Page 90 - 1957-02

Pag.
» .« U N M f iitiK M «
Viafă îmbelşugată
15 aprilie 1952. Pe poarta
ţăranului muncitor Petru Ocoş
din comuna Sîntandrei păşeşte
n-u ştiu pentru a cîta oară un
activist de la raionul de partid.
Atunci ca şi de alte daţi ei s-au
sfătuit împreună asupra sarci­
nii cu ren te: ..crearea unei co­
lective“ . Batrînul Ocoş pe ume­
rii căruia apasă o jum ătate de
veac, de data aceasta nu a e-
zita t nici un pic. In vizitele pe
care el le făcuse la alte colec­
tive din raion, se convinsese de
avantajele pe care le aduce lu ­
crarea pămîntului în comun. Şi
cu emoţia specifică om ului care
îşi alege un alt drum In v ia ­
ţă , începu să aştearnă pe hîr-
tie cererea pentru prim ire în
colectivă. D u p ă ce a scris-o şi
a citit-o cu toţi membrii fa m i­
liei din partea cărora a jj-rimit
aprobarea cuvenită, batrînul
Ocoş a înm înat-o activistului şi
apoi îm preună au cinstit Acea­
stă zi ca pe un eveniment de
seamă în viaţa familiei.
Cînd s-a închegat întreaga
colectivă, şi a început m unca,
bătrînul O coş, a venit cu în ­
treaga fam ilie la lucru. Atunci
el a fost repartizat la grajd,
ca în g rijito r de cai, iar restul
membrilor familiei la muncile
din cîmp. Această veste l-a bu­
curat m ult pe bătrîn. Ii plăcea
m ult vitele şi ştia cum să le
îngrijească Z i şi noapte bătrî­
nul Ocoş venea în grajd şi se
ocupa de îngrijirea cailor.
Cînd au început muncile în
cîm p, caii în g rijiţi de bătrînul
Ocoş erau oa nişte smei. Peste
tot colectiviştii spuneau : „m în-
dria bătrînului Ocoş, mîndria
întregii colective“ .
Atunci s-a bucurat m ult co­
lectivistul Petru Ocoş. A văzut
că munca lui este preţuită de
Noi succese In cooperativizarea agriculturii
—......... — ¦ ¦1••A.......... 1
Tot satul în întovărăşire
Articolul „S ă răspîndim larg
experienţa valoroasă în forma
rea de întovărăşiri agricole“ a-
părut în ziarul „Scînteia“ nr.
3183 din 26 ianuarie 1957 în
care se arăta munca depusă de
organele de partid din regiu­
nea C ra io v a , pentru form area
de întovărăşiri agricole, a fost
studiat şi prelucrat cu multă
atenţie de Com itetul raional de
partid H u n e d o a ra , cu întregul om la om.
activ. Aplicînd în practică m ul­
te lucruri din experienţa regiu­
nii C ra io v a , specifice şi condi­ mai m ult de jum ătate din ţăra­
ţiilor de la noi, s-a reuşit ca
în scurt tim p să se inaugureze
trei întovărăşiri agricole
înainte de a începe munca
de form are a întovărăşirii a-
gricole în satul C rişeni, ce a-
parţine comunei C ă la n , s-a pre­
lucrat în org an izaţia dc bază
şi cu deputaţii din sat, artico­
lul mai sus m enţionat. D up ă
aceasta, s-iau stabilit două peri­
metre în care a fost cuprinsă
întreaga suprafaţă arabilă a ţă ­
ranilor din sat. Intr-una din
zile, au fost adunaţi la căm i­
nul cultural deputaţii, membrii
de partid şi mai m ulţi ţărani
muncitori frun taşi, unde s-a
discutat problema înfiin ţării u-
nei întovărăşiri agricole, ară-
tîndu-li-se şi perimetrele stabi­
lite. In urma acestei discuţii,
membrii de partid Ioan Rom o-
A nul 19 0 7 şi presa
a timpului
Se împlinesc 50 de -ani de cînd
ţărănimea satelor ajunsă la ca­
pătul suferinţelor de veacuri a
pus mî-rta pe furcă, topor, coa­
să, pornind la luptă pentru o
viaţă omenească şi dreptate so­
cială. U n lasemniea eveniment
ca răscoala din 1907 nu putea
desigur să răm înă neconsemnat
în literatura poporului nostru.
Este ade vărat că burghezo-
moşierimea a căutat să acopere
adevărata lui semnificaţie cu un
văl de adîncă tăcere. Această
intenţie însă s-a dovedit a fi
lipsită complect de şanse şi a-
tunci, presa burgheză a încer­
cat o altă ie ş ire ; a încercat să
răstălmăcească lucrurile prezen-
tîrid mişcarea ţăranilor ca pe o
acţiune datorată unor „instiga­
tori“ . Spre deosebire însă de li­
teratura reacţionară, lipsită de
orice valoare estetică, antirea-
listă, adevăraţii -artişti oare şi-
au identificat idealurile cu lupta
poporului şi-au spus prin m ijlo­
cirea artei, cuvîntu! lor protes­
tatar şi drept. P rin pana nem u­
ritoare a marilor noştri scriitori :
Garagiale, Vlahuţă, Cerna, An
ghei, Iosif, N . Cocea, Sadov-ea-
nu, T . Arghezi, Rebreanu, Cezar
Petrescu. presa literară a tim ­
pului legată de acest eveniment
a devenit un puternic şi acuzator
document istoric.
La puţin timp după reprima­
tovarăşii în mijlocul cărora tră­
ieşte şi munceşte. Acu m lucrea­
ză tot ca g râ jd a r. N u vrea să
plece de aici nici în ruptul ca­
pului. Ii place munca pe care
şi-a ales-o încă de la intrarea
în colectivă. Şi în fiecare an,
munca sa a fost recunoscută şi
răsplătită după merit. Traiul
familiei sale a început să devi­
nă mai îm belşugat. Num ai în
anul 1956 colectivistul Petru
Ocoş îm preună cu fica sa Ju rja
şi ginerele D ra g o m ir au reali­
za t 621 zile-m uncă. Pe n tru a-
ceastă strădanie a lor, la sfîr-
şitul anului au prim it din par­
tea colectivei 2.800 kg. grîu,
3 100 kg. cartofi, 2.400 kg. po­
rum b, 2,600 k g , furaje, 6.900
kg. paie de g rîu , 7.200 k g . sfe­
clă furajeră, 153 kg . za h ă r, 38
kg. b rîn ză , 18 kg. lînă, 180 kg.
floarea-soarelui şi 1.800 lei.
Toate aceste produse evalua­
te în bani la preţurile oficiale
se ridică la suma de 37.500 lei.
In afară de acest venit el a mai
crescut acasă în anul 1956 şi
5 porci dintre care unul l-a tă ­
iat pentru fam ilie, doi ia vîn -
dut de curînd cu 2.300 lei, iar
doi îi pregăteşte pentru ia-i con­
tracta cu statul. In fam ilia co­
lectivistului Petre O coş, se g ă ­
sesc acum de toate. In prezent
şi-a procurat bani pentru a-şi
cum păra mobilă de casă, m obi­
lă de bucătărie şi o vacă.
Iată un vis vechi al colecti­
vistului Petru Ocoş pe care-1
poate realiza abia azi. Viaţa
lui de astăzi este viaţa ase­
mănătoare tuturor celor care
au pornit pe drum ul gospodă­
riilor colective. Toate aceste
bucurii fac parte iaoum din
viaţa colectivistului Petru Ocoş
şi a familiei sale.
I. MANEA
şan şi Za h a rie A ch im eţ, depu­
tatul Vaier M unteanu, precum
şi ţăranul m ijlocaş Rom ulus
Tăro i, au depus prim ii cereri
de înscriere pentru întreaga su­
prafaţă arabilă pe care o au.
S-a constituit a p o i. comitetul de
in iţia tivă , care îm preună cu
deputaţii şi sfatul popular au
dus munca de lăm urire de la
In cîteva zile s-au înscris
nii muncitori din sat. Printre
cei rămaşi neînscrişi se aflau
şi cîţiva ţărani m ijlocaşi. P e n ­
tru ai atrage şi pe aceştia, i-au
convins m ai întîi pe Nicolae
M atişoi şi Şofron H o n d e a . V ă -
zînd acest lucru, a doua zi şi
restul de ţărani mijlocaşi şi-au
făcut cereri de înscriere. Astfel
s-a reuşit să se inaugureze în
ziua de 24 februarie a .c., în
satul Crişeni, întovărăşirea a-
gricolă „ 8 M a rtie " care cuprin­
de pe toţi ţăranii m uncitori din
sat cu întreaga suprafaţă ara­
bilă existentă în ra za satului,
fără să se facă nici un schimb
de teren. Aceasta este a cincea
întovărăşire din comuna (Ţălan.
Ca preşedinte al întovărăşirii
a fost ales Rom ulus Tă ro i, iar
ca secretar Za h a rie Achim eţ
Pentru a veni în ajutorul în-
tovărăşiţilor, cooperativa „M u n ­
citorul“ din C ă la n , le-a dăruit
două prăşitori mecanice.
rea sîngeroasă a răsculaţilor,
cînd se încerca a se „descoperi“
vinovaţii ins-tig,atori, Vla h uţă pu­
blică în n r. 5 (anul 1907) al
revistei „V ia ţa Romî-nească“ pu­
ternicul poem „19 0 7“ , necruţă­
tor act de demascare a orîn-
duirii burghezo-moşiereşti, în
vîrful căreia era cocoţată m onar­
hia. M inciuna şi linguşirea, per­
sonificări ale exploatatorilor reu­
şesc să dea afară pe străinul
„trenţăros“ adevărul. In acest
poem a m in tit, în care este pre­
zentată simbolic răscoala, pe lin ­
gă acuzarea ce este -adusă orîn-
duirii, se întrevede clar sim pa­
tia scriitorului pentru ţărani şi
ura lui puternică îm potriva a-
celora oare au înnăbuşit răs­
coala.
Aceeaşi revistă publică în nr.
4 schiţa „M ă c a r o lacrim ă“ de
Paul B u jo r. Asistăm aici la o
zguduitoare situaţie, cînd tatăl
rănit căutîndu-şi printre cada­
vre fiul -mort, este împuşcat de
sentinela care „îş i făcus-e astfel
d atoria". In calitatea sa de cri­
tic literar şi conducător al re­
vistei despre care e vorba, G
Ibrăileanu, tot în anul 1907, pu
blică chiar în luna martie un
articol literar al cărui titlu e
semnificativ : „Ţăranul în litera­
tura romî-nească“ . Deşi nu se re
feră la răscoala oare cuprinsese
dej-a toată M old ova şi Ţara Ro
mînească, Ibrăileanu arată că în
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 688
¦" ja . jiul •O»
Plută clnd . ?saujksu: Teancuri de ziare uitate Unde-i rău, hop eu! j
cu nepăsarea? — Va le n tin a , ştii că a apărut — Atu n c i cum de abonaţii Cine a fost prin Hunedoara acum iasă, Îs pline ptnă peste roţ! de no- t
nud primesc ?
Tinerilor brigadieri de pe fotografia noastră în ziarul 3-4 ani îşi aminteşte cu siguranţă roi I /
„D rum u l socialismului" ? Aceasta este întrebarea pe
şantierul blum ing, le place care şi-o pun mulţi abonaţi. de noroaiele ce existau pe aci. Cu toate acestea, ar fi păcaf să •
nespus de m ult să muncească. — Cînd ?
C h ia r şi în cele mai grele con­ D acă mergi însă la comitetul Hunedoara de azi este de nere- spunem că Sfatul popular al ora- L
diţii ale naturii. In egală m ă­ — In ziarul de miercuri de întreprindere, găseşti tean­
sură însă, le place ca după cele L-a m cum părat de la chioşc. curi de ziare. Sînt aici ziare cunoscut. Străzile-i asfaltate dau şului Hunedoara, nu dă doVatiă de '
8 ore de muncă să-şi petreacă
tim pul liber aşa cum se cuvine. — B in e , dar la com binat, a* „D ru m u l socialismului" din zi­ orcărui cetăţean o impresie plăcută, mărinimie, in Hunedoara, pentru /
C um pot ei oare să folosească bonamentele n-au venit ? lele de 19, 20, 2 1 , 22, 23 şi
acest tim p cînd de trei luni de chiar din 24 februarie. maşinile nu-şi mai pierd motorul pe satisfacerea transportului de cSlăio- \
zile caravana cinematografică Asem enea discuţii, ca a ce­
a intrat doar o singură dată în lor două utemiste, Valentina A s ta înseamnă că ziarele vin undeva printr-o băltoaca, iar şoferii rl şi mărfuri, a luat fiinţă cu data
tabără, iar de patru luni, difu­ Iştoc şi Vio-Hca Fo riş de lia şi în com binat. D a r de ce nu
zoarele staţiei de radioficare laboratorul central, se aud se d ifuzează la tim p ? Aceasta care nu ştiu a înnota, nu-şi mai de I ianuarie 1957, autobaza Hune- \
au amuţit ? deseori prin secţiile Com binatu­ numai tov. Constantin Scăriat,
lui siderurgic din Hunedoara. care răspunde din partea comi- iau cu ei, colacele de salvare. doara, repartlzîndu-se numărul ne- (
Pentru a crea tinerilor con­ Şi totdeauna se găseşte cîte
diţii optime de culturalizare, un m uncitor care să afirme cu tetulpi de partid din com binat Este totuşi un loc viran In spa- cesar de autobuse şi autocamioane, /
com andam entul taberei a cerut de tărie : de probleme de propagandă şi
nenum ărate ori să se urgenteze agitaţie, poate să ne-o spună. tele fabricii de pîinc unde s-a adu- Mărinimia însă constă din următoa- i
repararea staţiei de radioficare, — D acă a sosit la chioşc, nu
iar caravana cinem atografică să Şi e bine să ne-o spună şi nouă nat tot noroiul Hunedoarei şi unde re le: pentru sediul autobazei, s-au
dea mai des prin tabără. Cu se poate să nu fi venit ziaru l
toate acestea, conducerea trus­ şi tovarăşilor de la comitetul mocirla care există acum acolo te dat intr-o baracă, două camere, in
tului şi comitetul de în tre p rin ­ şi în com binat.
dere privesc de la mare „d is ­ orăşenesc de partid ! face să-ţi aduci aminte de timpul care sînt instalate bironriie adminis-
tanţă“ problema culturalizării Şi are dreptate. Ziaru l vine
brigadierilor de la care au B. ROMULUS de acum cîţiva ani. Şi pentru că trative, magazia de materiale, car- (
„p re te n ţia “ să dea un ra n d a ­ şi în com binat.
ment şi mai m are în procesul tot e vorba de amintiri, am să vă buranţi şi lubrefianţi şi dormitorul t
de producţie. F a ţă de această
atitudine, de-a dreptul condam­ povestesc, cu îngăduinţa dumnea- pentru personal. )
nabilă, brigadierii de pe şantie­ voastră, o intîmpla- _______ ______________________ Ştiut este că au- )
rul blum ing au o singură în­ K* ^***"*^*^ \ A* /-'"Y (
re. Mă dusese C * 4 fi I tobusele mai au ?
trebare : pînă cînd va mai dura
!tata intr-o zi la din cînd în cînd
atîta acalmie în activitatea con­
cuModele de tricotat andrele >tîrg. Aveam vreo 6 nevoie şi de repa*
ducerii Tru stu lu i şi a com itetu­
de anişori pe atunci. Asta se petrecea raţii, dc revizii. Unde să Ie faci ?
lui de întreprindere ?
VIORICA BOCIOROT STANESCU intr-o vară secetoasă, cînd să fi In noroi ? Nu merge. Şoferii au des- \
EL
^ Lucrarea apărută in Editura Tehnică cuprinde un număr bogat de mo­ vrut să te inămoleşti şi n-aveai coperit că pe străzi se poate lucra )
l i dele de tricotaje şi este menită să aducă un preţios ajutor amatoarelor
H dornice să tricoteze în timpul liber. unde.. Mă incălţase tata într-o pere- în condiţii nespus de avantajoase, (
H Cartea poate fi de folos şi acelora care nu au experienţă în acest fel de che de pantofi noi, nouţi. Mîndreţe iucurcînd circulaţia. Dar organele |
g lucru.
de băiat şl de pantofi nu alta ! M-am miliţiei, după cum era şi normal, >
Pentru începătoare «e dau explicaţii cu privire la felul cum se pun
H ochiurile pe andrea şi numărul lor, în funcţie de dimensiunile tiparului res- pierdut prin tirg, printre lume şi ie-au dejucat planurile. Atunci, şo- \
!1 pectiv, cum se înmulţesc sau se scad ochiurile, în vederea obţinerii modelu-
= lui ales, cum se fac butonierele orizontale sau verticale, buzunarele etc. tarabe cu dulciuri şi zaharicale. ferii au apelat Ia străzile lăturalnice. }
EI Nu ştiu cum s-a întîmpiat dar eu, Miliţienii i-au găsit şi acolo. Ei, j
tot am găsit o băltoacă. Poate era acum e acum 1 Cc-> de făcUt ? Ca- i
ze-1 mecanicul acela care s-ar an- \
singura din tot t.rgul. Principalul gaJa să repare autobusde pe străzi ? {
insă era că eu călcasem în ea şi Cînd se va hotărî înfr. 0 zj sfafu| (
mă afundasem pînă ia glezne I popular al oraşului Hunedoara să L
Qlem ieii din. T^urabarza Cam tot aşa a făcut şi face şi repartizeze un teren împrejmuit şi (
Sfatul popular al oraşului Hunedoa- amenaJat rare să servească pentru (
ra. Unde-I noroiul cel mai mare? Parcarea auto vehicolelor ? Şi-apoi, ,
. ,, , , .„ , „ . , ce-ar face tovarăşii de la Sfatul >
In spatele fabricii de pline. Ei bine popular dacă pc blrourile dînşi!or
Sub dealul „Buna", Crişul coteşte nicie şl Inteligenţă prezintă maiştrii- !1 lucrează cu înfrigurare. Aici, d e ­
ţin, ca o slictire de argint, lăsînd. lui pentru verificare, ca In atltea vii mai mari, sub îndrumarea iovară- acolo . a fixat dînşli staţia de par- pe lîngă. călimări, tampon şi ştam- (
de o parte şi de alta, Gurabarza. rtnduri, piesa finisată. Aprecierea en- şilor Gomotilceanu şi Dumitru Go- care a noilor autobuse M.T.D. care pile ar fi instalat şi un butoi cu )
E dimineaţă. tuziastâ li luminează faţa. Obişnuit, gorcea, sînt antrenaţi deja în proce­ circulă exclusiv pentru oraş. motorină, dacă ar fi nevoiţi să stea L
In uzină, forfotă şi tăcere: aspec- ucenicii anului 1 confecţionează nu- sul de producţie. Ucenicul a devenit Ti se rupe inima nu alta văzind PJ\ S.Ca“ne,e pe carV ar &ăsi de $
obicei şi o roata umflată de auto-
ie comune ce alternează. Maiştrii în mcroase obiecte: căpuiioare, un preţios factor ce contribuie la
irăgă- cum nişte autobuse noi nouţe, stau buS) dacă prin{re dosare,e din du.
salopete albăstrui, în şapca lor fu­ sporirea producţiei şi obţinerea cali­ acolo in noroiul acela nesuferit, ca lap ar curge ulei din acela verde
murie, cu priviri severe dar părin­ ioare de nituri, şuruburi, învaţă să tăţii. Dintre ucenicii anului II se nişte copii vitregi, părăsiţi d e .. lipicios, sau cînd şoferii care au
teşti, preocupaţi, deschid maşinile o- forjeze, să ajusteze şi să călească, disiing cu deosebire: Qheorghe Gai­ Sfatul popular ai oraşului Hunedoa- făcut servlcil!> de noapte, ar dormi
dihniie de somn. Peste geam fumul Unii repară, menghine, alţii fixează
cea, la mînuirea strungului, Trofin ral Iar cînd pleacă în cursă săracele sf°nr ă i n d *" ^ r l l e dumnealor?
Dar pina una alta să sperăm că
uzinei se profilează sub flăcări de ma?ina ?e gdurn şi raboteza. Pe lin-
autobuse, zvîcnesc din noroiul acela iucruriIe sc VQr îndrepta şi as{a cu
raze ce pătrund nestingherite înăun- ^ mandală> uccntcii din pri. Groza, la repararea de moioare pen­
tru ca o bucurie. , , tru camioane, Ian Dan, la confecţio­ de crezi că una, două Ii se duce voia tuturor, cît mai urgent f
rO, poart,a, d,esch,.isă, — at,elierul mul an f'ac şi operaţii la strung şl narea şasiului pentru o „Tatră" şi
motorul. Cînd în sfîrşit, reuşesc să A. PÂDURARU
şcoală de lăcătuşerle. Aplecaţi pes- polizor. Se citează, multe exemple Gheorghe Suciu, la lucrări de lăcă-
ie banc, ucenicii taie cu Infrigura- demne de urmai. Ucenicii Ioan Bo- luşerle şi ca fochist pe locomotivă. Spartachiada de iarna a tineretului
re o bucată de oţel, pe care o mă- cărdei şi Ioan Benea Iul Teofil, sub Ieşind din marea hală a atelie­
soară şi o socotesc. Ajustează for- supravegherea tovarăşului Iga, se e- rului mecanic, unde zgomotul de D um inică 24 februarie, s-a C ă la n ); la fete, locul I a reve­
ma cu pile după indicaţiile touară- videnflază In lucrări de repararea ciocane şi strunguri parcă ameţeşte, desfăşurat la Sim eria, faza ra ­ nit jucătoarei M a ria M o ld o va n
şului Iga, maistru pricepui, sever şi ne-am îndreptat spre atelierul elec­ ională a spartachiadei de iar­ (En e rg ia C ălan) ; dublu b ă r­
migălos. Piesa: un foarfece de tăiat CARNET 0E REPORTER tric, corulus de tovarăşul Nicolae Ma- nă a tineretului din raionul" baţi, locul I l-a ocupat cuplul
H u ne d o a ra . L a întreceri au G h . Hiaţinghe— Petru . A le xo i,
tablă, ca o bijuterie, scos din oţelul rincescu, Şt aici ucenicii se prezintă parijeipaj, ?.reprezentanţi ai c p * ; T rîn tă . n-r, categoria l-a , locul l
amorf. Şi totuşi ochiul specialiştii- menghinelor. Aceeaşi sîrguinfă c do- acţiai ş( preocupaţi in cforiul colectiv lectivelor sportive En e rg ia , L o ­ Ioan Dalea — categoria II a,
com otiva şi Recolta din C ă la n , locul I Traian Mateica — cate­
lui ?întăreşte miimile şi corectează vedesc la tovarăşul maistru Anca, şi de producţie. Ioan Adam lucrează bo- Ghelar, Teliuc, Sim eria, Băcia, goria IlI-a , locul I Adam Jurea
Tîm p a şi altele. In cele trei — categoria IV -a , locul I Stan
asperUăţile, uneori clăiinind din cap ucenicii Grigore Sarica şi David A- ^ ne pentru releele de Ia şemnaliză-
nemulţumii. 20 de perechi de ochi se dalbert, confecţionîrw nituri şi că- r//e maşinilor de extracţie, Ioan Da- săli special am enajate pentru Za h a rie — toţi de la Şcoala
indreaptă spre un colţ al tablei, un- puitoare. De asemenea, Mihai Mucea, ^ AureiStingă fac transforma- desfăşurarea com petiţiilor au profesională C .F .R . Sim eria.
de creta notează din nou unghiuri sub îndrumarea tovarăşului loachim foare pentru lămpi portative, Ioslf începui întrecerile la discipli­ GH. MUREŞAN
nele şah, tenis de masă, gim ­ corespondent
şi linii, coie, schiţînd o parte a pie- Bănici, execută foarfece de iăiai ia- Morar şi Ioan Gabor lucrează la pie­ nastică şi trîn tă .
sei. Şublerele urmăresc dimensiunile, blâ pentru expoziţie. Sele de legătură pentru motor de 80 S-au înregistrat următoarele
re zu lta te : gimnastică fete, lo­
ca o ciocăniloare pisăloagă, apoi cei Am coborît spre atelierul mare, un- ^ pentru compresor. cul I pe echipe l-a ocupat şcoa­ L a B ra d , concursurile din
la medie m ixtă S im e ria ; g im ­
20 de perechi de ochi se adincesc a- de zeci de strunguri zuruie neince- p rin geamuri se desluşesc fulgi albi nastică băieţi, pe echipe locul cadrul spartachiadei, faza ra­
I a revenit şcolii medii mixte ională, s-au desfăşurat în sala
tenţi peste banc şi piesa prinde for- tai, scoţînd ca un arlechin piese după ?!e lumină. Sirena sună prelung. Tre­ Simeriia ; şah, pe locul I s-a şcolii tehnice. In urm a concur­
surilor, pe primele locuri s au
ma cerută. piese. O namilă de motor străjuieş¦ nul dinspre Brad, pufăie mofturos, o- clasat Ioan Bartoşi (Recolta clasat u rm ă to rii: şah, lecui I
B ă c ia ), iar pe locul II N ic o lze Iosif Corinda (Progresul B ra d ),
„Spiriduşii" au aruncat năzbttiile te ca o sentinelă în mijlocul halei, piniindu-se. încet, încet, vagoanele se Lebaci (Şcoala profesională tenis de m asă, Sim ion Cotei
C .F .R . Sim eria) ; tenis de miasă (Progresul B ra d ), gimnastică
la coşul dc la intrare, şi acum, ma- strunii de tovarăşul Niţă Vidu, care populează cu evenimente şi veselie, — băieţi — locul I l-a ocupat echipa colectivului Recolta B ăi-
Gheorghe Haţinghe (Energia ţa şi Şcoala medie de 10 ani
turizaţi şi importanţi, îşi încreţesc cu vorba-i domoa'.ă ticluieşte cîte o lăsind cărarea spre şcoală, străbăiuiă Brad.
sprîncencie intr-un efor! de înţelege- glumă, socotind şi grăbind clipa cînd de Uniforme şi cîniec. 1. PIRVA
re. Un ucenic înalt şi blond, puţin o să-l monteze la maşina „Talra". Prof. GH. ŞIPOŞ corespondent
la vorbă şi zlmbet, dar plin de hăr- Alături, iicenlcui ioan Dan, din anul corespondent
literară ţilor de la conducere. Zia ru l ştie gat numele lui N . D . Cocea. In- din 1907 a pă rut la Budapesta, A lă tu ri de acestea, găsim şi
să lovească tocmai în stîlpul ex oepînd cu articolul „Je rtfa celor sînt publicate numeroase foile­ ziarele „M ouvem ent“ , „Socia­
acest tim p plî-ngerea poporului a ploa-tato-rilor, regele Ed ific a to a ­ 12 m ii" din 13 martie 1910, an toane sau articole în care se ia liste“ , „ L e Courriere Eu rop on ",
ajuns la „culm ea culm ii“ . A u to ­ re sînt pamfletele „P e n tru 10 de an această publicaţie prin poziţie de protest. U n u l dintre „ L e Nouvelles“ , etc., care de a-
rul am inteşte de poemul oare ani“ , publicate în-„Rom înia m un­ pana -neîntrecutului pamfletar, iniţiatorii şi conducătorii revistei semenea relatează ştiri privitoa­
parcă a prevenit răscoala „N o i citoare“ n r .d O din 1907, sau „10 ţine trează conştiinţa poporului. „Lu c e a fă ru l“ , publică pornind de re la anul 1907 în R o m în ia . L o r
vrem p ăm înt“ , oairacterizîndu-1 mai — zi de doliu“ , în tir. 11 In „Fa c la " din 12 martie 19 11, la răscoalele din 1907, studiul li se alătură ziaru l „ L ’ E x p rc s s “
oa „cel mai m are şi mai cuprin­ Le g a t de acest răscolitor eve­ se publică pam fletul „ 1 0 m a i, zi cu titlul „D o u ă culturi“ , vorbind din Belgia, „Secolo“ din Italia,
zător strigăt al ţărănim ii din nim ent, tot în „R om în ia munci de restrişte" sau „R e ge le corn de cultura stăpînitorilor şi cul­ etc. Toate publicaţiile am intite
M o ld o va “ şi acuză pe acei scrii­ toare“ , în luna martie, s-a publi plice al asasinilor“ . D a r în a- tura ţă ran ilo r. A u to rul este O c au comentat şi au condam nat
tori care „au ignorat ţărănim ea“ . cat proclam aţia lui N . D . Bujoi fara lui N . D . Cocea şi alte con­ tav Tăslăuanu. sîngeroas-a reprimare întreprinsă
Abordarea unor asemenea pro­ către m uncitorii şi ţăranii în hai deie grupate în jurul acestei p u ­ de guvernul din R o m în ia îm po-
bleme în acea perioadă a făcui ne m ilitare şi către rezervişti. blicaţii încearcă a exprima pro­ N u m ă ru l periodicilor şi a crea­ Iriva ţărănim ii răsculate. A u fost
pe cei de la conducere să-l a- testul profund şi ju s tifi­ ţiilor literare legate de anul 1907 analizate cauzele, aprobate acţiu­
cuze de „a g ita ţie “ , astfel că în O vie şi susţinută campanie cat îndreptat îm potriva orîn- este desigur m ult mai numeros nile ţăranilor ,înfierate atroci­
articolul „Literatură incendiară, pentru apărarea ţăranilor şi duirii nedrepte. A ş a , în 1913 în şi se poate spune fără nici o tăţile partidelor burgheze. Şi,
-anarhistă“ din nr. 6/1907 acelaşi pentru încetarea represiunii o „F a c la “ n r. 10, putem citi artico­ greşeală că există o literatură a guvernanţii de tip B rătianu,
Ibrăileanu îndem na cu ironie : duc şi alte publicaţii ca „ A d e ­ lul pam flet „ In zilele de răscoa­ anului 1907. Pentru a complec­ S tu rza , etc., au încercat .a crede
„scriitori romîni nu cîntaţi su­ vă ru l“ , oare pe lîngă unele pam ­ lă“ , semnat de Iustus şi altele ta înţelegerea şi amploarea a- că se poate u ita , că se poale tre­
ferinţele poporului că sînteţi „ i n ­ flete, jalbe ale ţăranilor oa cea cestei răscoale, e -necesar să a- ce cu vederea, sau interpreta a r­
cendiatori“ şi „a n a rh işti“ . Ib ră i­ din. Craiova, semnată în numele C h ia r şi în „C o n v o rb iri lite­ m intim cîteva cuvinte şi despre bitrar marele evenim ent -al aces­
leanu a fost numai acuzat, dar -a 900 de ţărani şi publicată chiar rare“ — revistă a aşa zisei „a r­ -activitatea presei de peste ho tui a-n. Iată de ce ne apare cu
I. I. Mionescu din cauza vede­ înainte de răscoală (29 ianua­ tă pentru a rtă “ — n r . 9 din fi­ tare oare ne relatează despre totul îndreptăţită revolta cu care
rilor sale democratice, este ares­ rie 19 0 7 ), ne redă şi diferite nul 1907 -apare poemul „ Z ile de barbariile petrecute în Rom înia. Le m n s c r ia : „ E s te extrem de
ta t, pe m o tivul că ar fi instigat informaţii preţioase pentru re ­ durere“ , iar în nr. 11 „C în te c de D e sigu r că mai întîi va trebui caracteristic că idiotul de autor
ţărănimea prin „idei subversive“ . constituirea adevărului istoric. noapte“ , ambele ale poetului subliniată răscolitoarea lucrare care cu o pedanterie exagerată
Cu toate acestea, „V ia ţa Rom în- Ţără n im ii i se alătură întru a- Panait Cerna. De asemenea, poe­ a lui G aragiale „1 9 0 7 di-n p ri­ dă diate... despre fiecare prinţi-
nească“ din anul 1908 îi publi­ părare şi unele articole din z ia ­ tul m ai publică în -anul u rm ă ­ m ăvară pînă în toam nă“ , lucra­ şor, despre rubedeniile prinţişo-
că zguduitoarea nuvelă „ F u r t u ­ rele „V o tu l U n ive rsa l“ — Galaţi tor poem ele: „Floarea O ltu lu i“ , re ce a a pă rut m,ai întîi în re vis­ rului, despre avorturile reginei
nă veteranu“ cu subtitlul „1 9 0 7 “ , şi „V iito ru l Social“ apărut chiar tot în „C o n vo rb iri literare“ , n r. ta vieneză „D ie Z e it“ , (prim ul olandeze... etc., nici nu a am intit
în care neînfricatul veteran al în anul 1907. 9, „P o p o ru l“ în nr. 1 din anul capitol). Tot în Austria în zia ­ măcar de răscoala ţăran ilor din
războiului din 18 77 decorat cu 1909 al aceleaşi reviste etc. rul „Arbeiter Zeitu-ng“ se publi­ Rom înia în -a-nul 1907“ .
„5 m edalii“ pentru „cinstea de Revista „S e m ă n ă to ru l“ face şi Toate acestea sînt poeme de p ro ­ că la 28 iunie 1907 articolul
m ilitar“ , a fost ucis alături de ea front comun publicînd în n u ­ test ale unui revoltat de ne- „O rg ii reacţionare în Rom înia“ . In condiţiile de a stă zi, poporul
cei 11 mii de ţărani pentru vina mărul 2 7, printre altele, poezia Ireptăţile î-nsîrtgerat-ului a n . • Revista germană „D ie Neue nostru poate să afle cum a- trăit
de a fi participat la răscoală. lui Şt. O Iosif „Scrisoare des­ Ze it , ain 31 iunie 1907, scrie şi a luptat ţărănim ea în 19.07,
chisă unui melc“ în care se poa­ Pentru a întregi im aginea a- articolul „V re m e a jubileului în nu aşa cum vroia s-o prezinte
Tot î-n perioada aceea, ziarul te uşor vedea sim patia poetului cestei oampanii din partea pre­ Rom înia“ “ . Ziarul maghiar „istoricul pe care-1 apostrofea­
pentru popor şi durerea pe care sei tim p ulu i, cu publicaţiile din „N e p s za v a “ în -acelaşi şi despre ză Lenin. Nepoţii sacrificaţilor
„Romîni-a muncitoare" condus i-a cauzat-o crim inala reprim a­ Tra n silva n ia , putem reda cîtev-a acelaşi an, publică aspre comen­ di-n 1907, nu n u m a i, că nu pol
de I. C . F.rim u, duce cu şi mai re a răsculaţilor. In colaborare creaţii ale scriitorilor înaintaţi tarii la -adresa guvernului ro- Şi nu au u ita t, dar după 50 de
cu D . A n g h e l, el publică în vo de aici. A s tfe l, „T rib u n a " nr. 56 mîn. Poporul francez, preocupat ¦ani, ei au reuşit sub conducerea
mare putere, o susţinută cam­ lumul „Caleidoscopul“ lui A . M i din 1907, publică articolul „R ă s ­ 'ie soarta ţăranilor răsculaţi, p u­ partidului şi g u ve rn u lu i -’ -•mo-
rea o poezie intitulată semnifi coalele ţărăneşti di-n M o ld o v a ". c-ratic să-şi aibe îm p lin ii, >o-
panie de apărare a -răscula- oativ „19 0 7“ , manifest viguros In „R e v is ta politică şi literară" dică în presa democratică n u ­ lea-nţele, stăpînind p ăm în lu si
din B la j, apărută în aprilie 1907. munci-ndu-1 liber.
îndreptat îm potriva asupririi. putem citi numeroase informaţii meroase articole. In „L 'H u m a n i­
şi explicaţii convingătoare şi IOAN IL1ESCU
O susţinută luptă a dus şi re călduroase în apărarea răscula­ té din 21 iunie 1907, este des­ (I!recioi ni Case; dc pionieri
ţilor. In ziarul „Lupt-a“ nr. 70
vista militant-democratică „ F a ­ crisă răscoala în articolul „R ă s ­ din Orăşiie
cla“ de care este indisolubil le­ coalele ţărăneşti din Rom înia“ .