Page 89 - 1957-02

tehnica securităţiiPROLETARI DIN toate ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I Aplicarea cu stricteţe a normelor de
Anul IX . Nr. 688
SSBBZEEDEBBXBiSBZBSn^SS
einrten zilei de 1 JH ai
Angajamentele oţeiarilor hunedoreni
Ieri, a avut loc
in Combinatul si- R c l S p U l l S l ă c J l& n iă l'G ă mecanizării eva-
derurgic Hunedoara o ţ e l c U ' H o i ' d l T l R e ş i f ă cuării sacilor de
consfătuire de
producţie In cadrul căreia oţclarii hu­ — mărirea greutăţii pe troacă cu
nedoreni, răspunzlnd chemării lansate 20 la sută faţă de cifrele realizate în
de oţelarii Combinatului metalurgic Re­ anul trecut, mărirea randamentului pre­
şiţa, şi-au luat următoarele angaja­ selor de împachetat şi o mai bună or­
mente :
— să dea peste planul de producţie
pină la l Alai 2.000 tone oţel de bună lingotiere;
calitate;
— să reducă preţul de cost cu 1,2 în hala lingotierelor în vederea men­
la sută fată de cifra planificată :
— să îmbunătăţească calitatea oţe­ muncă;
lului cu 7 la sută faţă de cifra admisă 1 — şarjabilizarea deşeurilor metalice
— să mărească productivitatea mun­
cii cu 2 la sută faţă de cifra plani­
ficată ;
— să mărească indicele calendaristic
al agregatelor cu 2,5 ia sută.
In vederea creării condiţiilor pentru
îndeplinirea acestor angajamente, s-a
preconizat luarea mai multor măsuri
iehnico-organizatorice şi anume:
— crearea condiţiilor necesare pen­ scopul obţinerii unei suprafeţe mai
tru elaborarea a cel puţin 040 şarje bune a acestora.
rapide anual pe schimb;
— introducerea metodelor de repara­
ţie rapidă a cuptoarelor Alarlin, ast­
fel Incit timpul de funcţionare să atin­
gă 03 la sută din timpul calendaris­
tic ;
Fiecare produs cu un preţ de cost cît mai redus1
Vom realiza producţia planificată cu 852.000 lei
mai puţine cheltuieli
Angajamentul colectivului întreprinderi» inter-
raionale de industrie locală „1 Mai* Deva
Consfătuirea de producţie care
a avut loc recent la Întreprinde­
rea interraională de industrie
locală „ 1 M a i“ D eva, a analizat
modul cum s-au realizat sarci­
nile de producţie pe luna ia nu­
arie.
La începutul consfătuirii, tov
Eugen P îrv u , directorul între­
prinderii, a arătat că una din
sarcinile mai im portante puse
în fata oam enilor muncii de ple­
nara C .C . al P .M .R ., din 27-29
decembrie 1956, este reducerea
sistematică a preţului de cost
al produselor, apoi a vorbit des­
pre in iţia tiva m etalurgiştilor de
la „ I . C . F r im u “ — S in a ia , care-
şi propune drept scop să reali­
zeze fiecare produs cu un preţ
de cost cît mai scăzut.-
A n a lizîn d posibilităţile pe care
le au pentru aplicarea acestei
iniţiative, m uncitorii şi tehnici­
enii au făcut o serie de propuneri
De dimineaţă, cerul părea mîtiios,
după aceea s-a răzgîndil şi, singur, cu
umilinţă, a lăsat să fie siăpînit toa­
tă ziua de un soare plăcut, milostiv şi,
parcă, totuşi z gircit. Da, zgîrcit, dar
nu-i nimic pentru asta: bine că ceru!
s-a răzgîndit. Oamenii s-au bucurat
şi i-au adus mulţumiri recunoscătoa­
re pentru acest gest.
învăţătorii din raionul Alba şi-au
ales această zi de februarie să fie ziua
lor de sărbătoare — ziua învăţătoru­
lui. N-au nimerit-o rău; s-au bucurat
şi ei.
Iată-i. încă nu e ora 9 şi tn faţa
sălii „I. L. Caragiale" din oraşul Alba
lulia, găseşti adunată toată dăscălimea
raionului. Au coborit aici cei de pe
Valea Gălzit şi a Ampoiului, au venit
cei de pe Valea Mureşului şi din că­
tunele cete mai îndepărtate ale Zlat-
net. Sînt veseli. Pe unele locuri s-au
şi încins discuţii aprinse despre me­
tode (parcă nu toată ziua despre as­
ta discută), in altă parte se spun glu­
me şi să rlde cu poftă. Nu e rău. Bine
fac/
Sărbătoarea s-a "deschis. In sala
„I. L. Caragiale", pe lingă cei din ra­
ion, se află 6 mulţime de invitaţi: şe­
fii secţiilor raionale de tm-ăţămint, pre­
şedinţii comitetelor sitv'Dn’e raionale.
a muncitorilor din învâţănvnt din re­
giune şi tovarăşi de la secţia regio­
nală de învăţământ.
La masa prezidiului se găsesc re­
prezentanţi al Comitetului raional de
partid, al Comitetului executiv al Sfa­
tului popular raional, ai Ministerului
învăţământului, ai- Institutului de cer­
cetări pedagogice, preşedintele comite­
tului sindical raional a! muncitorilor
din invăţămlnt, şeful se c 'el raionale
de Invăţămlnt, un reprezentant al orga­
Miercuri, 27 februarie 1957
— _In_troducerea
— zgura;
ganizare a locului de m uncă;
— introducerea turnării pe pod de 6
— construirea celei de-a treia linii
ţinerii ordinei şi curăţeniei la locul de
din incinta combinatului în vederea re­
dării lor în circuitul economic, prin
amenajarea unei hale de şarjabilizare j
— studierea şi experimentarea unor
metode noi în vederea elaborării oţe­
lului de electrozi.
— organizarea şl extinderea meto­
delor de curăţire a Iingourilor, în
Din discuţiile purtate pe marginea
angajamentelor, a reieşit hotărîrea fer­
mă a oţeiarilor hunedoreni de a duce
la bun sflrşit angajamentele luate şl
chiar de a te depăşi}
pentru introducerea de noî me­
tode de m uncă, reducerea la m i­
nim um a consum ului de lemn
de foc la arderea va ru lu i şi ca
com bustibil la locom otivele cu
aburi pentru linie îngustă, prin
înlocuirea lui cu cărbune brun
de producţie proprie, oare este
mult mai ieftin.
In urm a acestei analize, pe
baza unor calcule minuţioase s-a
ajuns la concluzia că producţia
planificată pe anul 1957, poate
fi realizată cu 852.000 lei mai
puţine cheltuieli de producţie.
O parte din propunerile propu
se în cadrul acestei consfătuiri
au şi început să fie puse în a
plicare. In întreaga întreprinde
re muncitorii desfăşoară o activi
tate susţinută pentru înfăptuirea
angajamentului luat, însufleţiţi
fiind de realizările din luna ia
nuarie cînd au făcut economii
la preţul de cost în valoare de
71.000 lei.
Ziua învăjăforului
nizaţiei raionale A.R.L.U.S., precum şi
învăţători fruntaşi din raion.
Au urmat salutul şl expunerile tova­
răşilor Ştefan Miloş, prim-secretar al
comitetului raional de partid, Grigore
Mureşan, preşedintele Comitetului e-
xecutiv al sfatului popular raional, apoi
referatul „Educaţia tineretului în spi­
ritul patriotismului socialist", susţinut
de pro}. Lascu Tit Liviu, salutul şi
expunerile tovarăşilor Petre Drăgoescu,
director general al invăţămîntulul preş­
colar, elementar şi mediu, Stanciu
Stoian, directorul Institutului de cer­
cetări pedagogice şi Nlcolae Pasca,
preşedintele C.C.S.M.I.
Se poartă discuţii şi se împărtăşesc
experienţe, se notează în carnete şt se
învaţă. Totul decurge tntr-o atmos­
feră caldă, prietenească, sărbătorească.
...Prima jumătate a zilei a luat sfîr-
şit. E după masă. Pe -scenă se joacă
acum „Năpasta". Sala e entuziasmată
şi spectatorii aplaudă frenetic pe colegii
lor, acum artişti. Toţi sînt mulţumiţi
de interpretare. Pe ici, pe colo, se
şoptesc la urechi aprecieri măgulitoa­
re faţă de interpreţii lui Anca, Dra-
gomir şi Ioan.
Spectacolul acesta, care a ţinut în­
cordată o sală întreagă timp mal
bine de o oră şi jumătate, s-a sfîr-
şit în aplauzele furtunoase ale specta­
torilor.
...Cortina s-d desprins şi în faţa
spectatorilor a apărut corul sindicatu­
lui muncitorilor din învăţămlnt din ora­
şul Alba lulia, recent reorganizat, con­
şi întărirea disciplinii în muncă — factor hotărîior
I BOBINATORUL f
Iti atelierul electric al Com­ Şi au începui să se sfătuias­ torului de la Semicocseria din
binatului siderurgic din Hune­ că împreună, hotărînd
doara a fost adus încă un motor. împartă munca pentru
Acest motor electric de 100 c.p.,
aparţinea secţiei laminoare care
cerea să fie reparat de urgenţă.'.
Maistrul secţiei de reparaţii e-
lectrice, se gîndea la cine să-l |
repartizeze.
Toţi bobinatorii aveau de lu­
cru. Totuşi, cu hotărîrea carac
teristică maiştrilor care-şi cu­
nosc oamenii, s-a îndreptat spre
bancul la care lucra tînărul bo­
binator Emeric Papoi.
— Emeric, mai avem un mo­
tor, urgent. Ce zici, îl faci cu
echipa ta ?
— Dar ăsta de la Semicocse-
ria din Călan nu mai e urgent ? bele motoare să fie terminate la din echipa lui se străduiesc să-i
— Ba d a t Mai ai mult la el ? timp.
— Nu prea...
încă 35 de cereri
pentru întovărăşirea
zootehnică
A va n ta je le pe care le aduce
întovărăşirea zootehnică din
comuna Blăjeni, au determinat
un num ăr destul de mare de
cetăţeni să ceară înscrierea în
întovărăşire.
Zilele trecute, în comuna
Blăjeni-Criş s-au înscris în în ­
tovărăşirea zootehnică încă 35
de cetăţeni. P rin tre cei înscrişi
sînt M icu A v ra m care a venit
în în tovă ră şire cu 2 oi şi 40
ari păşune, G heorghe R a t cu 3
oi şi 1,20 h a. păşune, Ioan R a t
cu 4 oi şi 1,50 ha. păşune şi
alţii.
Se repară
drum urile
In m ulte din satele şi com u­
nele raionului A lb a , ţăranii
m u ncitori, colectivişti şi în to ­
vă ră şiţi, au fost m o b iliza ţi la
acţiunea de reparare a drum u­
rilor. Pe zeci de k m ., a început
repararea drum urilor atît prin
contribuţia în muncă a cetăţe­
n ilo r, cît şi cu fondurile aloca­
te de stat.
A s tfe l, sînt în curs de repa­
rare, drumul dintre G alda de
Jos şi Cricău, şi drum urile din
comunele S în tim b ru şi M ih a lţ,
prin contribuţia în muncă a ce­
tăţenilor
D in Benic s-a început ame­
najarea unui nou drum spre
comuna Intregalde pe o lungi­
me de 3 km . D e asemenea, au
mai fost amenajate drumurile
din C o lib i şi O a rd a -V in t. Acea­
stă acţiune continuă şi în a-
ceste zile.
dus de prof. Leiiţia Contor. Programul
corului, bine închegai şi bine interpre­
tat, merită o bună apreciere. El ia
sfîrşit cu un cîntec special, închinat
furnaliştilor de la Hunedoara — „Inăl-
ţăm furnaliştilor cîntare”.
E un fapt semnificativ. In timp ce
furnaliştii hunedoreni se găseau în fo­
cul muncii pentru elaborarea şarjelor,
undeva, pe o scenă, învăţători şi pro­
fesori cântă pentru ei slăvindu-le mun­
ca şi eforturile. Ce gest frumos! Feli­
citări tuturor care au muncit pentru
reorganizarea şi instruirea acestui, cor. trul de şcoală in care constaţi că A-
...Cortina s-a închis, apoi s-a des­
chis iarăşi. In sală atmosfera era en­
tuziastă şi oamenii bucuroşi. Pe scenă,
într-un chiot de veselie, apare echipa
de dansuri a Casei raionale de cul­
tură. Era cît pe aici să se întîmple un
mic incident. Se putea oare ca într-o
sală de învăţători şi profesori să nu
găseşti muzicanţi? Nu se poatet Mu­
zica a fost constituită pe loc şi pro­
gramul a reuşit "Cu „foarte bine".
,.!A trecut prima zi. Ne aflăm acum
în cetatea Bălgradului, la biblioteca
„Baithyeneum" (Ştiaţi că biblioteca
¦numără 54.000 de volume şi că aici
există exemplare rare, chiar ¦unice din
lume?). ' fie organizată o astfel de sărbătoare".
Oamenii se înghesuie împinşi de
curiozitate. FieCare vrea să vadă „E-
vanghelierul din Lorge", numit „Co­
dex Aureus", scris la mînăstirea be-
nedictinilor tn epoca lui Carol cel
Mare, pe pergament fin cu tinetură de
aur. Iată acum o carte din secolul
în îndeplinirea pianului de producţie ia
4 pagini 20 bani
cum să
ca am­
In timp ce el făcea proba mo­
Au prim it carnetul de brigadier
In urm ă cu cîteva zile , 54
tineri de pe şantierul blum ing
au tră it cele m ai fericite clipe
din viata lor de brigadier. D u ­
pă patru luni de zile , în care
au depus o rodnică activitate
pe şantier, într-u n cadru festiv
ei au p rim it carnetul de b rig a ­
dier. P rin tre cei cărora -li s-au
Insămînţează legumele pe cîmp
C ultu rile de legum e şi z a r z a ­
vaturi le-au adus colectiviştilor
din .Sebeş, în a n ii trecuţi, veni­
turi im portante. D e aceea, ei au
hotărît oa şi în acest an să cul­
tive cu aceste plante o supra­
faţă de 8 ha.
Pentru a putea obţine recolte
m a ri, ei au făcut arătu ri adinei
încă din toam nă şi au transpor­
tat peste 2 0 0 tone de bălegar de
g ra jd . D e curînd, ei au pregătit
răsadniţele şi au însăm înţat 240
m . p. cu legum e tim p u rii.
Tim pul prielnic pentru execu­
tarea lucrărilor agricole în cîmp,
din zilele trecute, colectiviştii
•1.-180 m. p. d e ră s a d n iţe
M uncitorii de la gospodăria
anexă din M in tia , secţia horti­
colă D e v a , au confecţionat pî-
nă în prezent 1.180 m .p. de ră­
sadniţe. D in aceste răsadniţe au
Muncitorii fabricii „Ceramica“ din Bara Mareşi fost însămîntate 925 m.p. cu
diferite legume tim purii; P a ra ­
lel cu pregătirea răsadniţelor,
al X-lea — „Evanghelia lui Luca" şt
o copie după „De belto Iugurtino" a
lui Salustius. Iată Liturghierul din
Ezlergon" — lucrare din secolul al
Xll-lea, iată „Palia de la Orăştie", ti­
părită in 1582, şi despre care fiecare
din cei de faţă a învăţat în clasele de
liceu, dar pe care, poate, nici unul n-a
văzul-o. Iat-o acum în original. Oa-
^ ^ ^ m?nfl pe ea_ au pipăil. 0>
- admirat-o
Cite nu sînt de văzut aici. Dar ce, „O te lu l roşu“ şi uzinele „23
parcă le poţi vedea pe toate? Mai vezi A u g u s t“ din Bucure şti, zeci de
„Psaltirea cu calendar" a lui Antim tone de produse refractare.
Ivireanu, — tipărită la 1694 şi regis­
vram lancu a trecut clasele cu men­
ţiunea „eminent" (de data aceasta ci­
neva strecoară o întrebare şugubeaţă:
„la purtare ce notă a avut"?). Apoi
jtrebuie să pleci, că timpul nu-ţi permite
să le vezi pe toate. Sînt multe de vă­
zut şi treburile nu sînt gata. Unii
merg la diferite consultaţii pe specia­
lităţi, alţii vizitează muzeul şi alte
monumente istorice din cetate, unii vi­
zitează expoziţia cabinetului de geo­
grafie de la Şcoala medie mixtă nr. 2, c ă ră m izilo r. Cel ce su prave­
organizată de profesorul Ioan Moldo- ghează este şeful echipei, Ioan
van, alţii se îndreaptă spre sala „I. L. V a n ce a.
Caragiale" unde se vorbeşte despre
istoricul oraşului Alba lulia.
. ...A fost plăcută această sărbătoare
— ziua învăţătorului. Mă întreţineam
spre sfirşitul ei cu cîţiva tineri învă­
ţători. La o întrebare a mea, unul din­
tre ei, desigur în glumă, mi-a răspuns:
„N-ar fi rău ca în fiecare lună să
Desigur, na e posibil, dar mai e nevoie
de comentarii asupra felului cum a fost
organizată această zi? Nu cred!
N. DUMITRU za v şi C a ro l K is nu-i găseşti
Regimul democrat-popular acordă o
grijă deosebită condiţiilor de viaţă şi
muncă ale muncitorilor mineri.
Datorită atenţiei deosebite acordate
de partid şi guvern ramurii extractive
cît şi sprijinului frăţesc, dezinteresat
primit din partea Uniunii Sovietice,
minele din Valea Jiului au devenit
întreprinderi înzestrate cu tehnică mo­
Călan, alţi doi bobinatori din
echipă, pregăteau motorul de la
laminoare pentru bobinat.
? anul 1956 s-au cheltuit în aceste sco­
,, După ce motorul de la Călan
ţi fu probat şi trimis, Emeric Pa-
\poi, se apucă de bobinarea celui
de la laminoare. înăuntrul bobi­
nei, aşa cum sc vede în fotogra­
fie, el munceşte de zor şi pe faţă
U străluceşte un zîmbet de bucu­
rie şi încredere.
Emeric Papoi are 20 de ani.
Prin cunoştinţele şi munca lui
a cîştigat încrederea maistrului şi
a colectivului. A fost făcut şef
de echipă, iar cei 8 bobinatori
urmeze exemplul..,
R. BUDIN,
în m în a t astfel de carnete, se
numără tinerii Vaier Andrees-
cu, Ioan Ciupearu, Ioan Stoian,
M arin Păunescu, Elena Lăpu-
şean şi a lţii.
In cinstea acestui m ăreţ e-
venim ent, b rigăzile artistice de
agitaţie n r. 1 şi 7 au prezentat
un frum os şi variat program
artistic,
î-au folosit din p lin. D in cele
1,50 ha. planificate să se însă-
m înţeze cu arpagic, ei au în ­
săm întat deja 0,50 ha. Colecti­
vistele S. Aneta, Elisabeta Z in ­
ca, M a ria R ă şina ru şi altele, au
participat cu regularitate la a-
ceastă luonare.
C u m ult tim p înainte de a în ­
cepe lucrările în cîm p, s-au pro­
curat toate seminţele necesare.
D e cîteva zile, s-a pus la iaro-
v iza t oantitatea de 700 kg. car­
tofi. In această săptăm înă, co­
lectiviştii vor însămînţia în cîmp
m orcovii şi pătrunjeii.
ei au transp o rtat la grădina de
legume peste 170 vagoane de
bălegar de grajd.
In fiecare dim ineaţă, femei şi
bărbaţi se îndreaptă spre poar­
ta fabricii. Fiecare îşi ocupă lo­
cul său de muncă şi fabrica în ­
cepe să funcţioneze din plin.
Co le ctivu l fiecărei secţii se stră­
duieşte să producă cît mai
m u lt, mai bine şi m ai ieftin.
Produsele fabricii „Ceram ica“
B a ru Atare 1— că răm izile re­
fractare — sînt foarte mult cău­
tate şi apreciate pentru buna
lor calitate. Lu n ă de lună, de
iaci, iau drum ul ofelăriilor de
la H u n e d o a ra , C îm p ia T u r z ii, m uncitori — Ilie şi C a ro l —
Fabrica e mică, dar fruntaşii
în producţie sînt mulţi şi nu­
m ărul lor creşte mereu. în rîn-
durile ce urm ează vo m încerca
să prezentăm cîtiva dintre ei.
Şeful de echipă
U n om între două vîrste , cu
o figură obişnuită, suprave­
ghează cu atenţie munca echi­
pei ce luore ază la prepararea
pastei pentfiî fabricarea cără­
m izilo r ifeînaotare. D e munca a-
cestei echipe’ depinde calitatea
Echipa lui, prin dozarea ă-
mestecului după reţetele cerute
de fiecare sortim ent, asigură
alimentarea preselor vacum , ca­
litatea pastei şi prin aceasta a-
provizionarea secţiei presare —
form are de cantităţi suficiente
de nastă de calitate.
N u este lună în care echipa
lui Ioan Vancea să nu-şi depă­
şească sarcinile de plan.
Doi strungari
Pe cei doi stru nga ri Ilie G r o ­
dernă, cu utilaje şi maşini de înaltă
productivitate. Redeschiderea minei
Vulcan închisă de capitalişti, cons­
trucţia minei de la Uricani, utiliza­
rea tehnică şi mecanizarea unor pro­
cese de producţie grele ca, transportul
pe galerii, tăierea şi încărcarea în aba­ al partidului şi de rezoluţia plenarei
taje la minele L'upeni, Petrila şi Lonea
au făcut ca producţia de cărbune,
dată de minerii Văii Jiului, să fie în
1956 de aproape 2 ori mai mare ca în
1938, iar eforturile fizice ale muncito­
rilor mult mai reduse.
Concomitent cu lupta dusă pentru
creşterea producţiei de cărbune, în fie­
care an s-au investit sume importan­
te menite să asigure desfăşurarea
muncii entuziaste a muncitorilor în con­
diţiile unei depline siguranţe a mun­
cii şi protecţiei acesteia. Numai în
puri aproape 15 milioane lei, iar pen­
tru respectarea normelor de tehnica se­
curităţii a fost întărită munda de în­
drumare şi control din partea Combi­
natului carbonifer al Văii Jiului.
La întreprinderile carbonifere, răs­
punderea pentru respectarea şi apli­
carea întocmai a normelor de tehni­
ca securităţii şi protecţia muncii, în
prezent, cade asupra personalului teh­
nic de supraveghere — maiştri mineri,
ingineri şi şefi de sectoare — princi­
palii factori în organizarea procesului
tehnologic al producţiei şi promova­
rea disciplinei în muncă.
Aplicarea cu stricteţe a normelor de
siguranţă minieră necesită ca toate ca­
drele tehnice medii şi superioare să fie
bine înarmate cu aceste probleme, să
ştie să îmbine lupta împotriva abate­
rilor de 1a aceste reguli cu cea pentru
îndeplinirea şi depăşirea planului de
producţie, a productivităţii muncii şi
a reducerii preţului de cost.
In acest scop au fost organizate
cursuri de perfecţionare a inginerilor,
cursuri de ridicare a cunoştinţelor pro­
fesionale ale maiştrilor minieri şi ar­
tificierilor. S-a îmbunătăţit simţitor şi
instructajul muncitorilor noi angajaţi.
O preocupare de seamă pentru or­
694 tone fontă cenuşie şi 310 tone
de piese turnate peste plan
F u rn a liş tii şi turn ăto rii de la nr. 2, care au dat cu 72 ,4 tone',
uzina „V ic to ria “ din C ălan , des­
făşoară o susţinută întrecere
pentru sporirea producţiei de
fontă şi a celei de piese tu rn a ­
te. Succesele nu se la s ă nici e le .
m u lt aşteptate. Acestea sînt e-
locvent ilustrate de bilanţul rea­
lizărilor obţinute de furnalişti
în cele 24 de zile ale lunii fe­
bruarie.
Bilanţul acestor realizări ne
arată că furn aliştii ce deservesc
fu rn alu l nr. 2 se situează în
frunte, deoarece au dat peste
plan 486,8 tone fo ntă , iar cei
de la furnalul nr. 1 207,4 to ­
ne fontă peste plan. Pe întrea­
ga secţie, s-a dat peste plan
694,2 tone fontă cenuşie.
Echipele de furnalişti care
şi-au adus o contribuţie însem­
nată la obţinerea acestor succe­
se sînt cele conduse de fu rn aliş­
tii G heo rghe B îra . de la fu rn a ­
lul nr. 1, Ioan M o ra ru şi Io-
naşcu M unteanti, de la furnalul
întotdeauna la atelierul meca­
nic al fabricii, ci mai de grabă
prin alte secţii lucrînd cîte ceva
La diferite m aşini şi ‘agregate.
Care-i explicaţia că aceşti
strungari nu stau lîngâ strung?
Aceşti doi muncitori cunosc
mai multe meserii. Ilie G ro za v
ştie să lucreze la stru n g , la
freză, la maşina de rabotat, la
cea de g ău rit şi la lăcătuşerie.
C arol K is este. s tru n g a r, meca­
nic, fre zo r, sudor şi lăcătuş.
N u există maşini unelte, mo­
toare şi instalaţii la care să
se defecteze ceva şi cei doi
să nu le poată repara.
Ilie G r o z a v şi C a ro l K is lu ­
crează la întreţinerea şi repa­
rarea utilajului. E i confecţio­
nează sau ajustează diferite
piese, le dem ontează, şi le
m ontează. Lu crările care le e-
xecută sînt foarte bune. E i nu
fac nim ic de m întuială. Sînt
oam eni ou o îna ltă conştiinţă
muncitorească, care îşi iubesc
meseria şi muncesc cu sîrg uin -
ta, asigurînd buna funcţionare
ia m aşinilor şi in stalaţiilo r din fa ­ Constantin C ă ră g u i. D e aceea
brică, sprijinind prin aceasta
muncitorii din secţiile direct
productive în îndeplinirea şi
depăşirea sarcinilor de plan.
Ana Paroczoii
E s te şefă de echipă şi lu ­
crează la presarea cărăm izilor
refractare R .T . 2 (radiale pen­
tru oalele de turnare a oţelu­
lui)'. E a m înuieşte cu m ultă
pricepere, şi rapiditate presa
mecanică la care lucrează.
Aju ta tă de M aria Boldeanu
şi M a ria Sto ica, care curăţă,
controlează şi aplică num ărul
de control al echipei pe fiecare
cărăm idă presată, _ea foloseşte
din plin cele 480 'de miwute şî
ganizaţiile de partid din exploatările
miniere ale Văii Jiului o constituie mo­
bilizarea colectivelor de muncitori, in­
gineri şi tehnicieni pentru traducerea
în viaţă a sarcinilor puse îii faţa mi­
nerilor de cel de-al II-lca Congres
C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie
1956, care prevăd creşterea continuă
a producţiei de cărbune, a productivi­
tăţii muncii şi reducerea preţului de
cost în scopul creşterii bunei stări ma­
teriale şi culturale a poporului.
Organizaţiile de partid se preocupă
cu multă seriozitate ca aceste sarcini
să fie îndeplinite cu mult succes în
condiţiile unei depline securităţi ‘a
muncii, respectînd toate prevederile
N.T.S. şi protecţia muncii. Majorita­
tea comitetelor de partid şi a orga­
nizaţiilor de bază ca, de exemplu, cele
de la Petrila, Anlnoasa şi Vulcan a-
nalizează în adunările de partid la
care participă conducerea sectoarelor
şi activul fără de partid, felul cum la
locurile de muncă din cadrul sectoa­
relor respiective se aplică şi se res­
pectă ndrmele de siguranţă minieră,
trăgînd la răspundere pe acei membri
de partid care încalcă aceste norme.
In cadrul cluburilor muncitoreşti sînt
organizate conferinţe şi se prezintă
filme de scurt metraj despre felul cum
trebuie executate anumite lucrări mi­
niere.
Datorită acestor măsuri a crescut e-
xigenţa şi combativitatea membrilor
de partid faţă de' respectarea N.T.S.,
iinprirnînd şi celorlalţi muncitori a-
ceea.şi disciplină, promovînd o ati­
tudine sănătoasă faţă de unii tehni­
cieni care căutau să „documenteze"
că respectînd toate regulile de sigu­
ranţă minieră ar fi, chipurile, pericli­
tată realizarea planului de producţie,
ştiut fiind faptul şi dovedit de expe­
rienţa practică că numai respectînd
aceste norme poate fi asigurată rea­
lizarea şi depăşirea sarcinilor de pro­
ducţie.
(continuare în pag. 3-a)
158,1 tone şi respectiv cu 106,8
tone de fontă peste planul ce­
lor 24 do zile.
Trebuie relevat şi faptul că
ţn această perioadă indicele d
utiliza re a volum ului util ai
furnalului a crescut considerabil
fată de p lan , la am bele furnale.
In acelaşi tim p, consumul de
cocs tehnic a fost redus pe în ­
treaga secjie furnale cu 8 la
sută.
Turnătorii nu răm în cu nimic
în urma furnaliştilor. R e a liză ­
rile lor dovedesc pe deplin a-
cest lucru. In cele 24 de zile
ale lunii februarie, colectivul
secţiei turnătorie a dat peste
plan 310 tone piese turnate.
Fru n ta şi pe secţie sînt tu r­
nătorii Ştefan V a şo ş şi M iro n
Cocîrlea, care lucrează la sor­
tim entele piese mecanice şi tu ­
b uri, depăşindu-şi normele de
producţie cu 74-92 la sută.
dă produse de bună calitate.
întrebată, fiind cum îşi reali­
zează sarcinile de plan, a spus:
— M a i puţin de două norme,
şi jum ătate nu fac în nici o z i.
Cu tovarăşele mele de muncă
mă înţeleg foarte bine, lucrăm
cu atenţie şi astfel reuşim să
producem mai multe cărăm izi
şi de calitate bună.
Intr-adevăr Ana Paroczoi
este o m uncitoare harnică, con­
ştiincioasă, fapt pentru care
este foarte m u lt apreciată de
către conducerea întreprinderii.
E a face cinste fabricii în care
lucrează.
Constantin Cărăguî
E s te şeful unei echipe de la
încărcarea şi descărcarea cup­
toarelor de ardere. Fiecare cup­
tor trebuie încărcat cu grijă
respectîndu-se anumite reguli
de care depinde arderea con­
form prescripţiilor tehnologice a
cărăm izilor refractare.
Ace st lucru este ştiut de
el aşează cu m are atenţie fie­
care cărăm idă în cuptor, ca a r­
derea să se desfăşoare norm al
şi să nu se producă rebuturi.
D e asemenea şi descărcarea
cuptorului el o execută repede,
dar în acelaşi tim p cu m ultă
grijă pentru a nu defecta cără­
m izile gata arse.
Ec h ip a condusă 'de el obţine
în fiecare lun ă o depăşire de
30-40 la sută a normelor! de pro­
ducţie. i
Secţia bunuri de larg consum
Aci lucrează comunistul A u ­
re! D e a ci, un om Harnic şi pri-
(Con inuare în pag. 3-a)