Page 91 - 1957-02

•Nr. 688
VIAŢA D E PA RTID
ife y, *
Afenfie deosebită calităfiî
f'v -‘
învăfămînfului de partid
Trivatăm întul de p artid s-a
deschis m ai bine de 4 luni de
zile. M unca de pregătire pe ca­
re au desfăşurat-o majoritatea
o rg a n iza ţiilo r de partid din ra ­ la descinderea lui şi pină în
ionul B ra d , a permis ca cele
mai m ulte din cercurile învă-
ţă m în tu lu i de p artid să încea­
pă la tim p şi în m od o rg a n iza t.
Exe m p lu bun în această p rivin ­
ţă n i-1 oferă o rg an izaţiile de
b ază de la întreprinderea m in i­
eră B a rza , atelierele centrale,
Gura barza , trustul minier Brad,
cît şi altele. Aceste o rg a n iza ­
ţii de bază urmăresc legarea
strînsă a cunoştinţelor teoreti­
ce de activitatea practică. M u lţi
dintre m em brii de partid se
străduiesc să-şi însuşească cu­
noştinţele teoretice şi să le a-
plice în viaţa practică. U n in­
teres deosebit acordă învăţă-
m întului de partid şi o rg a n iza ­
ţia de bază din întovărăşirea
zootehnică din satul Curechi
comuna Bucureşci. Propagan­
distul cursului tov. Petru G hi-
leanu leagă lecţiile teoretice de
munca concretă şi actuală, pen­
tru întărirea şi dezvoltarea con­
tinuă a întovărăşirii zootehni­
ce. Ca urmare a celor însuşite
la curs, to v . A ro n Ivin iş şi P e ­ participă la cursuri decît în
tru Opriş au desfăşurat o m un­
că susţinută de atragerea de
noi în to vă ră şiţi. E i au reuşit să
lămurească pe ţăranii munci­
tori Petru Iviniş (L u lu ), Save-
ta G u g a , Ioan Irim ie, Ioan
V la d , ioan V la d II, Nicolae 0 -
prişa, P e tru N ico a ră şi^ pe alţi
ţărani din satul lor. sa se în ­
scrie în întovărăşire. Rezultate
frum oase obţin şi cercurile şi
cursurile de partid de la în to vă ­
răşirile din Baia de C riş, V a ţa
de jos şi altele.
D a r faptele dovedesc că nu
toate comitetele comunale de
partid şi o rg a n iza ţiile de bază
dau atenţie cuvenită învăţă-
mîntului de partid. Exis tă încă
lipsuri serioase privind felul
cum se ocupă org a n iza ţiile de
bază de funcţionarea cercurilor
şi cursurilor în vă ţă m în tu lu i de
p artid , de calitatea lo r, de fe­
lul cum sînt aplicate cunoştin­
ţele tedretice în munca practi­
că. D e astfel de lipsuri se fac
Muncitorii fabricii
„Ceramica“ din Baru Mare
(Urmare din pag. l-a)
ceput, care prin exemplul său
personal m o bilizează şi pe cei­
lalţi m uncitori din secţie la în ­
deplinirea sarcinilor de plian şi
îmbunătăţirea calităţii produc­
ţiei.
Lucrînd la confecţionarea
kahlelor de teracotă, la care e-
xecută operaţiile de fasonare şi
presare, el îşi depăşeşte norma
lună de lună cu 60-70 la sută.
T o t aci lucrează şi tînârul
utemist M ihai V in tilă . Acest
tîn ă r a fost, pînă nu de m u lt,
singurul codaş din întreprinde­
re C ritica t în repetate rîn d u ri,
ajutat de o rg a n iza ţiile de p a r­
tid , U .T .M . şi de sindicat, el
s-a îndreptat, încetînd să mai
tragă chiulul şi să lucreze de
m întu ială.
Ac u m el reuşeşte nu num ai
să-şi facă no rm a , dar s-o şi de­
păşească cu 25-30 la sută, iar
faţă de 300 lei cît primea a-
tunci cînd era codaş, el primeş­
te acum peste 600 lei lun ar.
Muncitorii de la gazogen
Lig n itu l după ce este sfărî-
m a t, este introdus autom at în
g azo g e n. G a ze le ce iau naşte­
re prin gazeificarea Jigniţilor
inferiori, sînt conduse prin con­
ducte speciale la cuptoarele de
ars.
P rin tre cei care se îngrijesc
de buna funcţionare a gazoge-
nului sînt şi m uncitorii Nico-
liae Jita şi Ştefan G h e rg h e f
cei mai conştienţi gazogem şti.
P rin munca lor ei m obilizează
şi pe ceilalţi m uncitori în exe­
cutarea corectă a sarcinilor. A s t­
fel, gazogenul dă randamentul
cerut şi asigură cuptoarelor g a ­
ze suficiente pentru arderea că­
răm izilor refractare.
Cei de Ia transporturi
Transporturile au un rol im ­
portant in fiecare întreprinde­
re. La fabrica „Ceram ica“ ,
m uncitorii care lucrează în a-
cest secior, asigură atît apro­
vizionarea neîntreruptă a g azo- îndoială un merit !al tov. Va sile
genultti cu lig niţi şi a celorlal­ Rodeanu a cărui preocupare
te secţii cu m ateriile orim e de principală este să asigure m u n ­
care au nevoie, cît şi expedie­ citorilor o hrană mereu mai
rea la tim p a producţiei finite ’ bună. E xe m p lu l lui ar putea fi
beneficiarilor fabricii.
M u n c ito rii de aici- o rg an izîn - cantine.
du-şi bine munca şi utiiizîn d cît
mai deplin capacitatea de tra n ­ că un m erit deosebit în buna
sport a m ijloacelor de care dis­
pun. au reuşit ea în cursul lu ­
nii februarie să reducă locaţiile
la zero.
Fru n ta ş i în acest sector sînt asigure m uncitorilor fabricii o
m p— ilorii ioan Nicufae şi V a ­ mîncare bună şi la F m p .
ier P o p a , care pe orice tim p
__* DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Adunarea cooperatorilor din Crişan
D e curînd, în satul C rişan , de către cetăţenii din comună
com una R ib iţa , a avu t loc o a- întrucît m ajoritatea din !aceştia
dun are a cooperatorilor în ca­ sînt muncitori la diferite între­ W Jk-lSL tJl
drul căreia s-au discutat unele prinderi, iar a doua zi nu mâi
vinovate birourile organizaţiilor Mem brii birourilor organiza­ probleme privind activitatea pot să se achite de sarcinile de Cuvîntarea rostită de
de bază din satele Stănija, R i- ţiilor de b ază trebuie să fie e- cooperativei locale. A ic i, în ur­ producţie.
biţa, Jun e şi altele. D e pildă, xem ple în p rivin ţa studiului şi ma prezentării uneî dări de Giuseppe Di Vittorio la mitingul
la cursul seral din S tă n ija , de aplicării în practică a celor în ­ seamă au avut loc discuţii, u n ­ Lu în d cuvîntill $i to v . Ioan oamenilor muncii din Roma
văţate, iar cercurile şi cursu­ de au luat cuvîntul mai m ulţi Alexe a oriticat atitudinea ges­
prezent nu s-a predat nici o rile de partid să cpnstitule un cetăţeni ca, Petru Rusu, Viorel tionarului cooperativei pentru
faptul că acesta nu vrea să a-
chizitioneze ouă. D in această
lecţie, iar la R ib iţa p ro p a g an ­ ajutor efectiv în rezolvarea tu ­ Bîrraa, Ioachtm B îm a şi !alţii. cauză cetăţenii sînt nevoiţi să- R O M A 26 (Agerpres). — lia, Confederaţiei italiene a sin­
distul Gheorghe Fa u r a predat turor sarcinilor. In momentul E i au . scos în evidenţă o se­ şi vîn d a aceste produse pe p ia ­ L a 24 februarie a avu t loc la dicatelor oam enilor muncii şi
doar 2 lecţii. Problem a aceasta de faţă cursanţii trebuie să ţă, la B ra d . Rom a un mare m iting al oame­ „U n iu n ii italiene a m uncii“ .
deşi este cunoscută de secreta­ desfăşoare o intensă muncă de rie de lipsuri şl re a lizări ale nilor m uncii clin oraş cu prile­ P a tro n ii îşi duc lupta de cla­
rii comitetelor comunale, tov lăm u rire şi m o biliza re a oam e­ cooperativei, făcînd în acelaşi In încheierea discuţiilor cetă­ jul preluării unui nou local de să într-o strînsă unitate. T o t­
Ioan Aăicu şi respectiv Sabin nilor muncii la îndeplinirea re­ tim p şi unele propuneri menite ţenii au cerut ca pe v iito r coo­ către Cam era de muncă din odată ei caută sa semene d e z­
Pascu, pînă acum nu s-a luat centelor hotărîri ale partidului. să ducă la îm bunătăţirea m un­ perativa să fie mai bine apro vi­ Rom a, afiliată Confederaţiei Ge* binare în rîndurile oamenilor
nici o m ăsură. Puţină atenţie In cercuri şi cursuri să fie d e z­ cii. zio n a tă şl să se aducă m ă rfu ­ nerale a M uncii ( C .G .M .) din m uncii şi ale o rg a n iza ţiilo r lo r.
acordă învăţăm întului de par­ bătute principiile m arxism -leni- rile cerute de consum atori. T o t­ S in g u ru l răspuns eficient la a-
tid şi o rg a n iza ţia de b ază de la nism ului, care stau la baza Printre propunerile lor a odată ei s-au angajat să vîndă Italia. Luînd cuvîntul în cadrul ceste m anevre poate fi num ai
întovărăşirea din B irtin. construcţiei socialiste în ţara fost şi aceea de a se aduce la prin cooperativă o serie de pro­ m itingului, socialistul Lizza d ri, unitatea oamenilor muncii.
noastră. C ursanţii trebuie să cooperativă unele produse des­ duse, sprijinind prin aceasta secretar al C .G .M . din Italia ,
F a p tu l că org a n iza ţiile de b a ­ cunoască realizările măreţe ale tul de cerute de către consum a­ traducerea în viaţă a rezoluţiei, s-a pronunţat pentru întărirea Pentru a obţine unitatea de
ză şi comitetele de partid des­ regimului nostru democrat-popu­ tori ca p lu g u ri, fiare de p lu g , plenarei C .C al P .M .R . din de­ şi lărgirea C G .M . din Ita lia , acţiune, a spus D i V ittorio ,
făşoară o muncă slabă, lăsînd lar şi să le p o p u larize ze în rîn- za h ă r, ore?., făină şi altele. E i cembrie 1956. întărind această confederaţie, a propunem să se procedeze la a-
oa în vă ţă m în tu l de partid să se dul m aselor la rgi de oam eni ai au mal propus ca p aza de noap­ spus el, noi contribuim astfel legerea unor „com isii interne“
muncii. D e asemenea, la cercuri te a cooperativei să fie făcută CORNEL TUDORAN la întărirea unităţii sindicale a (organe eligibile ale oam enilor
desfăşoare de la sine, o dove­ şi cursuri trebuie să fie dezbă­ de către paznici a ng ajaţi şi nu *v : tuturor oamenilor muncii — co­ muncii în întreprinderi) nu în
desc faptele. In întovărăşirea tute documentele plenarei C . C . m unişti, socialişti, social-demo- baza unor liste separate şi care
de la S tă n ija , la R ib iţa , Ju n e , al P .M .R . din 2 7 — 29 decembrie 0 1 corespondent craţi, republicani şi catolici. sa concureze între ele, ci în
B irtin , Rişca şi în alte părţi în bazia unor liste unice oare să fie
cursul trimestrului IV al anu­ 1956. In atenţia abonaţilor noştri In cadrul m itingului a luat
lui trecut şi în acest an, nu a Pentru toate acestea, comite­ de asemenea cuvîn tul D i V itto ­ întocmite de organizaţiile sindi­
mai intrat în întovărăşiri nici întrucît ziarul nostru, începînd cu chiul tarif) vor primi ziarul pînă la rio, secretar general al C .G .M . cale şi să fie sprijinite de toate
un ţăran muncitor. tul raional de partid are dato­ data de 24 ianuarie a. c., apare zil­ siîrşitul lunii februarie: cel care au din Ita lia . E l a subliniat că to a ­ aceste org an izaţii)
ria sa îndrum e şi să controleze nic, iar costul abonamentelor, este achitat abonamentul pe semestrul I te centrele sindicale din ţară
A n a lizîn d cauzele acestor mai calificat comitetele comu­ de 5 lei pentru abonamentele indi­ vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu­ In încheiere D i V ittorio s-a
lipsuri se constata că înşişi nale de partid şi org a n iza ţiile viduale şi 4 iei pentru cele colec­ nii martie, iar cei care au achitat consideră că progresul tehnic referit la proiectul de lege pre­
membrii birourilor organizaţii­ de bază iar acestea, la rîndul tive, abonamentele contractate şl a- abonamentul pe întreg anul 1957 vor şi sporirea p ro du ctivităţii m u n ­ zentat în Camera deputaţilor,
lor de b ază m al sus arătate nu lor, să analizeze periodic felul primi ziarul pînă la sfîrşitul lunii cii în industrie fac cu putinţă de deputaţii — membri ai C .G .M .-
cum se desfăşoară în vă fă m în tu l m ajorarea salariilor. D e !aici, !a
foarte mică m ăsură, iar activiş­ de p artid şi să ia m ăsuri atunci chitate pe anul 1957 se modifică mal. spus în continuare vorbitorul, din Italia. Proiectul de lege
tii de p artid care m erg pe te­ cînd observă ca sînt lipsuri: prevede respectarea principiului
ren sub pretext că au „a lte sa r­ decurge posibilitatea unor ac­ „m otivului întem eiat“ la conce­
cini deosebite“ , neglijează în ­ N um ai în felul acesta ; calita­ dierea m uncitorilor din între­
drumarea o rg an izaţiilor de ba­ tea învăţăm întului va preşte, ţiuni unite ale C .G .M . din Ita- prinderile industriale.
ză pe această linie. Lip s a şi iar legarea cunoştinţelor ; de
după cum urmează: Pentru a putea primi neîntrerupt
mai mare porneşte însă, de la practica construcţiei socialiste Cel care au achitat costul abona­ ziarul „Drumul socialismului", re- O rganizaţiile sindicale dîn Italia
comitetul raional de partid. De vor da rezultate tot m ai bune. mentului pe trlm. 1 1957 (după ve­ înnoifi-vă din timp abonamentele 1 au liotă rît să d ed are greva
m ult tim p învăţăm întul de par­
tid este lipsit de ajutor califi­ V. PIŢAN
cat din partea membrilor birou­ Aplicarea cu stricteţe a normelor de tehnica securităţii şi întărirea disciplînii R O M A 26 (A g e rp re s ). — re grevă în zilele de 1 şi 2 m a r­
lui şi ai com itetului raional. în muncă - factor hotărîior în îndeplinirea planului de producţie la eărb una O rg a n iza ţiile sindicale ale oa­ tie în !apărarea revendicărilor
P u ţin s-au ocupat de în d ru m a ­ menilor muncii din serviciile lor specifice. La sediul U n iu n ii
rea cercurilor şi cursurilor de (Urmare din pag. l-a) • j Sînt încă multe galerii de transport Agitaţia vizuală este încă slabă. Edi­ P .T .T ., afiliate la Confederaţia italiene a muncii din Rom a a
partid secţia de agitaţie şi pro­ tura C.C.S. nu a pus la dispoziţia mi­ Generală a M u n c ii. Uniu nea i- avut loc o discuţie între repre­
pagandă. In afara şefului sec­ şi în special cele de cap din straturile nelor tablouri sugestive. taliană a m uncii şi Con fede ra­ zentanţii organizaţiilor respec­
ţiei tov. Gheorghe To m a , cei­ ţia italiană a oamenilor m un­ tive în legătură cu modul de
lalţi activişti din secţie au fost Un rol deosebit în educarea mem­ subţiri de la Aninoasa şi Petrila prost De altfel nici comitetele de întreprin­ cii au că zu t de acord să decla­ desfăşurare a grevei,
folosiţi în alte m unci, lăsînd în ­ deri şi conducerile administrative n-au
văţăm întul de partid pe planul brilor de partid şi a maselor de mun­ întreţinute, ceea ce îngreunează trans­ avut iniţiativă în acest sens. Comite­
al doilea. C a urm are, unele co­ tele de partid au datoria să activizeze
mitete comunale de partid nu citori fără de partid cît şi pentru pro­ portul şi aprovizionarea cu materiale pe activiştii sindicali şi pe inspectorii
s-au în g rijit ca în org an izaţiile obşteşti pentru ca aceştia să pună ca­
de bază să se prelucreze in ­ movarea unei noi atitudini faţă de . precum şi accesul la aceste locuri de păt lipsei de interes şi comoditate faţă Alegerile din India
strucţiunile C .C . al P M . R . cu de protecţia muncii şi normele de tehnica
privire la îm bunătăţirea propa­ problemele N.T.S. în rîndurile unor teh­ muncă. securităţii. Ei sîrtt chemaţi să lupte
gandei de partid. pentru interesele muncitorilor, pentru
nicieni' şi ingineri, l-a avut hotărîrea Intr-un plan de măsuri al combina­ crearea de condiţii optime de muncă.
Mai puţine hîrtii şi şedinţe şi mai mul­
Comitetului raional de partid Petroşani, tului era prevăzut că se va întocmi la tă muncă cu oamenii, o mai strînsă D E L H I 25 (A g e rp re s). D elhi, unde alegerile vor avea
legătură cu masele. L a 24 februarie în India au loc la 3 m artie, au fost o rg a n i­
prin care a obligat organizaţiile de fiecare întreprindere un program de început alegerile pentru Cam e­ zate circa 2 0 0 de m itin gu ri co­
Organizaţiile de bază să tragă la ra populară a parlam entului şi lective.
partid să dezbată în adunările ge­ lucru special de punere în ordine a adunările legislative ale state­
lor. ?
nerale felul cum se îndeplinesc nor­ galeriilor pentru care se vor aloca
In prima zi votarea a avut D E L H I 26 (Agerpres)'. —
mele de N.T.S., iar conducerea combi­ fondurile şi materialele necesare. Acest ioc într-o serie de circum scrip­ Potrivit Agenţiei France Pre-
ţii electorale din statele Pundjas sse prim ele rezultate ale alege-
natului carbonifer a fost obligată să lucru însă nu s-a făcut de către com­ şi Orissâ ..rilo r.o are . au început în India la
.noert'i 25 februarie sînt favorabile P a r ­
ia toate măsurile tehnico-organizatorice binat, fămîrtînd doar pe hîrtie, Po trivit datelor preliminare,
pentru aprovizionarea cu materiale, a , „ QircQţi.a „corpercjijlă a combinatului
minelor,- încadrarea birourilor de ae- ‘ va trebui să-m uncească cu mai mult
1 raj şi protecţia muncii cu cadre bine simţ de răspundere în aprovizionarea
pregătite, în scopul eliminării defi­ întreprinderilor cu materiale. Multe ga­ răspundere pe cei din conducerea sec­ la vo t au luat parte a p ro xim a ­ tidului Congresul N a ţio n a l I n ­
sînt nelipsiţi de la datorie, iar cienţelor ce mai există. lerii de transport la mina Lupeni nu torului sau a secţiei sindicale care dau tiv 65 la sută din alegători. dian, condus !de prim ul m inistru
cînd e nevoie stau şi lucrează Deşi s-au obţinut realizări frumoa­ sînt iluminate, la Aninoasa lipsesc dovadă de pasivitate în ceea ce pri­ L a 25 februarie au început a- Nehru. In statul Punjab, parti­
atît cît este necesar pentru ca se, totuşi mai sînt încă multe deficien­ becuri pentru abataje. Direcţia comer­ veşte grija faţa de o m ; de asemenea, legerile în statele U tta h , Pro- dul lui N e h ru .a obţinut primele
secţiile de producţie ale fa b ri­ ţe, încălcări ale normelor de tehnica cială trebuie să se ocupe mai atent să fie aspru criticaţi acei care încalcă desh, Bom bay, Radjestan, M v- şase m andate în adunarea le­
cii să nu ducă lipsă de nim ic securităţii şi protecţia muncii. Sînt faţă de nevoile concrete ale întreprin­ disciplina socialistă a muncii prin ne- sore, Apsam , M adhia, Phrdesh, gislativă a statului. Prim ul m i­
încă abataje necorespunzător asigurate, derilor. respcctarea rpgulilor şi dispoziţiilor în Andliaa Phrdesh. nistru al acestui stat Kjaironvan,
Gestionarul cantinei ca cele din stratul 13 sectorul I Pe- vigoare în ceea ce priveşte compor­ membru al Partidului Congresu­
trila, din lipsa unui control tehnic De asemenea întreprinderile trebuie tarea în mină. In legătură cu începerea ale­ lui a fost reales cu o m ajoritate
Este tovarăşul Vasile Ro- insuficient făcut de maiştri mineri. ajutate de serviciul de protecţia mun­ gerilor s-a intensificat conside­ im punătoare. Deocam dată nu se
deanu. E l îndeplineşte . această cii al combinatului să aibă tot timpul Luptînd pentru îndeplinirea planu­ rabil cam pania de agitaţie a cunosc rezultate ale alegerilor
funcţie de 6 ani. D espre felul Exploatărilor miniere li se livrează apă carbogazoasă şi lapte pentru mun­ lui de producţie la cărbune, aplicînd partidelor. pentru camera populară.
cum îşi îndeplineşte sarcinile uneori lemn verde pentru armat. Sînt citori. întocmai normele de siguranţă minieră
nu se pot spune decît lucruri cazuri foarte dese cînd mine ca Ani- şi întărind disciplina în muncă, există N u m a i la 24 februarie, Ia
bune. noasa duc lipsă de material lem nos; Conducerea combinatului trebuie să toată garanţia că minerii din Valea
aceasta pentru că tovarăşii din con­ oblige aparatul său de control şi în­ Jiului vor îndeplini cu cinste sarcinile O nouă măsură samavolnică împofriva
C a n tin a este asigurată cu ducerea combinatului nu s-au stră­ drumare să se deplaseze la întreprin­ ziarului LHumanife
toate alimentele necesare pre­ duit să ducă la îndeplinire hotărîrea deri şi în schimburile de după masă puse de cel de-al II-lea Congres şi de
gătirii unor mîncăruri gustoase biroului raional de partid prin care şi noaptea — să presteze efectiv 8 P A R I S 26 (Ag erpres) ganul Partidului Com unist din
şi consistente. P e n tru îm bu nă­ erau obligaţi să creeze la fiecare în­ ore de lucru la întreprindere, deoa­ plenara din 27—29 decembrie 1956 în Agenţia France Presse anunţă Fran ţa. In acest num ăr „ L ’H u -
tăţirea mesei s-a creat, pe lin­ treprindere un stoc de material lem­ rece muncitorii noştri nu au nevoie de că m arţi dim ineaţa a fost con- m anité“ publioase un reportaj în
gă cantină, şi o mică crescăto­ nos pe cel puţin 60 zile. „inspectori“ ci de ajutor concret în ceea ce priveşte necesitatea creşterii fisoat ziarul „ L ’H u m a n ité“ , or- legătură cu situaţia din A lg e ria .
rie de porci care num ără în muncă.
prezent 14 porci şi 5 purcei, iar producţiei de cărbune.
două scroafe urm ează să fete
în curînd. Ing. LUCIAN DRĂGUŢ
D in această crescătorie se a- Tehnica modernă pune tot mai a- Din sfudiile Insf if ufu! ui de cerceiări şf isnfif ice m dus încă o orientare în studiile cu
sigură carne, untură, slănină, cut în faţa specialiştilor problema: penfru consfrucfii privire la construcţiile uşoare, do­
ju m ă ri, caltaboş şi alte prepa­ cît cîntăreşte o construcţie ? Şi ur­ vedind eficacitatea folosirii maselor
rate. care contribuie în mod marea firească : prin ce mijloace să plastice. Plăcile din deşeuri de lemn
substanţial la îm bunătăţirea ca­ reducem greutatea clădirilor ? aglomerate cu răşini sintetice, care
lităţii mesei, servindu-se de 5
ori pe săptăm înă carne. Betoane uşoare — iată cuvîntul pe baza unor deşeuri industriale. să de fontă în formă — în trei zile ceste materiale se introduc într-un se confecţionează acum în cantităţi
Tovarăşul Vasile Rodeanu s-a de ordine sub care se desfăşoară o Intr-o staţie pilot a Institutului, or­ şi jumătate, după care rămîn de malaxor împreună cu apă, cu o a-
bună parte din activitatea Institu­ ganizată la Combinatul siderurgic executat acoperişul şl finisajele. numită cantitate de spumă (obţinută reduse şl care vor fi produse indus­
dovedit a fi un bun gospodar tului de cercetări ştiinţifice pentru din spumogenul produs la fabrica triale în fabricile ce se construiesc
şi un om care se îngrijeşte să din Hunedoara, se reeditează coti­ Se pune în mod legitim o între- de produse chimice din Mărăşeşti) şi la Brăila şi Gălăuţaş, constituie un
asigure m uncitorilor o masă cît construcţii din Bucureşti b are: oare clădirile cu pereţi, din cu adaosuri de clorură de calciu şi bun material pentru executarea pe­
mai gustoasă, consistentă şi ief­ dian fenomenul natural petrecut în beton — prefabricat sau turnat di- silicat de sodiu, care au rolul de a reţilor de clădiri. Intre două aseme­
tină. La laboratorul I.C.S.C. sosesc din rCct — nu sînt prea friguroase? grăbi întărirea şi a stabiliza spuma, nea plăci, fixate într-o ramă de be­
cele mai diferite colţuri ale ţării lă- perioadele geologice, cînd torentele Răspunsul e uşor de dat şi de în- Mortarul rezultat se toarnă în ti- ton, se pune o umplutură termoizo-
M e n iu l se face de către co­ diţe cu pietre de înfăţişări şi struc­ de lavă ale vulcanilor s-au „stins“ (e le s: agregatele naturale sau arti- pare, care se introduc în autoclave; la n tă : vată de zgură, sau „amipo-
m itetul de cantină, tinîndu-se turi diferite: sînt probe luate de în apa lacurilor, dînd rocile poroase ficiale din care se realizează betoa- aburul de aici, sub presiune de 5-8 ra“. Acesta din urmă, o masă plas­
seama de propunerile făcute de echipele de prospecţiuni din aşa-nu- şi uşoare cunoscute sub numele de neje Uş 0are sau (je greutate mijlocie atmosfere, îl întăreşte. Betonul ce­ tică făcută pe baza de uree formal-
m uncitori. A ic i, se m ănîncă în- miteie roci de agregate naturale u- piatră ponce sau scorii. La Hune- au 0 structură poroasă, aşa că în- dehidă, seamănă cu zăpada : e albă,
tr-adevâr bine. Pentru a ilus­ şoare. Diatomitul de la Miniş sau doara, zgura fluidă de furnal se ex- lui autoclavizat —
tra acest lucru vom arăta din Fllia, piatra ponce de la Tuşnad, pandează prin răcire bruscă, cu o can- poros, cu greu­ afînată şi uimitor de uşoară. Un
ce s-a compus m eniul la acea­ Ocnele Mari, Govora-Gătejeşti, O- titate redusă de a- tatea sub cea a metru cub de amipora cîntăreşte în'
stă cantină în ziua de 19 fe­ apei, bun izolant tre 14 şi 60 de kilograme 1
bruarie. neşti, Breaza-Mizil, Cîmpulung pă. Materialul ob­ termic şi, în anu­
mite condiţii, des- O primă aplicare a acestui sistem
L a dejun s-:a servit oafea cu Muscel, Sînnicoară, Apahida, Slăni- ţinut e poros ca de construcţie este’ însăşi hala de
încercări ce se execută în prezent
lapte, la p rîn z ciorbă de o rz cu cul Prahovei, Perşani, scoriile vul­ buretele, mai uşor la baza experimentală din Bucureşti
carne de porc, friptură de porc
cu piure de cartofi şi m u ră ­ canice de la Hegheş au fost studi­ decît apa şi dăbe-
ate în ce priveşte caracteristicile toane de izolaţie
turi, iar la cină s-a servit ace­ proprii sau în amestec cu ciment, sau de rezistenţă, cu greutatea de globează o cantitate de aer care tul de rezistent — poate servi, ca a I.C.S.C. De bună seamă că odată
iaşi m încare ca la p rîn z. nisip şl apă —¦ adică sub formă de 950-2.000 kg/mc. Agregate artificiale constituie un izolant termic foarte elemente simple sau armate, pentru cu dezvoltarea industriei noastre
M asa, plus 0,750 kg. pîine, beton. Rezultatul? Bctoanele obiş- uşoare s-au realizat (exp erim en talşi eficace. De altfel, datorită acestei zidării, planşee, acoperişuri. Produse- chimice şi alte mase plastice, cu pro­
costa pe zi 6— 6,30 lei. , nuite au greutatea specifică aparen- din argilă - - expandată sau arsă; proprietăţi zidurile din betoane u- le istalaţiei de autoclave construită prietăţi superioare, se vor adăuga
tă de peste 2200 kg/mc. cele pre- o staţie-pilot pentru producţia unor şoare se fac, de obicei, mai subţiri la fabrica de ciment din Bucureşti sortimentuluimaterialelor de cons-
Fa p tu l că la cantină se m ă ­ parate cu agregate naturale uşoare asemenea materiale se construieşte decît cele din cărămidă, fără a fi după proiectul I.C.S.C, au dovedit trucţii aleepocii actuale.
de numai 1.300-1.800 kg/mc. Rezis- în prezent la Buftea, De asemenea
nîncă m încăruri bune şi consis­ tenţele obişnuite sînt, în majorita- pe baza studiilor efectuate în tre- inferioare acestora în ce priveşte calităţi care duc la extinderea pro- Studiile efectuate de I.C.S.C. în
conductibilitatea termică. cedeului. Se prevede de pe acum re
tente, că aprovizion area cu a li­ colaborare cu institutele de cerce­
mente este a sig ura tă, este fără
tea cazurilor, satisfăcătoare. Practic, cut de I.C.S.C, capătă extindere u- Pe deplin convingător este faptul alizarea unor noi instalaţii de au tări ştiinţifice din industria materi­
s-a şi trecut la utilizarea unor ase- tilizarea ca agregate uşoare a unor că unele tipuri de betoane uşoare toclavizare la fabrica de prefabrica­ alelor de construcţii, din industria
menea roci pentru confecţionarea deşeuri industriale sub formă direc- şi foarte uşoare servesc chiar ca te „Progresul“ din Capitală (folo­ chimică, din industria lemnului, des­
prefabricatelor, iar penfru viitorul t ă : zgură, steril ars de haldă de material termoizolant. Am amintit sind nisipul) şi la termocentrala chid tehnicii perspective noi, nebă­
apropiat se prevede organizarea u- la minele de cărbuni din Valea Jiu- mai sus de unul dintre e l e : beton Ovidiu II (folosind cenuşe de ter- nuite mai înainte. Aceste studii ofe*
urm at şi de alţi gestionari de nor cariere mecanizate. întreprinde­ lui şi de la Comăneşti, spărturi de din zgură expandantă, cu dozaj re­ mocentrală). Posibilităţile mari de ră, totodată, posibilitatea unei largi
rile locale ale multor sfaturi popula­ ţiglă şi cărămidă etc. dus de ciment. Dar locul principal dezvoltare în viitor a producţiei de valorificări a materialelor locale, a
Trebuie m enţionat aici faptul re regionale vor putea aduce şi ele Dar cercetările nu s-au oprit aici. îl ocupă în acest domeniu betoar.e- betoane celulare autoclavizate se ba­ deşeurilor şi rezidurilor industriei.
o contribuţie însemnată la valorifi­ Chiar în cursul următoarelor două le celulare autoclavizate. zează pe o serie de resurse locale Constructorii au în felul acesta !a
pregătire a m încărurilor lor îl
au ajutoarele de bucătărese Iu- carea unor asemenea resurse de ^ini, I.C.S.C. va experimenta un nou Din ce se prepară aceste betoa­ naturale sau industriale — de ma­ îndemînă un nou instrument eficace
li-ana G a li şi M a ria n a Niciu materiale de construcţii. sistem de construcţie; case din be­ ne ? Amestecul e sim plu: ca agre­ teriale : la Turda — trass, la Satu pentru a executa în serie, cu mijloa­
care-şi dau tot interesul ca să ton uşor, turnat monolit în cofraje Mare — nisip de Someş, la Petro­ ce moderne şi economice, case de
Atenţia cercetătorilor din I.C.S.C de duraluminiu. O casă parter cu gate — nisipuri fine, cenuşă de ter­ şani — steril ars, la Hunedoara — locuit şi alte categorii de clădiri
s-a canalizat şi pe un făgaş oare­
cum paralel: obţinerea pe cale arti­ două apartamente va fi „turnată“ mocentrală etc .; ca lianţi — ciment ori zgură granulată etc. destinate populaţiei, îndcplinindu şi
ficială a agregatelor uşoare, eventual aşa cum se toarnă, de pildă, o pie var cu conţinut bogat de calciu. A- Cercetările cele mai recente au a- astfel sarcinile sporite ce le revin
N. BADllJ s