Page 88 - 1957-02

ÎM .
Rezoluţia Biroului F o lie
al Partidului Comunist din li
cu privire la „doctrina Eisenhow er“
T E L ' A V I V 25 (Ag erpres);; —
Ziarul „K o l B a a m “ publică o
rezoluţie a Biroului Politic al
P a rtid u lu i Com unist clin Israel.
In rezoluţie se subliniază că
aşa zisa „doctrină Eisenhower“
are drept scop instaurarea prin
orice m ijloc, inclusiv intervenţia
m ilitară, a dominaţiei exclusive
a S .U .A . în O rie n tu l M ijlo c iu şi
de a transform a această !r.egiune
într-o bază a agresiunii.
D u p ă eşecul intervenţiei îm ­
potriva Eg ip tu lu i, imperialismul
continuă să folosească Israelul
ca un instrum ent de presiune
asupra ţărilor arabe. „D ac ă nu
a r fi sprijinul din partea impe­
rialiştilor şi în prim ul rînd a ce­
lor am ericani, declară Biroul P o ­
litic, guvernul Ben G u rio n nu ar
fi putut tergiversa evacuarea te­
ritoriilor egiptene cotropite. G u ­
vernul Ben Gurion intenţionează
să fie un fel de a va n g a rd ă pen­
tru realizarea planurilor agresi­
ve ale colonialiştilor americani
în O rie n tu l M ijlo ciu şi a propus
guvernului american o tranzacţie
în baza căreia Israelul va de­
veni un stat sub protectoratul
flotei americane, care sub pre­
textul garantării libertăţii na­
vigaţiei vaselor israeliene, va
menţine o încordare permanen­
tă în această regiune. Această
propunere, ca şi cererea de a
transforma forţele armate ale
intensificarea persecuţiilor
anticomuniste în G erm ania occidentală
O S N A Z R U E C K 25 (Agerpres)
A .D .N . anunţă :
In regiunea R u h r ia înoeput
o vastă cam panie de arestări şi
persecuţii îm potriva foştilor
membri ai partidului comunist.
In ultimele zece zile, la Essen,
M uelheim şi în alte oraşe or­
ganele poliţiei politice au ares­
tat 3 persoane şi au interogat
alte persoane oare au aparţinut
partidulm comunist. L a ,E s s e n
Kateernberg a fost arestat pre­
şedintele organizaţiei sindicale
de la m ina „Zo llvo re in 4-5“ .
U n u i nu m ăr de 19 foşti co­
m unişti din O sn a zru e ck şi H a -
nover li s-a sistat ajutorul lu ­
nar pe oare-1 prim eau ca victime
ale fascism ului, aceştia fund o-
bligaţi în acelaşi tim p să înap o­
ieze sumele prim ite ca a ju to r pe
mai m ulţi ani în urm ă. A s tfe l, u-
na din aceste persoane, August
B a u m g a rlo, din H a n o ve r, oare
a petrecut tim p de 12 ani în în ­
In cîteva rînduri
T R I P O L I . Recent s-a dat pu­ greceşti, care şi-au găsit a zil în
blicităţii un comunicat asupra Albania în anii 1947— 1949.
discuţiilor care au avut loc între
regele Idris a l Lib 'e i şi cel al
Arab ie i Saudite. Cei doi şefi de
stat au exam inat politica în
O rie n tu l M ijlo c iu şi problemele
care interesează ţările arabe. A u
discutat de asemenea „doctrina
Eisenhow er“ . Cei doi suverani
au hotărît să sprijine lupta po­
porului algerian pentru indepen­
denţă.- Com unicatul com un li-
bian -saudit, cere retragerea fo r­
ţelor israeliene din E g ip t şi în ­
cetarea provocărilor Israelului
îm potriva ţărilor vecine.
D E L H I . P rim u l m inistru al
Ind ie i, N e h ru , luînd cuvîntul la
23 februarie la B a n g alore în pro­
blema propunerii guvernului so­
vietic referitoare Ia asigurarea
păcii în O rie n tu l A p ro p ia t şi M ij ­ In cruciş şi încurmeziş se mai mult de trei tone de grîu,Adevărat, adevărat — sus-
lociu, a a răta t că este o pro­
punere raţională justă. Nehru a
criticat însă „doctrina Eisenho­
wer“ .
B O N N . In Germ ania occiden­
tală creşte opoziţia faţă de pro­
iectul „pieţei comune“ . Se întîm -
pină o rezistenţă crescîndă din
partea cercurilor politice şi în
special din partea partidelor so-
cial-dem oorat şi liber democrat.
N E W Y O R K . L a 24 februarie
primul m inistru al Franţei G u v
M o lle t, a sosit la N e w Y o rk . A -
ceastă vizită are drept obiectiv
principal consolidarea „alianţei
atlantice“ după înrăutăţirea re­
la ţiilo r fnanoq-iamericane şi an-
glo-am erioane oare s-:a produs
în ultim ul tim p .
T IR A N A . Guvernul R. P . A l­
bania ducînd o politică de pace
şi m anifestînd o atitud ine p o zi­
tivă în ce priveşte n o rm a liza ­
rea relaţiilor cu G recia , a repa­
tria t z i M e trecute ca urm are a
tratativelor albano-greceşti, 105
foşti m ilitari ai armatei regale
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr.9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.ft. nr. 236 320 din 5 noiembrie 1949. —. Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA
iMUMUn SOCIALISMULUI Nr. 687
Ştiaţi ca...
R. P. C H IN E Z Ă
Program ul v izite i pe care o va face Ziarele indiene salută poziţia adoptată Cea mai veche busolă
în A fric a vicepreşedintele S. U . A ., de D.R.S.S. in problema Kaşmirului
La chinezi busola este cunos­
Richard N ix o n D E L H I 24 (Agerpres). — datorită faptului că U n iu n e a S o ­ cută de foarte multă vreme. Intr-o
Zia re le indiene continuă să vietică a respins în Consiliul de carte a filozofului chinez Van Ciun,
W A S H I N G T O N 25 (Ag erpres)'. tima etapă a călătoriei sale. L a comenteze cu însufleţire discu­ Securitate rezoluţia celor patru care a trăit în secolul I î. e. n., este
Casa A lb ă a anunţat că pro­ 21 m artie N ixo n se va înapoia tarea problemei Kaşm irului în puteri în problema Kaşm irului. descrisă cea mai veche busolă. A-
O .N .U . în trupe de ocupaţie, do­ în S .U .A . Consiliul de Securitate. ceasta semăna cu o lingură de supă
vedeşte că guvernul Ben G u rio n gram ul vizitei pe care vicepre­ Zia ru l „N a tio n a l H e ra ld “ scrie Z ia ru l a rată că alătu ri de m u l­ şi era confecţionată din magnetit.
este gata să a din cească p ră ­ şedintele S .U .A ., Richard N ixo n , A g e n ţia Fra n c e Presse scrie printre altele că „Respectul pe te servicii pe care Uniunea S o­ Lingura trebuia învîrtită intr-un vas
pastia dintre Israel şi popoarele o va face în A fric a , a fost lărgit. că această călătorie, „v a concre­ care guvernul şi poporul Indiei vietică le-a adus cauzei liber­ nemagnetic. Cînd se oprea din în-
arabe“ . N ix o n va părăsi S .U .A . la 28 tiza de o manieră spectaculară l-au n u trit întotdeauna faţă de tă ţii, poziţia sa în problema vîrtit. ea se orienta spre sud. Vasui
februarie şi se va opri m ai întîi interesul crescînd pe care S ta ­ guvernul şi popoarele U n iu n ii K aşm irului, va rămîne vie în era aşezat pe o seîndură împărţită
Biroul Politic al Partidului C o ­ la Rabat (M a ro c ). D e acolo va tele U n ite îl acordă Africii din Sovietice, va creşte şi m ai m u lt, inimile popoarelor iubitoare de în 24 de diviziuni.
munist din Israel demască fă­ pleca la Ace ra, capitala noului m otive politice, m ilitare şi eco­ pace din A s ia “ .
ţărnicia politicii guvernului stat G h a n a , pentru a asista la nomice“ * Savanţii chinezi au construit o a-
S .U .A . „care se teme să dea în ceremonia proclamării acestui Intensificarea teroareî în Cipru semenea busolă după descrierea lui
vileag tra nzacţia sa cu guvernul stat. In continuare Nixon va Potrivit agenţiei, Nixon va v i­ Van Ciun. Aceasta nu este atît de
Ben Gurion îndreptată îm potri­ vizita Liberia, Uganda, Etiopia, L O N D R A 25 (Agerpres) Tribunalul militar englez a precisă ca busolele moderne, dar
va independenţei popoarelor din Sudan, Lib ia , iar de aci va pleca zita toate ţările africane intere­ P o trivit relatărilor presei lon­ deviaţia ei nu e mai mare de cinci
O rie n tu l M ijlo ciu şi A p ro p ia t“ . în Italia şi apoi în T u n is ia , u l­ doneze, autorităţile engleze din condam nat la m oarte pe un tî- grade.
„T ra ta tiv e le oare se duc între sate în folosirea apelor N ilu lu i, Cipru intensifică represiunile năr cipriot în vîrstă de 18 ani,
g uvernul am erican şi Israel, se îm potriva participanţilor Ia m iş­ acuzat de a fi atentat la viaţa Un centenar cu dantura
spune în declaraţie, nu infirmă cu excepţia Eg ip tu lu i. carea de eliberare naţională unui ofiţer englez. După cum completă
faptul că a fost încheiată o tra n ­ In noaptea de 22 spre 23 fe­ subliniază ziare le, !aceasta este
zacţie între cele două guverne, „Un larg front de protest împotriva bruarie, trupele engleze au în­ a patra condam nare la m oarte Bătrînul Li Min-ciun în vîrstă de
ci reprezintă d oar discuţii asu­ proiectatei interziceri a Partidului ceput o nouă razie pe scafă la r­ în Cipru în ultimele două sâp- 101 ani, aparţinînd minorităţii na­
pra căilor de promovare a „doc­ gă în regiunea m asivului m un­ tăm în i. ţionale Cijuan, din provincia Guan-
trinei Eisenhow er“ . Comunist din Saar" tos Tro o d o s, în scopul de a si, a pierdut în ultimii doi ani doi
prinde pe conducătorii mişcă­ L a 23 februarie, purtătorul dinţi incisivi şi trei molari.
Biroul Politic cheamă masele S A A R R S R U C Z A 25 (A g e r- din S a a r, ai partidului c.reştin- rii care cer să se acorde C ip ru ­
populare să ceară retragerea pres). — popular şi ai U n iu n ii creştin-de- lui dreplul la autodeterm inarea de cuvînt al guvernului englez In locul dinţilor căzuţi i-au cres­
imediată necondiţionată a tru ­ m ocrate, advooaţi şi alţi inte- naţională. Autorităţile locale, cut alţii la loc şi în prezent dan­
pelor Israelului din G a za şi din Sub titlul „ U n larg front de lectuali, şi-au exprimat protestul se spune într-o ştire a cores­ a comunicat în Camera C om u­ tura lui Li Min-ciun este aproape
Şarm As Seih. prolest îm potriva proiectatei in- îm potriva acestei măsuri sama- pondentului agenţiei Reuter, au complectă, nuniărînd 30 de dinţi.
tcrziceri a partidului comunist“ volnice. prom is un prem iu de 5.000 lire nelor, că din decembrie 1955,
B iro u l P o litic subliniază că ziarul „Neues Zeit“ , organul sterline pentru capul lui A v - De altfel Li Min-ciun este pe de­
propunerile sovietice cu privire Partidul Com unist din Saar a kentis, unul din conducătorii 166 de ciprioţi au fost condam ­ plin sănătos. El este membru al
la stabilirea păcii şi securităţii Partidului Com unist din Saar, organizat în diferite localităţi mişcării antiengleze. naţi la pedeapsă corporală. In unei cooperative agricole de pro­
în O rie n tu l A p ro p ia t şi M ijlociu publică declaraţiile unor persoa- m itinguri populare în cadrul că- ducţie.
corespund intereselor naţionale ne din toate păturile populaţiei r0T;a ,au fost adop,tate rezoluţii închisorile de pe insula C ip ru
ale tuturor popoarelor din aceas­ îm potriva cererii guvernului A - R. D.G E R M A N Ă
tă regiune şi că guvernu l Ben denauer de a se pune în afara de protest. M ii de m uncitori au se află în prezent 1252 de de­
G u rio n încearcă să ignoreze p la­ legii Partidul Com unist din Saar.
nul sovietic pentru că continuă citit cu entuziasm manifeste în ţinu ţi, dintre oare 837 — fără
să lege viitorul Israelului de Mem bri ai sindicatelor, m em ­
planurile agresive ale imperia­ bri ai partidului social-democrat, oare se cere să apere existenţa o sentinţă a tribunalului.
liştilor. activişti ai partidului democrat
legală a partidului. împotriva dominaţiei americane în Okinawa Observatorul astronomic
Marele mifing de protest de la Tokio
„Einstein“ |
N oi proteste în Japonia împotriva T O K I O 25 (Agerpres) - partidului com unist şi ai celui Observatorul „Einstein" din Gor- L
T A S S anunţă : socialist. litz (Republica Democrată Germa- ?
experienţelor engleze nă) a fost înfiinţat în 1947 din ini- >
Lia 23 februarie a a v u t loc Prin tre alţii la m iting au luat ţiativa astronomilor amatori ai (
cu arma termonucleară la Tokio, în parcul H ib ia , un cuvîntul Asanum a, secretar ge­ oraşului. El şi-a sărbătorit la înce­
m are m iting la oare participan­ neral al partidului socialist, şi putul acestui an cea de-a zecea a-
chisorile naziste, este obligat să T O K I O 25 (Agerpres). T A S S tueze în insulele Christm as, din ţii au cerut să se redea im ediat Nesaka, prim-secretar al Pa rti­ niversare. In decurs de zece ani
înapoieze suma de 36.000 m ărci. U n grup de savanţi de sea­ Pacific. Savanţii au adresat Japoniei dreptul de a adm inistra dului Com unist din Japonia. In ' cercetătorii acestui observator au
mă din Ja p o n ia , printre care prim ului m inistru al An gliei un insulele O kinaw a. La m iting au rezoluţiile şi declaraţia adopta­ / ţinut, pe lîngă activitatea lor ştiin-
Luptătorii antifascişti perse­ Seidzi K a ia , preşedintele Consi­ apel de a contram anda experi­ tă, participanţii la m itin g au ţifică, peste 400 conferinţe asupra
cutaţi au înaintat Ministerului liului ştiinţific din Japonia, pro­ enţele. participat membri ai sindicate­ condam nat cu hotărîre intenţia fenomenelor cereşti. La observaţiile
de interne din Saxonia Inferioa­ fesorul H id e k i Iu ka va de la lo r, !ai o rg a n iza ţiilo r de tineret S .U .A . de a permanentiza ocu­ făcute au participat aproape 10.000
ră un memoriu în care protes­ Sem natarii declaraţiei au a- paţia insulelor O kinaw a. ) vizitatori.
tează îm potriva acestor măsuri. U niversita te a din K io to şi alţii dresat scrisori liderului parti­ şi de femei, reprezentanţi ai
Deputatul Lu d w ig Land w eh r din au dat publicităţii o declaraţie dului laburist Gaitskell, secreta­ Lucrătorii observatorului conduc
aceeaşi provincie, îm potriva că­ în care protestează îm potriva rului general al O .N .U ., H am - Protestul Partidului Comunist din Germania cercuri de activitate ale pionierilor
ruia au fost luate acum cîteva m arskjoeld, precum şi prim ului înaintat „Comisiei europene şi ţin lecţii de ’specialitate la uni­
zile măsuri asemănătoare, a de­ experienţelor cu arma term o­ ministru al Indiei, Nehru, în versitatea populară. In turnul unei
clarat că aceste m ăsuri sînt în ­ nucleară pe care guvernul en­ oare le cer concursul pentru con­ pentru apărarea drepturilor omului" vechi mînăstiri, unde se află obser­
tramandarea experienţelor. vatorul de azi, a lucrat încă acum
dreptate îm potriva oricărui glez intenţionează să le efec­ 40 de ani un colectiv de astronomi.
luptător antifascist din Republi-
oa Fe d e ra lă . D a c ă , de exem plu, Adenauer plasează monopolurilor vest-germane S T R A S B O U R G 25 (A g e r- îaf „C o m is ia europeană pentru R. S. S.
un activist sindical se arată fa ­ producţia şi utilizarea energiei atomice preş). drepturile om ului“ .
vorabil unei greve, pe care g u ­
vernul federal o priveşte drept B O N N 25 (Agerpres). — m aterialelor şi instalaţiilor ne­ După cum anunţă ziarul Din U.
neconstituţională, sau dacă un A .D .N . anunţă: cesare producţiei atomice. „Neues Deutschland“ , Partidul
soci al-dem ocrat exprim ă o păre­ Com unist din Germ ania ( P .C .G ^
re care nu este pe placul g u ve r­ Luînd cuvîntul în Bundestag, „Iniţiativa particulară“ va a înaintat un protest „Com isiei
nului federal, ei pot fi lipsiţi de la 22 februarie, m inistrul vest- primi „şanse egale“ , a declarat europene pentru apărarea drep­
germ an pentru problemele ato­ Balke. E l a negat pericolul u- turilor om ului“ de la Slrasbourg
toate drepturile de compensaţie mice, B a lk e , s-ia referit la pro­ nei „inadm isib ile concentrări a din aadrul Consiliului european
iectul de lege p rivito r la energia puterii în mîna capitalului p a r­ îm potriva interzicerii acestui
pentru- persecuţiile îndurate în atomică şi la am endam entul la ticular“ asupra cărria partidul partid de către Tribu nalul fede­
constituţie, legat de această lege, social-dem ocrat a !atras atenţia.
timpul regimului nazist. arătînd în mod clar intenţiile g u ­ ral de la Karlsruhe. In plînge-
vernului Adenauer de a plasa M inistrul pentru problemele
producţia şi utilizarea energiei atomice a anunţat de asemenea rea înaintată de P .C .G . se a-
!atomice în m îinile trusturilor
vest-germ ane. E l a declarat că că guve rnu l federal proiectează ra tă că hotărîrea de la Karlsruhe
guvernul renunţă la m onopolul p rivin d interzicerea P .C .G '. se
construirea unui reactor de cer­ află în contradicţie cu !angaja­
mentele pe oare Republica F e ­
cetări lîngă Karlsruhe. derală şi le-ia asum at aderînd
ET 0
Şesul roditor al Tradei este Pămint era puţin, spune Ka- lupta cu seceta, povesteşte unul xistă 60 de hectare de vie, o E le v ii şcolilor şi institutelor m ători pentru oaspeţii străini.
cuprins intre dealuri. La poale- zakov, numai două hectare; din membrii G.A.C.M. Anul grădină fructiferă de 140 hec- superioare de în vă ţă m în t din E i studiază pianul oraşului
le şi pe costişele munţilor, pe un cal, vreo 5 găini — iată 1946 a fost un an greu. Era o tare, aici se face piscicultură. M oscova se pregătesc pentru M o sc o va , istoria lui şi locuri­
cîmpurile scăldate de soare toate vietăţile noastre. Plinea căldură atît de mare incit pă- Satul se înfrumuseţează an cel de al V l-le a Fe s tiv a l M o n ­ le cele mai interesante
pasc mari cirezi de vaci şi tur- nu ajungea niciodată. Acum mîntul a crăpat pe alocurea, şi de an. Semnele noului se pot dial al Tineretului şi S tu d e n ­
me de oi. Pe multe mii de hec- trăim altfel. Familia noastră totuşi am strîns cîte 4000 de vedea pe fiecare uliţă. Aici e- In foto : O lecţie !a cercului
ţilor care va avea loc în ca­
tare, brăzdate de canale de care numără 5 persoane — e- kg de grîu la hectar, pe cînd xistă o casă de cultură, o bib- pitala U .R .S .S . în iulie-august pentru studierea Moscovei la
irigaţie, se întind grădini fruc- fectuează pe an cel puţin 1400 vecinii noştri cu gospodării in- liotecâ cu sală de lectură, un 1957. E le v ii mai m ari se pre­ şcoala n r. 240. Referatul este
tifere şi vii, plantaţii de cap- zile-muncă. Iar pentru fiecare dividuale au obţinut numai 300 dispensar cu o secţie de ma- ţinut de eleva din clasa a IX -a
şuni. In vale se seamănă grîu zi-muncă revin cîte 12 leva. kg- la hectar. De ce am obţinut ternitate. un club al partidului gătesc să servească ca în d ru ­ Janna Fainbaim .
şi orez se cultivă roşii, tutun, înseamnă că în total noi cîşti- noi o asemenea recoltă ? Fiiiul- şi un club al tinerelului,
mentă şi alte plante. Şesul es- găm aproximativ 17.000 leva. că am început să ne gospodă- In casa de cultură este în-
te străbătut de fluviul Mariţa, Aceasta este o sumă mare. In rim în chip nou, după prevede- totdeauna o mare animaţie
atît de cîntat de poeţi. afară de asta noi am primit rile ştiinţei. Aici rulează filme, se produc MAGAZIN
artiştii, amatori ai cercului lo-
întincl Finii de transport de e- 45 kg de zahăr, 60 kg de ulei ţine pe vorbitor un ţăran bă- CaL Nu rareori dau spectacole
enrgie care aduc lumina în vegetal, 50 kg de brînză, 100 trîn şi se înlîmpla în trecut ca şi concerte şi artişti din Plov- 27 FEBRUARIE 1957
satele bulgare. div.
Ici-colo se înalţă movile ca­ P rin munţii şi văile Bulgariei L Unul dintre semnele minu- SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
re amintesc de trecutul înde­
părtat. Sînt morminte de traci. 5 nate ale noului, ale creşterii DEVA: Misterele celor două oceane tut de vînt (film ceh); ORAŞTIE:
(film sovietic); CĂLAN : Caravana Papa dolar (film m aghiar); ALBA’
l bunăstării membrilor G.A.C.M., (film chinez) i HAŢEG: Vînători de 1ULIA: Marile manevre (film francez)!
crabi (film japonez) ; PETROŞANI : SEBEŞ : Evadaţii (film francez); SI-
Rîievo Konare este unul-din A c o lo unde vu ieşte ¦ îl constituie construcţia de locu­ Aida (film italian colorat) ; ZLATNA : MERIA : Nufărul roşu (film romînesc) i
satele mari care se află în şe­ inţe. De la organizarea gospo­ Drum periculos (film sovietic)! ILIA: TE1UŞ: Matrozul Gijic (film sovie­
Drum însîngerat (film iu go sla v ); tic) ; LONEA : Am fost mai tare (film
sul Traclei. Locuitorii satului M arita dăriei agricole cooperative de APOL.DU DE S U S : Corabia viselor iugoslav).
îşi aduc bine aminte de trecu­ muncă din Rîjevo Konare mem­ (film germ an): BRAD : Muntele bă­
tul dureros. Adeseori pămîntu- brii cooperativei au construit
rilc fertile erau bătute de vîn- 450 de noi case de locuit.
turi secetoase, provenindA din A A /v^ A A A A A A A A A ^ W V V V \a a a Desfăşoară mari lucrări de
pustiurile dogoritoare şi înde- kg c[c fasole, 16 kg ele lină şi poporul să facă procesiuni prin construcţie şi cooperativa. In
purtate ale Africii. Pe atunci G//e multe produse agricole. sale şi să se închine: „dă doam- ultimii ani. G.A.C.M. a înălţat, SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
săracii rămîneau ceasuri înde- ]n curînd, adaugă ţăranul, ne ploaie, să rodească secara”. 25 de construcţii zootehnice, 4 Programul 1: 6,00 Muzică uşoară; mîine; 19,45 Răspundem ascultători­
6,30 Pentru bibliofili: „O incursiune lor; 19,55 Emisiunea „Noapte bună,
lungate cu capetele plecate voi !ncepe să-mi construiesc o Unindu-se în cooperative, ţă- depozite, 10 şoproane pentru prin anticariatele Capitalei"; 6,45 E- copii": „ 0 poveste mică" de Călin
misiunea pentru copii şi tineret „Clu­ Gruia ; 20,30 Emisiunea „Părinţi şi co­
pnntre grinele pîrjolite, prin- casPl nouăt căci în cea veche rănii au dus o luptă sistemati- păstrarea inventarului şi recol- bul curioşilor"; 7,10 Muzică uşoară pil" ; 22,50 Muzică populară romîneas­
romînească; 7,35 Melodii populare ro- c ă ; 23,13 Concert simfonic; Progra­
tre viile sfrijite şii grădinile de m> ya fi cam strimt — se în- că pentru sporirea producţiei tai. m în eşti; 9,00 Muzică din operete: 9,30 mul II: 15,15 Muzică populară din
Emisiunea pentru copii şi tineret: „Ce diferite regiuni ale ţării; 18,10 Lectură
pomi fructiferi ofilite. soară fiul meu... Lucrările vor la hectar. Ei au creat un pu- Toate aceste au fost făcute ţi-a plăcut mai mult"; 11,03 Teatru din romanul „Emilian Pugaciov“ de
la microfon: „Fîntîna Blanduziei" S iskov; 18,55 Sfatul medicului: „Boa­
„Cum să trăieşti ? ” In acei costa 30.000 de leva. Şi va mai ternic sistem de irigaţii, au de noi înşine — spun ţăranii, Adaptare radiofonică după piesa lui la gingiilor"; 19,10 Muzică populară
Vasile Alccsandri. Interprtcază colec­ romînească; 23,15—24,00 Concert de
ani de grea cumpănă nu răsu- trebui să cheltuim vreo 4.000 plantat perdele forestiere pen- Poporul la noi este unit şi har- tivul artistic al Teatrului Armatei din noapte.
Bucureşti; 14,00 Pe aripile valsului;
nau cîntece în sat. Curgeau de leva cu nunta. Dar nu face tru combaterea vîniurilor sece- m c ! 15,05 „Mari interpreţi ai operelor lui Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,151
Mozart"; 15,35 Muzică uşoară j 16,15 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00 »
doar lacrimile... nimic, banii ne vor ajunge... toase. Pe cîmpurile cooperaţi- Acest lucru este adevărat Emisiunea pentru copii şi tineret: 22,00; 23,52 (programul 1 ); 14,00»
„Roza vuiturilor"; 17,35 Meniul de 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00 şi 23,00
Ţăranii, în prezent membri Anul trecut vremea a fost vei lucrează tractoare şi alte Pentru eroismul lor în muncă, (programul II).
ai cooperativei agricole „Glie- nefavorabilă, au căzut puţine maşini agricole, care sporesc 96 de membri ai cooperativei
orghi Dimitrov", îşi amintesc precipitaţii, a suflat un vînt se- producţia. au fost distinşi cu ordine şi de-
cu durere în inimă de vremu- ceţos. Şi totuşi cooperativa a Membrii cooperativei nu se coraţii. Cooperativa a fost de-
rile din trecut. Peniu Kazakov obţinut recolte bogate de grîu, ocupă numai cucultura cîmpu- corată în două rînduri cu „Or-
era unul dintre acei care, aşe- orez, porumb, struguri, mere, lui. Gospodăria lor posedă de dinul muncii”,
zîndu-se la masa lui săracă- roşii şi alte culturi. asemenea 3000 de oi, 300de Membrii G.A.C.M. au mari
cioasă, se întreba: „Şi mîine Nu pentru prima oară noi porci, 120 de vaci, 1.200 de planuri de viitor, şi aceste pla­
ce vom mai tnînca ? ” am fost din nou învingători în găini, gîşte, curci şi raţe. E- nuri vor fi înfăptuite.
0 . -0