Page 87 - 1957-02

Nr. 687
Cercurilor de economie concretă
trebuie să li se asigure o activitate continuă
In cursul anului trecut, co­
lectivul de muncă ial uzinei coc-
so-chimice din Hunedoara a
reuşit sa obţină o serie de re-
zultate bune în creşterea pro­
ducţiei şi îm bunătăţirea cocsu­
lui m etalurgic, înlăturînd o se­
rie de deficiente cu caracter teh­
nic şi org an izatoric. Aceasta a
pretins o cunoaştere uiai amă­
nunţită a fenomenelor negative
şi găsirea unor soluţii cafe âă
dlică lă îrtlâlutarea lor. P e n tfu
orientarea activităţii spre acele
lipsuri ce îm piedicau bunul
mers al procesului de produc­
ţie, o rg an izaţia de bază a găsit
de ouviintă că este necesar ca
pe lîngă celelalte form e de stu­
diu din sistemul învăţăm întului
de partid să funcţioneze şi un
cerc de economie concretă în
cadrul căruia cadrele de partid
şi economice, cei m ai buni
m uncitori, ingineri şi tehnicieni
să-şi însuşească bazele m ar-
xism -leninism ului, să cunoască
temeinic politica economică a
partidului şi statului nostru, să '
analizeze în ârclănufiţinte activi­
tatea economică a uzinei şi să
facă unele propuneri cu privire
la creşterea produ ctivităţii m u n ­
cii) reducerea preţului de cost,
îmbunătăţirea Calităţii cocsului
etc.
Ţ in în d seama de specificul
m uncii, de rolul pe care trebuie
să-l aibă Gercul de economie
concretă ca un m ijloc puternic
de ridicare a activităţii econo­
mice a uzinei, m obilizarea în ­
tregului colectiv la îndeplinirea
şi depăşirea tuturor indicilor de
plan, organizaţia de bază a
căutat ca in această form ă de
invătăm înt să fie încadraţi un
num ăr de 15 cursanţi din rin-
dttl celor mai buni ingineri şi
tehnicieni, m uncitori cu o în a l­
tă calificare, m em bri şi nem em­
bri de p artid , cît şi unele cadre
de conducere a căror activitate
este strîns legată de procesul
de fabricaţie a cocsului. Pentru
ca cercul de economie să-şi a-
ducă întreaga contribuţie lâ re­
zolvarea problemelor, o atenţie
deosebită s-a acordat stabilirii
în mod just a program ului în
care scop S-au fixa t 12 teme lé­
gate de nevoile practice ale U zi­
nei, de sarcinile pe care le ri­
dica procesul de producţie. D in ­
tre acestea, 7 probleme au şi
fost atacate. Conducerea lecţii­
lor a fost încredinţată tovară­
şului Irim ie M îîca, propagan­
dist, un om bine pregătit din
ptinét de vedere politic şi pro­
fesional. Totuşi, dat fiind fap­
tul că tematica cercului este
va ria tă , o rg an izaţia de bază â
căutat ca în elaborarea lecţii­
lor să atragă oameni de specia­
litate bine pregătiţi) care prin
referatele întocm ite să deâ sé-
mlniariilor un caracter viu , com­
bativ. Astfel, în referatul „C ăile
ridicării calităţii cocsului" in ­
ginerul Kaba Erneric a arătat
în mod teoretic im portanta pe
care o are fabricarea cocsului
şi factorii ce influenţează asu-
Cîfeva îndrumări, pentru apărarea
sănătăţii muncitorilor metalurgişti
Multe din muncile metalurgfşfilor
se desfăşoară în Incuri cu tempera­
turi ridicate. Căldura care se răs-
pîndeşte de la metalul topit poate fi
dăunătoare Sănătăţii muncitorilor.
Datorită acestei' călduri, muncitorii
transpiră foarte mult. Pierderea de
apă pe această Cale poate ajunge în
timpul unui schimb la 3-4 litri de
apă. Odată cu această apă se pier­
de din organism şi o cantitate de
sare. Lipsa de sare produce turbu-
rări, care se manifestă prinfr-o stare
de slăbiciune, uneori leşin, mergînd
pînă la pierderea conştiinţei, alte ori
crampe la stomac sau dureri muscu­
lare.
Pentru a înlătura aceste neajun­
suri, muncitorii metalurgişti care lu­
crează la temperaturi ridicate, tre­
buie să consume apă sărată gazoa­
să. De multe ori, muncitorii beau
apa care se întrebuinţează la răci­
rea diferitelor forme turnate, la ră­
cirea cuptoarelor sau a altor insta­
laţii industriale. Acest lucru este deo­
sebit de primejdios, deoarece această
apă este adusă de obicei direct din
rîurî sau alte surse, fără să fie fil­
trată iar consumarea ei poate duce
lâ îmbolnăvirea de febră tifoidă, di­
zenterie, etc,
Atunci cînd se iau probe de fontă
sau de oţel, la turnarea fontei în
forme, la laminoare există perico­
lul arsurilor. Din metalul topit sar
în ţoale părţile ca nişte seîntei
stropi, ce pot produce arsuri grave,
cu urmări de lungă durată. Pentru
a se feri de ele, muncitorul are la
îndemînă îmbiăcămintea de protecţie,
îmbrăcăminte pe care el trebuie să
o folosească. Purtarea şortului de
protecţie din piele sau asbest, ca şi locului de muncă.
a mănuşilor, bocancilor şi întregului
costum de lucru este obligatorie. 0 -
Chiî vor fi apăraţi cu ochelari, iar
pielea capului cu o şapcă sau casca
de protecţie.
In timpul lucrului, la polizoare şi
la strung, aşchii fine de metal sar iu
pna îm bunătăţirii acestuia. In
alt referat, inginerul Irimie
Mîica a vorbit cursanţilor des­
pre ; „A g re g a te le cocseriei şi
întreţinerea mecanică a lor“ , fă-
cînd o descriere în mare a a-
gregatelor cheie din cadrul u-
zinei şi a a n a lizat adevăratele
cauze ce produc deficientele în
timpul funcţionării. Spre exem­
plu, referatul a scos în eviden­
tă unele lipsuri în ceea ce p ri­
veşte cadrele calificate, disci­
plina muncii, întretiherea uti­
lajulu i, întocm irea plan urilor de
reparaţii, lipsa unor piese de
schimb pe care atelierul meca­
nic nu reuşeşte să le execute în
termenele fixate şi altele. Acest
lUoru a ajutat ?Ufsânţii să cu­
noască concret lipsurile ce frî-
nâu desfăşurarea ritmică a pro-
diicţieh iar pentru conducerea
uzinei căreia i s-a înaintat o
serie de propuneri, a constituit
uri real sprijin în ce priveşte
luarea de măsuri practice. A -
ceasta a făcut ?â de îndată să
se deschidă o şcoală de specia­
lizare a m uncitorilor mai slab
pregătiţi) planul de reparaţii să
fie acum revizuit la începutul
fiecărei săptăm îni, iar problema
sitelor pentru sortarea cocsului
să fie în mare parte rezolvată.
U n deosebit interes a Stîrnit
în rîndul cursanţilor şi referate­
le prezentate în cadrul cercu­
lui de economie concretă de in ­
ginerii Paul W artlem , Leiiţia
Cioro garu şi alţii care au tra ­
tat cele mai sem nificative, mai
actuale probleme tehnice şi eco­
nomice ce influenţează produc­
ţia de cocS şi creşterea puterii
calorifice a acestuia.
M ăreţele sarcini ce stau în
perioada actuală în faţa C o m ­
binatului siderurgic din H une­
doara, cer ca toate o rg a n iza ţii­
le de partid să se ocupe cu a-
celaşi spirit de răspundere de
buna funcţionare a cercurilor
de economie concretă, de rid i­
carea continuă a nivelului de
cunoştinţe tehnice şi economice
al m uncitorilor, inginerilor şi
tehnicienilor care, prin propu­
nerile şi sugestiile lor, să con­
tribuie la perfecţionarea proce­
sului de producţie, la obţinerea
unei producţii m ărite şi de ca­
litate.
D in păcate, trebuie arătat ca
în coiibinat mai există unele
o rg an izaţii de partid care după
ce au ip fiin ta t cursurile de eco­
nomie concretă le-au lăsat sa
se descurce cum or putea. D i n ’
această cauză, m ulte din ele îşi
trăiesc viaţa doar pe hîrtie, iar
altele desfăşoară o activitate
nesatisfăcătoare. Intr-o astfel
de situaţie se găseşte cercul de
economie concretă ditl cadrul
sectorului turnătorii unde or­
g an iza ţia de partid (secretar
M uşa B a lin t) şi propagandistul
Cercului tov. B alint Alexandru
au ferm a convingere că totul
merge „strună“ . In realitate si­
tuaţia este cu totul alta. Pe
lîngă faptul că cercul nu are
toate părţile. Ele pol pătrunde cu
multă uşurinţă în ochi, ducînd une­
ori la orbire. De aceea Şi în această
muncă purtarea ochelarilor de pro­
tecţie este obligatorie.
Toate mijloacele de protecţie a-
tnintite mai sus trebuie folosite în
vederea înlăturării şi prevenirii ac­
cidentelor de muncă. Un accident de
muncă nu se daioreşte nici întîmplă-
rii nici ceasului rău, el se datoreşte
lipsei de prevedere şi nefolosirii echi­ get mană şi sîrbă.
pamentului de protecţie corespunzător
muncii. De mulie ori lipsa de ordine
din atelier, sau de la locui de mun­
că, poate fi cauza serioaselor acci­
dente. De aceea, trebuie să avem
grijă ca în toate atelierele să fie or­
dine, lucrurile să nu fie aruncate la
întimplare. Pe locurile unde se exe­
cută munca sa nu se afle materiale
ce nu sînl de îolos, în locurile de
trecere să nU fie înghesuite diferite
obiecte, ele fiind adevărate piedici
îrt muncă.
Un alt neăjuns care poate influenţa
în mod nefavorabil sănătatea mun­
citorului metalurgist este zgomotul
ce se produce în timpul lucrului în
diferitele secţii şi ateliere. Cu timpul
zgomotul poate duce la scăderea au­
zului. De aceea se recomandă ca mun­
citorii care lucrează în secţii cu mult
zgomot să-şi pună în urechi vată sau
bucăţi de burete de cauciuc, care îm­
piedică în oarecare măsură pătrun­
derea zgomotului in urechi.
De asemenea, muncitorii care lu­
crează în ateliere cu zgomot trebuie
să se prezinte din timp în timp la
medic pentru a li se controla auzul.
In caz de slăbire mare a auzului,
medicul poate hotărî chiar schimbarea
Cele arătate mai sus, au scos în
evidenţă, unele din Cauzele care pet
dăuna sănătăţii muncitorilor din m e -1
tâlurgie şl felul în care ei pot să ie
prevină.
Dr. NICULÎNA VEBER
VRUMUE SOCIALISMULUI'
¦ i f i ~i ilii '
un plan concret de m uncă, re-
feratele nü sé ţin cu reguiairita-
te, iar frecventa cursanţilor lasă
de dorit, Ceea ce însă caracte­
rizează inactivitatea cercului
este şi tratarea în mod superfi­
cial a problemelor ce frăm întă
sectorul turnătorii. La ora ac­
tuală, în sectorul turnătorii s-a
ajuns la un procent ridicat de
rebuturi. Cu toate acestea, n i­
meni nu s-a g îndit ca în cadrul
cercului de economie concretă
să se discute acest llioru. D e
fa p t, dé mai bine de o lună de
zile ( 1 7 ianuarie) cercul de e-
conomié concretă şi-a încetat
activitatea.
C ît priveşte o rg an izaţia de
partid, ea aproape eă a uitat
că mai există un cerc de econo­
mie concretă a cărui activitate
trebuie sprijinită şi controlată
îndeaproape. In asemenea si­
tuaţie rtu este deci de m irare
de ce clin celé 10 propuneri fă ­
cute la prim a lecţie m ajoritatea
din ele se găsesc şi astăzi în
aşâ-zisUl studiu, iar situaţia
în sectorul turnătorii se în ră u ­
tăţeşte de la ó zi lâ alta.
Acum o săptăm înă, în com­
binat a avut lóc o consfătuire
a p ropa g an diştilor, la care to­
varăşul Balint Alexandru a
prezentat un referat asupra fe­
lului cum funcţionează cercul
de econóinie concretă de la
turnătorie. Ifi loc să arate sta­
rea în care se află cercul, lip ­
surile şi greutăţile ce le îrttîm-
pină, tovarăşul Balint a cău­
tat să înfăţişeze lucrurile în-
tr-o lum ină tra n d a firie , ca şi
cînd în activitatea cercului fiu
ar exista nici un fel de lip ­
suri. O a re aceasta nu este o
încercare de cocoloşire a lipsu­
rilor existente ? Fă ră îndoială
c ă . da. L a acest lucru însă to­
varăşul B a iin t nu s-a gîndit,
nu s-a g în d it pentru ca o rg a ­
nizaţia de b ază nu caută Să-l
ajute şi nu i-a cerut să arate
deschis de ce greutăţi se lo­
veşte în buna desfăşurare a
cercului de economie concretă.
Marea răspundere pentru lip­
surile în care se scaldă cercul
de economie concretă din sec­
torul turnătorii ó poartă în pri­
mul rînd organizaţia de bază
care a lăsat ca această im po r­
tantă fofm ă de înV ăţăm înt să
se desfăşoare m ai m u lt la voia
întîm piării. De aceea, biroul or­
ganizaţiei de partid are dato­
ria ca în cel mai scurt tim p să
analizeze süb tóate aspectele
cauzele care au dus la o ase­
menea situaţie şi să ia măsuri
pentru remedierea lor. La rîn ­
dul ,său, comitetul de partid din
câdriil com binatului trebuie să
tragă !a răspundere pe cei ce
nesocotesc im portanţa cercuri­
lor de economie concretă) iar
prin activiştii săi, să dea un
sprijin mai calificat organiza­
ţiilor de b ază şi propag an dişti­
lor de la aceste form e de în-
vătăm înt.
A. Sî R A H O V EA N locit de realităţile vrem ii sale.
în Editura de stat pentru
Literatură politică
Gh. Gheorghiu-Dej — Pentru în- ţ
florireâ Patriei şi bunăstarea $
poporului, pentru pace şi so- ţ>
cialism. Cuvîntare rostită la
Marea Adunate Populară din
sala Floreasca — 1 febr. 1957
în lim bile: romînă, maghiară,
40 pag. 0,50 lei'
Eugen Preda — Se prăbuşeşte sis­
temul colonial
80 pag. 1,10 leî
Lucrarea prezintă istoricul slsJ
ternului colonial. Autorul face ufi
tablou ăl ţărilor coloniale şi de­
pendente, al stării lor economice
şi sociale, al luptei pentru liber­
tate şi independenţă care creşte
neîncetat.
Broşura arată încercările neiz­
butite ale imperialiştilor de a men­
ţine Sistemul colonial, care este
însă inevitabil sortit pieirii.
In' curînd pe ecranul cinematografului „Filimori Sîrbu1' din oraşul Deva, vâ rula’ noua producţie romî-
nească: „Moara cu noroc“. Lucrată după nuvela cu acelaşi nume a lui I, Slavici această nouă realizare conş-i
tituie un mare succes «j tinerei noastre cinematografii,
Cîfeva ore la căminul de zi
rElena Pavel" din Deva
Intr-una din zilele trecute am des­ zentaţiile sini susţinute de o orches­
chis poarta masivă de lemn şi am
intrat la căminul de zi „Elena Pa-
vel" din Deva. Acest cămin, tutelai
de sfatul popular orăşenesc, func­
ţionează cu 58 de copii. In fiecare
dimineaţă, femeile din clmpul ffiltn-
cii vin şi-şi¦ lasă cu încredere co­
piii la cămin. Ele ştiu că aici copiii
se vor juca, vor dormi şi vor primi
hrană consistentă, in timp ce ele vor
muncii fără grijă.
Aici, Copiii găsesc iot Ce le tte-
buie, pehtru fdacă şi educaţie. In
săli Cutate şi igienice, pe măsuţe
mititele, li se aşează iot felul de
fllcăril: cuburi de ¦construcţie, pase
mici animale şi păpuşi împăiate, jo­
curi de creaţie, de observaţie etc.
Aici mai au şi un aparat de pro­
iecţie a diafilmelor un teatru de pă­
puşi şi o „orchestră de tamburine
Teatrul d'e păpuşi are î/i reperto­
riu pe „Motănel cel isteţ", „Epuraşul
şi vulpea", „Pomul de iarnă" etc.
Din decembrie şi pînă acum, aceste
spectacole n-du făcui mimai bucuria
copilaşilor din cămin, ci, ca orice
formaţiune artistică a dat 6 repte-
zentaţii în oraşul Deva. Echipa tea­
trului de păpuşi şi orchestra se pre­
gătesc pentru faza regională de
concurs. Ca interpreţi colaborează
şi salariaţi de la Instituţiile de stat
din Deva: de la Banca de stat, de
la şcoala pedagogică etc. Repre­
155 de ani de la naşterea
lui Victor Hugo
Intre anii 1830 şi 1848, ro ­
manticul um anitar H u g o s-a a-
firm a t ca un scriitor legat nem ij­
E l a fost atunci alături de
popoîul său în fâm âne ca „N o tre
D a m e de P a ris “ , în dram e oa
„H e m a tii“ , „Regele petrece“ ,
„ R u y B la s “ , sau în culegeri de
versuri ca „ F r u n z e de toam n ă“ ,
„Cîntecele am urgulu i“ etc.
Evenim en te le revoluţionare de
la 1848 l-au găsit pe V H u g o
pe po ziţii republicane - şi dem o­
cratice. Lo vitu ra de stat din 1851
şi im periul lui Napoleon al I I I -
lea, care l-a urm at, au găsit
în poet un adversar necruţător,
G a lă de b o x
Sîm bătă seana Sia desfăşurat
în sala cinem atografului „ F ili-
mon Sîrbu“ din oraşul D e va , o
.gală de box. întrecerea s-ia dis­
putat în cadrul fazei regionale goria pană : Ion Zvobodă (H u ­
a campionatului R .P .R . de box,
in d ivid u a l. Cele 13 în tîlm ri (8
oficiale şi 5 a m ic a le ), au , fost
urm ărite cu m u lt interes de pes­
te cei 500 spectatori. Iată re­
zultatele înregistrate;
MECIURI AMICALE
Categoria aer : V . Chiriac — ghe Popa, (Hunedoara) cîştigă
A . G ro za n lc , am bii din H u n e ­ la puncte meciul cu Miroea
doara, meci n u l ; categoria m i­ Săndulescu (Petroşani) ; oatego-
nimă : Frartţ M ezm an — A . Ri- ria mijlocie : Constantin Tudor
tişan, meci nul ; categoria co­
coş : I. B a la j — Iv a n P a v e l,
meci n u l ; categoria cocoş: G .
M a rin — Ivian M a rin , meci nul ;
categoria uşoară : D . Radu bate
la puncte pe N icolae N e v e zi.
MECIURI OFICIALE
Categoria muscă ; I. Basarab
(Petroşan i) bate la puncte pe
Elevii pregătesc loturile experim entale
Secţia de în vă tă m în t de pe
lîngă Sfatul popular al raionu­
lui H a ţe g , s-a în g rijit ca loturile precum şi directorul N icolae B u -
experim entale care există pe
lîngă şcolile elementare, să fie
din timp pregătite pentru însă-
m înţările de prim ăvară, spre a
putea astfel participa la con­
cursul pe ţară al celor mai bu­
ne loturi experimentale.
In această acţiune, s-a rem ar­
cat în mod deosebit Alexandru
G h e o rg h iţă , profesor la şcoala
de 7 ani din Sălaşu Superior,
care s-a în g rijit de desfundarea
şi pregătirea terenului pentru
''VS
Pag. 3
Atenţie deosebită asigurării
şi pregătirii seminţelor ;
tră compusă din 3 viori şl un pian, Folosirea semin- surl pentru inten-
fi timpul dejunlltul. Copiilor li se
•jeior de calitate, Recomandările Ministerului sificarea acţiunii de
serveşte cacao cu lapte şi cornuleţe.
După dejun copiii intră în clase. In­ alături de aplică- Agriculturii schimb, in vederea
trăm după ei, Lecţia începe: „A fost
odată un căţeluş...". Povestea con­ rea unei agroteh- --------- realizării sarcinilor
tinuă să se depene istorisită de e-
ducatoare. Copilaşii ascultă. La un nici diferenţiate în raport cu condi­ primite de fiecare regiune,
moment dat povesittoarea se opreş­
te... „Şi căţeluşul â ieşit pe stra­ ţiile climatice este calea sigură a In scopul îmbunătăţirii seminţelor
dă...". Copiii rărhln atenţi. Educa­
toare îl ,provoacă: „Gîndiţi-vă bine creşterii continue a producţiei. de floarea-soarelui s-au introdus în
şi spuneţi cum credeţi că s-a termi­
nai povestea". Seminţele din soiurile selecţionate cultură soiul VNIIMK care se carac­
Copiii din grupa mare caută să asigură an de an recolte bogate. terizează printr-un conţinut mare de
găsească dezlegarea şi mîniiţetâ se
înalţă pe rînd. Fiecare dă o aliă Pentru obţinerea producţiilor ridi­ iilci şi 0 producţie ridicată.
dezlegare povestirii: unii veseli că
sfîrşitul e buh, alţii cu părere de cate, inginerii, tehnicienii, specialiştii Pentru extinderea în cu'tură a a-
rău că sfîrşitul a !Ost tragic— că­
ţeluşul e zdrobit de măşină. şi muncitorii din gospodăriile agri­ cestui Soi s-au organizat schimburi
E rîftcfill orchestrei să se producă. cole de stat, gospodăriile colective, la bazele de recepţie şi vînzarCa
S-au aşezat în semicerc 8 copilaşi
cu casiagnete şi 9 cu tamburine, a- de la sfaturile populare regionale, ra­ contra cost a cantităţilor din depo­
companiind din instrumente cîntecul
,,Călătorii veseli", tlntat cu voci ionale şi comunale, precum şi cei de zitele ISAPVS, dîndu-se prioritate
cristaline şi săltăreţe de toţi co­
piii. Ia staţiunile experimentale ale insti­ gospodăriilor agricole colective şi
tutelor de cercetări agricole au da­ cooperativelor agricole de producţie.
Grupa mică a începui focul „Cum- toria sa lupte perttrii folosirea din
părătorii şi vinzătorul". Organele agricole de la regiuni şi
In timp ce el se joacă, la bucă­ plin â întregii câhtitaţi de seminţe raioane vor îndruma gospodăriile a-
tărie activitatea e în toi: se gă­
teşte masa: iar în dormitoare pătu­ de soi produse îrt 195G, care sR fie gricole colective, cooperativele agri­
curile ti aşteaptă...
însămînţâtă îli condiţii agrotehnice cole de producţie, întovărăşirile agri­
C. SOARE
superioare. cole, gospodăriile anexe şt producă­
Seminţele eliiă produse de I.C.A.R. torii individuali să-şi procure cartofii
vor fi însămînţale de gospodăriile de sămînţă din regiunile producă­
raionale, în terenuri corespunzătoare toare ; procurarea se poate face pe
şi în cele mai buhe cdndiţii agroteh­ bază de adeverinţe eliberate de comi­
nice ; Ia fel gospodăriile agricole de tetele executive ale sfaturilor popu­
stat şi gospodăriile agricole colective lar comunale şi vizate de comitetele
vor da o deosebită atenţie însRmînţă- executive ale sfaturilor populare ra­
ionale. In baza aceloraşi adeverinţe
rii seminţelor produse în gospodăriile se poate face transportul pe calea
ferată pînă la 31 martie a.c.
raională, finind seamă cR acestea vbr
Organele agricole din regiunile
constitui fondul de seminţe pertlrU ă- producătoarp de cartofi trebuie să a-
nul viitdr. ,
Pentru îmbunătRţireă calităţii se­
minţelor, unităţile âgficoie coopera­ sigure respectarea măsurilor de ca­
tiste şi ţărahii cu gospodării indivi­ rantină prevăzute în HCM nr. 1058
duale, care au seminţe necorespunză- din 1954 şl să interzică cu desă-
toâre, pot să ie schimbe Iă bazele de vîrşire cumpărarea şi transportul car­
recepţie cu seminţe recunoscute, în tofilor din zonele de carantină.
acelaşi produs sau în echivalenţă cu Seminţele de plante furajere se
alte produse. pot procura contra cost de la dfcpozi-
5
întovărăşirile agricole şi gospodă­ tele regionale ISAPVS sau de Ia ba­
riile Individuale îşi pot acoperi defi­ zele de recepţie.
citul de seminţe prin cumpătare din Producătorii pot să-şi procure *«¦
E x ila t îti insulele nofm ande, V . cadrul regiunii, pe bază de adeverinţă mhtţe de legume prin magaziile re­
H u g o a fost, timp de două de­
cenii, cîntăreţul avîntat al luptei eliberate de ?omitetele executive ale gionale şi raionale ale ISAPVS-ului.
poporului său pentru o viaţă
mai bună. In anii aspri ai exi­ sfaturilor popiilare cofnu'rtale, adeve­ Arpagicul şi sămînţă de ceapă au
lului s-au închegat capodoperele
creaţiei s a le : marele rom an so­ rinţe chre vor folosi şl la ttartspSrful fost repartizate direcţiilor agricole re­
cial „M ize r a b ilii“ , volum ul de
versuri satirice „Pedepsele“ , cu­ pe calfeâ ferată pînă Ia data de 30 gionale pentru acoperirea în primul
legerea lirică a „C ontem plaţii­
lor“ , ciclul epic „Le g e n d a V e a ­ aprilie 1957. rînd a nevoilor sectorului cooperatist.
curilor“ etc.
O atenţie deosebită trebuie dată Materialul săditor vlti-pomicol a
Reîntors în Franţa după că­
derea celui de-aî doilea imperiu folosirii seminţelor hibride de po­ fost repartizat pe regiuni pe baza ce­
şi după înăbuşirea Com unei din
P a ris , V . H u g o a cerut m ilă şi rumb. Pentru extinderea culturilor de rerilor acestora. Trebuie să se ter­
înţelegere pentru comunarzii
hăituiţi. In im a sa a vib ra t to t­ porumb cu sămînţă hibridă s-a or­ mine de urgenţă repartizarea aces­
deauna alături de cei năpăstuiţi.
ganizat schimbul seminţelor de po­ tui material pe raioane, comune şl
rumb comun, cu porumb hibrid la unităţi, ţinindu-se seama de raiona-
bazele de recepţie sau direct la gos­ rea viti-pomicolă, astfel câ plantările
podăriile agricole producătoare. să se execute Ia timp şi Să fie fo­
Gospodăriile agricole de stat, care losit tot materialul săditor.
pînă in prezent tiu au sortat porum­ Ţărani muncitori, colectivişti, înto­
bul hibrid, vot lua de îndată măsuri vărăşiţi, muncitori din G.A.S.-uri, in­
de sortare, ele vor preda Ia bazeie gineri şi tehnicieni folosiţi pe Scară
de recepţie cantităţile ce nu le pot cît mai largă seminţele selecţionate,
schimba in gospodărie. care semănate pe Un agtofôrtd supe­
La regiuni, raioane, comune se
va identifica porumbul hibrid bun rior constituie chezăşia recoltelor bo­
pentru săminţa şi se vor lua hiă- gate.
Aplicarea îngrăşămintelor la
culturile de toamnă,
I. Trifan (Hunedoara) ; catego­ sporeşte recoltele
ria cocoş G h . Con stantin ( H u ­
nedoara) în vin g e lâ puncte pe Num eroşi cultivatori care s-au cest în g ră şă m în t se dă în can­
I. MoidoVăn (Petroşani) ; cate­ convins de avantajele folosirii tităţi de 200-400 kg. la hectar.
îngrăşăm intelor cer să se pu­ P e n tru a se îm prăştia mai uşor
blice în presă sfaturi cu p rivi­ poate fi amestecat cu m raniţă,
re la utilizarea cît mai ra ţio na ­ păm înt uscat, rumeguş sau ni­
nedoara) cîşligă la puncte în lă a îngrăşăm intelor — prim ă­ sip.
faţă lui P . Sim a ; categoria se- vara — la cerealele de toam nă.
miuşoară : M . Pogăceanu (H u ­ Ca îngrăşăm înt suplimentar
In timpul prim ăverii, hrana mai poate fi folosită şi m ran i-
nedoara) pierde la puncte în fa ­ azotată nu se găseşte în pă- ta î n . cantitate de 4-5 tone la
ţa lui Constantin V la d u ţ (H u n e ­ m înt decît în foarte mici canti­ hectar. Pe lîngă faptul că .ea
doara), devenind campion re­ tăţi, deoarece o parte din a- pune la dispoziţia plantelor
gional; categoria uşoară: Gheor- ceastă hrană este absorbită din cantităţi însemnate de substan­
plante încă din toam nă, iar o ţe n u tritive , serveşte şi ca m a ­
parte este dusă de apele pro­ terial bun de mulcire, adică
venite din ploi şi zăpezi în pentru formarea unui strat la
straturile mai adînci ale pă- suprafaţa păm întului, care să
m în tu lu i, de unde pliantele nu împiedice pierderea apei prin e-
o pot absorbi. Tocmai în acea­ vaporare.
stă perioadă, cerealele de to a m ­
nă începînd să crească cu mai Cenuşa care se găseşte în can­
(D e v a ), pierde-la puncte în faţa m ultă vigoare, au nevoie de tităţi considerabile la d isp o zi­
lui D u m itru Vîlceanu (Pe tro ­ hrană azotată, uşor asimilabilă. ţia cultiva to rilo r, poate fi şi ea
şani) ; oategoria semigrea : A . D acă nu se folosesc în g ră şă ­ întrebuinţată la îngrăşarea su ­
Dam ian (Hunedoara) devine minte cu azo t, culturile au m ult plim entară. In mod obişnuit ce­
campion regional învingînd de suferit şi ca urm are se obţin nuşa se îngroapă în sol prin
prin K . O . tehnic pe Ioan T r i­ recolte slabe. D e aceea, îngră- grăpare, de tim puriu, în canti­
fan (Petroşani). şarea suplimentară a cerealelor tate de 300-400 kg./ha. şi în -
de toam nă trebuie efectuată cît trucît conţine toate substanţe­
CARASIN1U VALENTIN mai tim p u riu , după ce s-a to ­ le necesare plantelor cu excep­
pit zăpada sau chiar cînd mai ţia a zo tu lu i, este bine să se
corespondent există petice de ză p a d ă , cînd mai adauge în amestec m rani-
ţă şi azo tat de am oniu.
se poate intra în cîm p.
Ca îngrăşăm inte se pot folosi In anii cînd culturile de
toam nă duc şi lipsă de fosfor,
80-100 kg. azotat de amoniu la în tim pul p rim ă ve rii, este bine
hectar sau 1 500-2.000 kg. must ca pam întul să fie îngrăşat cu
de grajd care a fost subţiat circa 150 kg. superfosfat, sut
şcoala de seminţe (pepinieră) mai înainte cu 2-3 părţi de apă. formă de praf, la hectar. Cele
Ingrăşarea cu m ust de grajd se mai bune rezultate se obţin
efectuează cu ajutorul unor m a ­ cînd superfosfattil este întreb u­
şini speciale sau în lipsa lo r, cu inţat în amestec cu m r a n ită ;
tu de la şcoala de 7 ani din Pu i butoaie amenajate în acest scop, 3000 k g . m raniţă şi 100 kg .
superfosfat la hectar.
care a luat rpăsuri ca lotul ex­ care se pot transporta cu ani­
malele sau cu un tractor. Grăparea culturilor de toam ­
perimental să fie pregătit din
U n îngrăşăm înt preţios care nă se face după îngrăşarea su­
timp, aplicîndu-i îngrăşăminte de asemenea poate fi folosit la
îngrăşarea culturilor de toam ­ p lim en tară .
chimice spre a obţine o recoltă nă, este gunoiul de păsări sau
m ăturătura de cotete care con­ îngrăşarea suplim entară este
bogată. ţine m ari cantităţi de a zo t, fos­
fo r, potasiu şi alte substanţe absolut necesnră pentru cerea­
D e asemenea, s-au luat m ă­
n u tritive , într-o form ă ce poate lele ieşite slab din iarnă, care
suri, ca la fiecare şcoală de 7
fi uşor asimilată de plante. A - se refac num ai sub influenţa
ani, precum şi la şcolile de 4
îngrăşăm intelor, asigurînd re­
ani — unde sînt posibilităţi, să
colte îmbelşugate.
fie confecţionate răsadniţe calde
şi reci, pentru sporirea recoltelor
de zarzavaturi, N- sbuchea
corespondent
SA /W VV V V N
Gospodărie agro-zooiehnică
în curs de înfiinţare
In ultimul timp Sfatul popu­ 4 ha. pentru crescătorie de peş­
lar al raionului A lb a s-a preocu­
pat m ult de îm bunătăţirea apro­ ti, o crescătorie pentru 500 gîş-
v izio n ă rii oam enilor muncii cu te, o stupină cu 50 fam ilii de
produse agro-alimentare. Pentru albine şi o ferm ă cu 300 oi. De
aceasta, s-a hotărît să se în fiin ­ asemenea vor fi plantaţi încă
ţeze o gospodărie agro-zootehnî- 1.500 pomi fructiferi.
că în comuna Strem ţ. P rin tre
altele, această gospodărie va a- In curînd vor începe primele
vea o fermă de 50 vaci de lap­
lucrări de organizare a gospo­
te, un eleşteu pe o întindere de dăriei agro-zootehnice, a Sfatu ­
-tt*# >... .<m>
lui popular raional Alb a .