei de lucru scrisori, Agronomul a primit Un pa­ locuit.
vă r, la cinema vedem numai să-şi formeze o im agine numai siloz. conducătorii colhozului, brigadierii şi chet întreg de broşuri despre expe­
24 im agini pe secundă. pe bază de presupuneri. A s tfe l, Anastasia Şarenova şi Olga Zui- şefii de echipe, numeroşi membri- ai rienţa înaintată a colhoznicilor care Şi în prezent satul este plin
o fotografie a arderii gazelor kova lucrează de multă vreme¦ îm­ In curtea colhozului se văd Stive artelului vin la birourile ‘ administra­ obţin recolte bogate de grîu, legume de schele de construcţie. Aici
C u m se realizează această permite să se vadă cum se pro­ preună la ferma de lapte-marjă. a ţiei ariciului pentru a discuta în co- şi cartofi. se construiesc peste 300 de ca­
vite ză uriaşă de film are ? P o a ­ pagă flacăra şi prin urm are Colhozului „Calea spre socialism" se p e n Lu ţă ra n i, un ap.aduot şi o
te că pelicula fotografică se permite să se elaboreze proce­ din raionul Trosneansk, regiunea ...In cancelaria Colhozului arde încă a doua casă de odihnă.
mişcă cu o vite ză de basm ? dee eficiente de stingere a in- Orei. Vecinele se ajută bucuroase u-, multă vreme lumina. Contabilul Var-
vara Romaniceva şi membrii comisiei

na pe alta, prin sfaturi Şi fapte, ele O ZI DE IARNĂ ÎNTR-UN de cenzori fac bilanţul anului. A-
^ cresc împreună viţeii colhozului. COLHOZ ceastă muncă este complicată. Gospo­
<' Femeile vorbeau animale şi hici nu dăria aridului esle mare, cu multe
> observară cum ajunseră la fermă. A- de N. LOHMATOV ramuri de producţie. Colhozul, care
> colo se şi aflau responsabilul fermei, lucrează aproximativ 4.508 ha. de pă-
’ Automatizarea pătrunde tot mai mult în toate ramurile industriale din ţ < Miirofan Şuşleakov, şi • mulgătoarea de cărămizi destinate construirii unui lectiv lucrările urgente pentru a doua mînt, are o mare fermă de lapte-
¦ U.R.S.S. Silit automatizate nu numai unele sectoare de producţie ci chiar < Alina Ruenova, care se ocupau de un grajd pentru 100 de vaci: Colhozul zi. , marfă, aproximativ 500 de porci, pes­
> procesele tehnologice. In momentul de !aţă, la uzina de rulmenţi din > viţel nou născut. Cele două femei noii intenţionează de asemenea să cons­ te 700 capete de oi, Un iaz in supra­
\ Moscova funcţionează 10 linii automate. In cursul anului trecut s-a moder- X sosite se apucară imediat de trea- truiască o cocină, un coieţ de păsări. Cîţiva colhoznici s-au întors de la faţă de 25 ha. în care se cresc crapi,
j nizat Secţia de tăiere a metalelor, inirodueîndu-se maşini cu tăiere rapidă. L bă. Mai întii mulseră vacile şi-hră- Spre toamnă toate acestea vor fi pădure,unde, împreună cu Silkin, vi­ o livadă tînără, o prisacă, multe cons­
j Aici au intrat in exploatare: un atelier automat, două noi linii automate ţ niră viţeii, apoi începură să chreţe gata. cepreşedintele colhozului,, au lucrat trucţii necesare gospodăriei obşteşti.
\ şi trei transportoare. Ţoale acestea au dus la creşterea producţiei uzinei. } vitele, să le împartă hrana, să ma- timp de opt zile, pregătind 220 mc.
? hi clişeu: Controlul automat al i netelor interioare ale rulmenţilor din < seze ugerul vacilor gala să fete... ; In atelierul de tîinplărie 'al colho­ de material lemnos. Venitul colhozului creşte an de an,
¦ La fermă programul zilnic este zului'se lucrează la repararea inven­ cijrîndu-se în prezent la 3.500.000 de
atelierul automat. Supraveghetor P. Bukniski. > strict respectat. Aici iotul este prevă- tarului agricol. Se înlocuiesc roţile După ce a ascultat raportul locţii­ ruble faţă de aproximativ 2.000.000 de
Ş zul pe ore şi minute: timpul necesar căruţelor, se dreg boroaneie, se fac torului său, Aleksandr Kuzin, preşe­ ruble în 1955.
I curăţirii încăperii, distribuirii¦ nutre- minere pentru furci şi saiîre, Staţii dintele colhozului spune:
<< ţarilor, adăpării. Mulgătoare,le şi cres- pentru prisacă... Ziua-muncă esle din ce în ce mai
S culoarele de viţei muncesc cu rîvnă. — Acum vom putea începe cons­ bine retribuită. Dacă în 1955 colhoz­
ş Multe din ele lucrează la ferme de In acelaşi atelier se fac pervazuri truirea unui nou grajd de vila... ' nicii primeau pentru o zi-muncă cile
/ clte 5—6 ani, acumalină in acest răs­ pentru clubul colhozului, care va ¦fi 4 kg. de grîne şi cît 6 ruble, anul
o clădire mare, luminoasă, cu o sală In cancelaria colhozului intrară doi trecut pentru fiecare zi-muncă s-au
timp o bogată experienţă. Anul trecut de spectacole încăpătoare, avînd un şoferi. Unul din ei raportează pre­ primit cîte 5,200 kg. grîne, cile 7,30
Anastasia Şarenova şi Olga Ziiikova colţ roşu, o bibliotecă şi o instalaţie şedintelui colhozului: ruble.
au reuşit să menţină în viaţă toţi de cinematograf.
viţeii daţi de fiecare- vacă¦încredin- — Am îndeplinit sarcina. Am trans­ Peste 30 de familii de colhoznici
^ ţaţă lor spre îngrijire. Ele, au ricli- Alături de atelierul de iîmplărie se portat de la depozitele din Orei două s-au mulat în case noi, construite pe
< cat cantitatea medie de lapte dată de camioane cu îngrăşăminte minerale. seama colhozului.
j o vacă pînă la 2.500 kg. pe an. află termocentrala. Dar in ariei exis­
In jurul unei mese mari de lingă Aşa muncesc în aCesle zile de iar­
tă şi o hidrocentrală. In producţia nă colhoznicii din aridul „Calea spre
fereastră se slrlng şefii de echipe. La socialism".

cursurile agrotehnice ei vor asculta

w- /VV V‘-v-W>»%\A ,', V \ - \ V \ \ ' \ , \ . A-^v''vV>v V W V -v A .^ v /W ^ / A W v V . W , W W ( W N W /