Page 92 - 1957-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 688

Dezbateri în parlamentul israelian in
legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu

I E R U S A L I M 26 ‘(Agerpres)’ G a za , Ben Gurion a recunoscut

Cine finanfează Care sînt scopurile vizitelor L a 25 februarie în p arlam en­ că Israelul nu poate să nesoco­

Activitatea duşmănoasă a S.U.A. tul israelian au avut loc dezba­ tească soluţiile propuse de d i­
împ otriva ţărilor de democraţie populară
teri în legătură cu situaţia din verse ţări pentru a rezolva a-

propaganda eiedoral ă oamenilor politici O rie n tu l M ijlo c iu . L u în d c u vîn ­ ceastă problem ă. E l s-ia pronun­

In comitetul politic al O.N. U. a partidului tul în cadrul dezbaterilor, pri­ ţat în favoarea creării unei co­
Iu i Adenauer
vest-germani în S. U. A. mul m inistru Ben G u rio n şi-a ex­ misii O .N .U . oare să cerceteze

a început examinarea problemei prim at îngrijorarea faţă de even­ ' situaţia în zona G a za .

tuala aplicare de sancţiuni Israe­ In încheiere, premierul Ben

prezentate de U . R. S. S. D Ü S S E L D O R F 26 (Ag erpres) Zia re le şi agenţiile de presă ză pe z i ce trece perspectivele lului de către O rg a n iza ţia N a ţiu ­ Gurion şi-a exprim at speranţa
reunificării este vehement criti­
In tr-o declaraţie făcută repre­ americane comentează pe larg cată de reprezentanţii celor mai n ilo r U n ite . A firm în d că Israe­ că în cele din urm ă se va găşi o
diferite pături ale populaţiei ca­
După cum se ştie chestiunea activi­ zentanţilor presei, deputatul ceea ce A g e n ţia U n ite d Press re cer o schimbare fun dam e nta­ lul nu are intenţii de a cuceri soluţie „în oadrul şi cu colabo­
tăţii subversive a S.U.A. a fost de ase­ M e n ze l, secretarul fracţiunii so- numeşte „valu l de vizite oficiale lă a cursului politicii externe
NEW YORK 26 (Agerpres). =3 menea, luată în considerare de către cial-democrate din Bundestag, a a guvernului. „Partidul lui A - vreo parte a teritorului egiptean, rarea Naţiunilor U n ite “ . După
In dimineaţa zilei de 25 februarie în Adunarea Generală la sesiunile a VI d ezvălu it că industriaşii vest- vest-germane în Statele U nite“ . denauer, subliniază „W ashing­
Comitetul Politic special a început exa­ şi a VII în anii 1951-^-1952. Totuşi cer­ germani sprijină campania electo­ (Se ştie că după recenta v i z i ­ ton Po st“ , a pierdut m ulţi a- premierul Israelului a form ulat încheierea discuţiilor, parlam en­
minarea problemei prezentată de U- curile conducătoare ale Statelor Unite tă a preşedintelui partidului so­ depţi. Sprijinul său în mase a
niunea Sovietică privind amestecul nu au dat ascultare vocii opiniei pu­ cial-democrat, Ollenhauer, ur­ slăbit“ . din nou cererea de a se acorda tul israelian a adoptat cu 72 de
Statelor Unite ale Americii în aface­ blice mondiale şi au desfăşurat şi mai
rile interne ale ţărilor de democrate intens activitatea subversivă împotriva Conştienţi de acest lucru con­ Israelului „g a ra n ţii“ . Referin- voturi pentru şi 29 contra m o ţiu­
populară şi activitatea duşmănoasă a ţărilor de democraţie populară. Nu mai ducătorii politicii !americane
Statelor Unite ale Americii, împotriva departe decît primăvara trecută a fost rală a U n iu n ii oreştin-demoonate ma să sosească în S .U .A . pre­ oricît de m u lt ar ţine la cance­ du-se în mod special la teritoriul nea de încredere în guvern.
acestor state. Primul a luat cuvîntul lansat un program de activitate sub­ larul Adenauer, „cel mai fidel
conducătorul delegaţiei Uniunii Sovie­ versivă, cunoscut ca „Programul o- (partidul lui Adenauer) cu sume şedintele R . F . G e rm a n e , He uss, aliat european al S .U .A .“ , după Cererea adresată de C. C. al P. C. din
tice, Kuzneţov, care în cursul expunerii fensivel politice împotriva lumii co­ cum l-a num it mai de mult
sale a prezentat un text de rezoluţie muniste". Acest program prevede în considerabile de bani trecînd de care şi-a a m în at v izita pentru „N e w Yo rk Tim es“ — sînt ne­ Germania Comisiei Europene pentru
spre a fi luat în considerare de co­ mod deschis organizarea, sprijinirea şi voiţi să-şi îndrepte atenţia şi drepturile omului
mitet în care se spune între altele: menţinerea de grupuri contrarevoluţio­ 100 de m ilioane de m ărci. D e ­ sfîrşitul lunii m artie, m inistrul înspre principalul rival al aces­
Adunarea generală constatînd cu nare armate în ţările de democraţie tuia, preşedintele partidului so­
îngrijorare că în ultimul timp s-a ma­ populară. In acelaşi timp el urmăreş­ putatul social-dem ocrat a insis­ de E x te rn e , V o n B rentano şi în- cial-democrat.
nifestat o nouă agravare a relaţiilor te să folosească în cadrul acestor gru­
internaţionale şi o înrăutăţire a rela­ puri armate tot felul de elemente cri­ tat asupra abrogării dispoziţiei sfîrşit îlnsăşi cancelarul A d e ­ „Statele U nite trebuie să-şi
ţiilor între state, şi recunoscînd că una minale şi de trădători pentru organi­ pregătească din timp legăturile
din cauzele acestei stări de lucruri zarea de revolte antistatale. din legile financiare, votate a- nauer). cu un eventual viito r cancelar B E R L I N 26 (Agerpres) T A S S tribunalului federal contravin
este activitatea subversivă şi interven­ nul trecut de m ajoritatea creştin- Deosebita atenţie şi im por­ social-democrat al Republicii anunţă : „C o n ve n ţie i europene cu privire
ţia S.U.A. în afacerile interne ale ţă­ Ce urmăresc cercurile conducătoare democnată din Bundestag, oare Federale, scrie „W ashington la apărarea drepturilor om ului
rilor de democraţie populară, condam­ americane cînd fac apeluri la aşa zisa scuteşte de im pozite donaţiile bă­ tanţa acordată de cercurile con­ Po st“ . Şansele social-democra- L a 25 februarie !a a v u t loc la şi !a libertăţilor fundam entale“
nă activităţile S.U.A. împotriva altor eliberare a ţărilor socialiste ? După cum neşti făcute partidelor. E l a sub­ ducătoare americane vizitelor ţilor în alegerile din 1957, nu B erlin o conferinţă de presă pen­ din 4 noiem brie 1950, la care a
state ca fiind contrare Cartei Naţiu­ se ştie mijloacele de producţie ale ţă liniat că pierderile de im pozite politicienilor vest-germ ani, o- trebuie subestimate şi Statele tru ziariştii germani şi străini, aderat în 1952 şi Republica F e ­
nilor Unite şi incompatibile cu prin­ rilor socialiste sînt proprietate obşteas survenite din scutirea de im po­ glindeşte interesul S .U .A pen­ U n ite nu trebuie să lase altora o rg an izată de Com itetul pentru derală Germ ană.
cipiile pe care trebuie să se bazeze re­ că. Pămîntul, bogăţiile minerale, uzi zite a donaţiilor electorale fă ­ tru viitoarele alegeri din Repu­ in iţia tiva unor relaţii bune cu problemele unităţii Germ aniei.
laţiile dintre state; cere guvernului nele aparţin poporului muncitor. Eco blica Fede rală şi se axează în liderul partidului social-demo­ P r o f. K ro g e r şi avocatul K a u l, Com itetul Central al P. C . din
Statelor Unite să pună capăt activi­ nomia naţională se dezvoltă rapid prim ul rînd pe poziţia principa­ crat“ ,- reprezentanţii juridici ai P a rti­
tăţilor subversive şi intervenţiei în afa­ întreaga putere în aceste ţări aparţine dului Com unist din Germ ania, Germania cheamă Comisia euro­
cerile interne ale altor state şi să-şi poporului muncitor. Autorii aşa zisei cute partidelor politice, va tre­ lelor partide politice din G e r­ Fa p tu l că Ad en au er şi-a a- au expus reprezentanţilor presei peană pentru drepturile omului
bazeze relaţiile cu aceste state pe prin­ politici de eliberare doresc să răs­ nunţat vizita a doua zi după conţinutul cererii Com itetului să-şi spună părerea în legătură
cipiile Cariei Naţiunilor Unite. toarne sistemul democratic popular ales bui să fie percepute în ultim ă m ania occidentală în cadrul a- sosirea lui Ollenhauer la W a ­ Central !al P . C . din G e rm a n ia , cu interzicerea P .C . din G e rm a ­
de către poporul muncitor al ţărilor de shington este interpretat de o !adresat Comisiei Europene pen­ nia şi să oblige guvernul fede­
Conducătorul delegaţiei sovietice a democraţie populară şi care cores­ instanţă din veniturile micilor sa- propiatei campanii electorale. serie de com entatori occidentali tru drepturile o m ului, oare îşi ral să ia toate m ăsurile necesara
arătat că aducînd în discuţia adună­ punde intereselor vitale ale acestor drept o dovadă că „lid e rii creş­ are sediul la Strassbourg. C o ­ pentru restabilirea P . C . din G e f*
rii această chestiune, Uniunea Sovie­ ţări. Ei urmăresc să restaureze din Vizite le liderilor oreştin-de- tin-democraţi nu sînt prea în- mitetul Central al P .C . din G e r­ mania potrivit convenţiei drep­
tică a fost determinată de dorinţa de nou sistemul moşierilor şi capitalişti­ cîntaţi de prim irea călduroasă m ania cere comisiei să exam ine­ turilor încălcate.
a elimina din relaţiile între state fac­ lor în ţările socialiste şi să supună In legătură cu aceasta,, z ia ­ mocraţi nu constituie nimic făcută de oficialităţile am erica­ ze sentinţa cu privire La inter­
tor care împiedică colaborarea nor­ din nou poporul muncitor unei exploa­ rul „Westfalische Rundschau“ nou. E s te ştiut că şi în ajunul ne lui Ollenhauer“ , după cum zicerea P . C . din Germ ania, pro­ L a început s-ia proiectat să se
mală şi de a contribui în felul acesta la tări nemiloase. arată că numeroase concerne alegerilor din 1953 cancelarul scrie „ D ie T a t “ .- ţină la B o n n o conferinţă de
stabilirea de relaţii sănătoase şi la des­ vest-germ ane au pus la dispozi­ Ad en au er şi alţi fruntaşi oreş- nunţată !anul trecut de T rib u n a ­ presă în această problemă. D a r,
tinderea încordării internaţionale. De Kuzneţov a făcut apoi o amplă ex­ tini democraţi au vizitat State­ Acelaş zia r su bliniază că m ai
asemenea el a subliniat că această punere a numeroaselor fapte care dez­ m ult decît oricare altă ţară oc­ lul C onstituţional federal de La prefectul poliţiei de La B o n n a
chestiune a fost adusă în faţa Orga­ văluie amploarea activităţii subversive ţia U n iu n ii creştin-democrate pe le U n ite pentru a da asigurări cidentală, Statele U nite sînt
nizaţiei Naţiunilor Unite nu pentru că organizată împotriva ţărilor socialiste. prezente în campania electorală Rarlsruhe . In cerere se subli­ interzis-o sub pretext că această
statele socialiste nu ar fi capabile să durata oampaniei electorale zeci guvernului am erican, că în ca­ a Republicii Federale chiar de
respingă acţiunile subversive ale Sta­ Uniunea Sovietică şi ţările de demo­ de autocam ioane în scopuri pro­ zu l victoriei lor în alegeri, R e p u ­ lia începuturile acesteia, fapt n ia ză că acţiunile nelegale ale conferinţă de presă a r „a m e n in ­
telor Unite îndreptate împotriva lor, craţie populară, a spus în încheiere care după părerea ziarului elve­
ci pentru că această acţiune a Statelor Kuzneţov, au dus şi duc o politică de blica Federală va rămîne fide­ ţian este lesne de explicat de­ ţa liniştea şi securitatea“ .
Unite este contrară dorinţei popoarelor coexistenţă paşnică în relaţiile cu Sta­ pagandistice. M onopo lurile ve st- lă politicii americane şi pentru oarece „pentru S .U .A . viitorul
de a trăi în pace şi în relaţii de bună tele Unite ale Americii ca şi în rela­
vecinătate şi respect reciproc. ţiile cu alte state. Oricine poate să-şl germane au pus pînă în prezent a obţine în schimbul acestei Germ aniei occidentale înseam­
dea seama ce imensă importanţă pen­
In intervenţia în afacerile interne ale tru consolidarea păcii ar avea stabili­ în mod gratuit la dispoziţia par­ prom isiuni sprijinul american nă într-o măsură foarte mare
altor ţări desfăşurată de guvernul Sta­ rea de relaţii normale între Statele direct şi indirect, în campania
telor Unite cu ajutorul agenţilor săi Unite ale Americii şi ţările socialiste. viitorul organizaţiei atlantice.
direcţi şi cu ajutorul a tot felul de or­ De aceea Naţiunile Unite, a căror da­ tidului oreştin-demo'cnat 2 avioa­ electorală.
ganizaţii subversive a spus Kuzneţov A n g lia şi F ra n ţa sînt partenerii
— constituie o parte componentă a torie este să faciliteze stabilirea păcii ne de pasageri pentru transpor­ Ceea ce este nou în actualul
politicii agresive actuale a Statelor Unite tradiţionali ai S .U .A . dar ade­
şi securităţii între naţiuni, trebuie să tul oratorilor la m itingurile elec­ „v a l de v izite oficiale“ este Ş T IA T I CĂ. . .
Cercurile imperialiste din Statele Unite torale şi 80 de caravane cine­ faptul că conducătorii poli­ vă ra tu l aliat de bază al A m e ri­
cheme la ordine pe acei care violează m atografice şi de radio. | tici americani, acordă în pre­
nu doresc să ţină seama de realităţi, de zent o importanţă mare nu nu­ cii, în ce priveşte politica euro­
Carta şi legile internaţionale, care prin
faptul existenţei ţărilor socialiste, iubi­ mai liderilor creştin-democraţi, peană a acesteia, este Republi­ Deoarece în arhivele acade­
acţiunile lor pun în pericol cauza păcii. miei nu există diate p rivitoare la
toare de pace. Ele pun Ia cale planuri Diferite secte religioase promotori ai politicii atlantice, ca Fe d e ra lă “ , R. P. POLONĂ căderea de meteoriţi în această
care au drept scop restaurarea siste­ Datoria Naţiunilor Unite este să con­ ci şi principalilor lor adversari, localitate, se presupune că m e­
Fire şte ca pentru masele dlj Transplantarea oaselor teoritul se !află acolo din tim p u ­
mului capitalist în aceste ţări. Activi­ damne activitatea subversivă a State­ din Vietnamul de sud social-democraţii. M ai mult de­ de vacă la cîine ri preistorice, U n meteorit atît
cît atît se poate spune chiar, alegători vest-germ ani acest de mare din metal este o rari­
tăţile subversive împotriva ţărilor so­ lor Unite să-şi bazeze relaţiile sale s-au unit împotriva după cum a afirm at ziarul el­ In P o lo n ia s-a reuşit să se tate.
deosebit interes !american ftu transplanteze oasele de vacă şi
cialiste au fost ridicate la rangul de cu alte ţări pe principiile Cartei Naţiu­ guvernului China veţian „ D ie T a t “ , că „în fond de alte !animale La cîini. R e zu lta ­ R. CEHOSLOVACĂ
politică oficială a Statelor Unite. vizita lui Ollenhauer are pentru poate fi decît cel puţin supără­ tele sînt deosebit de importante
nilor Unite. H A N O I 26 (Agerpres) conducătorii americani mult pentru chirurgie, deoarece pînă Un excavator gigant
Nouă transmite : mai multă im portanţă decît v i­ tor, căci fără !a mai vorbi de fiaptul acum se considera im posibilă
transplantarea oaselor unui ani­ In regiunea „P a rtiza n ii păcii“
D u p ă cum se anunţă din Sai- zita lui A d e n au e r, căci şansele că el capătă tot mai m u lt as­ m al la un altul sau la om. din Cehoslovacia, bogată în ză ­
căminte de cărbune brun, lucrea­
gon, recent a fost creat un co­ social-democraţilor în viitoarele pectul unui amestec în treburile înainte de transplantare oase­ ză exoavatorul cu serie de cupe
le sînt prelucrate după o metodă ;,K -100 0 “ . Acesta a fost construit
m andam ent unit al diferitelor alegeri sînt m ari şi S .U .A . tre ­ interne ale ţă rii, este limpede specială, prin oare substanţele La u zin a „ V . I. L e n in “ .
organice sînt înlăturate pe cale
secte religioase din V ie tn a m u l buie să se asigure că Re p ub li­ că aspiraţiile poporului germ an chimică şi se păstrează num ai E xc a v a to ru l cîntăreşte 1250 de
substanţele minerale. tone şi este !acţionat de 46 elec­
de sud, ostile regim ului lui N g o ca Fede rală va răm îne şi în e- nu corespund întru nimic cu a- trom otoare. E l înaintează ou !aju­
Un meteorit de 78 kg. torul a 6 şenile. Instalaţia este
Dinh Diem . ventualitatea unei victorii so- celea ale conducătorilor a tla n ­ înzestrată cu 8 cupe uriaşe, oare
Colecţia de meteoriţi a Acade­ deplasează într-o oră peste 1.000
In diferite regiuni din apro­ cial-demborate un puternic bas­ tici. .... miei de Ştiinţe !a R . P . Polone s-a m.c. de păm înt. Cu ajutorul unor
îm bo g ă ţit de curînd cu un me­ transportoare speciale, păm întul
pierea graniţei cu G am bodgîa au tion occidental şi atlantic“ . teorit de fier, deosebit de valoros, este încărcat în vagoan e !auto­
cîntărind 78 de kg. Acest me­ basculante de cîte 80 de tone.
a vu t loc acţiuni arm ate. A p r o ­ In tr-a d e vă r de la ultim ele a- teorit a fost descoperit de un
legeri din 1953, situaţia inter­ ţăran pe cînd muncea La cîmp.
xim a tiv 300 de soldaţi din a r­

nă din Republica Federală s-a
mata sectelor au oprit navele schimbat considerabil. Politica
care fac legătura între Cliau D o c de rem ilitarizare a lui A d e ­

şi G ai V u n g . nauer şi de respingere a orică­

Trupele lui N g o D in ii D iem au ror tra tative cu R . D . G erm ană

întreprins numeroase operaţii nemulţumeşte o mare parte a

fără a reuşi să împiedice a cţiu­ opiniei publice vest-germ ane A -

nile arm ate. ceastă politică care îndepărtea­

Apropiindu-te de Praga în- ai Republicii Cehoslovace, se dea’ţâ comunică oraşului un Din această cauză s-a hotărît locuinţe care, îmbinată cu un

cerci un sentiment de neliniş- ţin şedinţe fesiive, au loc re­ farmec specific. ca în unele părţi deosebit de nivel superior al lucrărilor, a- MAGAZIN

le: cum arată acest „oraş de cepţii diplomatice. Hradul este De cîţiva ani, sub îndruma ridicate să se sape tuneluri sigură nu numai economicita-

aur", cu cele o sută de turnuri reşedinţa preşedintelui repli­ rea inginerului — arhitect Jiry pentru transportul auto şi pen te, ci şi frumuseţe clădirilor,

ate sale despre care fiecare din blicii. Deasupra clădirilor Hra- Navotny, se elaborează un nou tru pietoni. In 1953 s-a ternii- Uimeşte varietatea în aspectul JOI 28 FEBRUARIE

noi a auzit atît de mult ? dului fîlfîie drapelul cu deviza: plan general al oraşului Praga. nat construirea unui asemenea exterior al caselor de locuit,

Indiferent dacă ai sosit cu „Victoria va triumfa". Acest plan urbanistic va deter- tunel sub dealul Letna, care compoziţia noilor cvartale de SPECTACO LE CINEM ATOGRAFICE
trenul, pc bordul unui avion
sau cu automobilul, capeţi de Castelul Hradciany şi Mala mina căile de dezvoltare pe este astăzi folosit de transpar- locuinţe ale oraşului. Aparta- DEVA : Ţar şi dulgher (o producţie (film germ an); BRAD : Muntele bă­
îndată siguranţa că aşteptări­ DEFA B erlin )! Urmărirea (film tut de vînt (film c e h )! ORAŞTIE:
le tale nu au fost înşelate, că Strana, care se află la poalele viitor a oraşului, va soluţiona tul urban. S-a construit un msntele sînt finisate cu îngri- ceh) m atineu; CALAN: Caravana Papa dolar (film m aghiar); ALBA
în realitate Praga este mai (film chinez); HAŢEG: Vînători de 1UL1A: Marile manevre (film francez);
mare, mai variată, mai frumoa­ Hradului, sînt legate de partea problema transporturilor, care tunel pentru pietoni sub dea- fire, pe teritoriul noilor raioane crabi (film japonez); Marele speranţe SEBEŞ : Evadaţii (film francez); SI«
să decît ai crezut. Acest senti­ (film englez) matineu; PETROŞA.N1 MERIA : Nufărul roşu (film romînesc) î
ment nu dispare nici peste o de pe malul drept al oraşului este deosebit de complicată Iul Zizka, ceea ce a uşurat s e d e s f ă ş o a r ă a m p l e l u c r ă r i s - Aida (film italian colorat) ; ZLATNA T E IU Ş: Matrozul Cijic (film sovie­
săptămînâ nici peste o lună. Drum periculos (film sovietic) ; ILIA tic) ; LONEA: Am fost mai tare (film
Praga prin vestitul pod Kar- mai. ales în vechiul oraş. Pa- considerabil legătura dintre d ilita r e . P r e t u t i n d e n i s e s i m t e Drum însîngcrat (film iu goslav);
Praga a fost întemeiată pe APOLDU DE S U S : Corabia viselor iugoslav).
baza celor două cetăţi fortifi­ lovy, construit în secolul al raid cu alcătuirea schemei de Karlin şi Zizkov — două car- dragostea atotcuprinzătoare a
cate — vechiul Vyşegrad şi
castelul Hradciany, unde s-a XlV-lea de talentatul arhitect ansamblu a planului gdiieral, tiere ale capitalei caracterizate constructorilor faţă de oraşul
creat treptat Hradul din Pra­
ga. P. Parter. Podul Karlovy este se elaborează proiecte amânun- prin densitatea populaţiei. Se lor. de noua lui viaţă,

Praga s-a dezvoltat foarte cel mai vechi pod de piatră din ţite de sistematizare a diferi- prevede săparea de tuneluri şi Se folosesc.pescară tot mal
repede şi încă la începutul se­
Europa centrală.- telor părţi ale oraşului şi, în în alte părţi ale oraşului. largă industrializarea şitneca-
colului al XV-lea ajunsese ca
Unul din cele mai animate primul rînd, a cartierelor in- In centrul oraşului Praga nizarea construcţiilor. Se con­
m ă r i m re a l d o i l e a o r. a.ş diivn i E, u -
0 0 0 0 0 0 0 < X > 0000000< X > 0< X > 0000000000000000< X > 000< > 000< X > 00< > 0 o o o o o o o o o o o o o o - >ooo<^> struiesc numeroase case din SELECŢIU N I DIN PRO G RAM U L DE RADIO
blocuri şi panouri mari.

-O R A Ş U L DE A U R 1! P R A G A Trăsăturile noului oraş se Programul I : 6,25 Muzică uşoară ; 7,10 jocuri populare romîneşti; 16,20 Mu­
Muzică populară romîncască ; 9,00 Mu­ zică populară romînească interpretată
Reportaj din i?. CEHOSLOVACA conturează tot mai limpede. A- zică din opere; 9,30 Emisiunea „De de amatori; 17,15 Curs de limba rusă;
la strămoşi pentru n e p o ţ i " „ D i n vre­ 18,55 Sfatul medicului „Nevrozele la
oo ceasta se simte pretutindeni, mea răscoalei din 1907“ ; 12,00 Melo­ copii"; 19,55 Emisiunea „Noapte bună,
oo dar deosebit de puternic în a- dii populare; 13,10 Concert simfonic; copii“ : „Fabule" de Marcel Breslaşu;
cea parte a oraşului unde sub 15,05 Concert dc estradă; 15,30 Din 23,15—24,00 Simfonia nr. 27 în do mi­
cele mai cerute melodii populare ro- nor de Adiaskovschl.
$ Hradul din Praga se întind pa-
Azfe străvechi pe un vast teri- m îneşli; 15,55 Muzică uşoară; 17,50 Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15!
< > o o o o 0o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < x > o < x > o c o o o < > o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c ’> o o o o o o o o o o o o o Emisiunea „Colegi de şcoală"; 18,00
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00:
'°PaD nca am f ecoLlU aL A'lca’ cartiere ale oraşului Praga es- dustriale, unde este concentra- sînt în curs de construcţie mai toriu. Create prinmunca ane- Din muzica popoarelor; 22,30 Prelu­
crări de folclor ale compozitorilor noş­ 22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00;
la Praga. s-a început construi- te zona pieţii Vaclav, unde sînt tă cea mai mare parte a popula- multe clădiri de mari proporţii voioasă amăiestrilor talentaţi,
t ri ; Programul II: 14,03 Cîntece şi 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00 şi 23,00
7 ° J A R ™ f diri d W'. piafră- concentrate cele mai mari. ma- tiei muncitoreşti din capitala pentru instituţii publice. Astfel, aceste tezaure artistice ale po-
(programul II).
i t f f 6 t ? WUf l m i L' Sazine, restaurante şi cinema- Cehoslovaciei. In timpul orîn- ia fiinţă un nou centru admi- porului s-au aflat veacuri de-a

laborat de ar.ulecful Matineu iografe, precum şi importantele duirii burgheze, aceslc cartiere nistrativ în regiunea platoului rîndul în proprietatea celor bo-

a Arras, s-au pus fundaţiile ?nsniujn a[e oraşului. se aflau în stare de delăsare. Letna, situat pe malul sting gaţi şi nu erau accesibile oa-

vestitei catedrale Sf. Vitt, care îmbinarea dintre elementele In ultima vreme, ta Praga mai înalt al Vltavei. menilor simpli,

a fost construită timp de peste noului şi vechiului, dintre tra- se desfăşoară importante lac- Praga este împărţită în 16 In prezent, aici se Joacă co-

600 de ani. Clopotniţa, şi tar- diţiile populare care îşi au ră- uări de construcţii. Se consiru- raioane. In fiecare raion se pHj seara se dau spectacole si

narile cafedralei, înălţindu-se dăcini în adîncurile veacurilor leşie o nouă mare arteră, care construiesc noi şcoli, spitale şi c0n’ cer[e

deasupra zidurilor Hradului, şi spiritul Inovator modern — va lega partea de nord şi cu alte clădiri de interes socia'l- Astfel îşi croiesc drumul
vlăstarele vieţii noi a acestui
parcă adună în jurul lor toate trăsătura caracteristică a cea de sud a oraşului. Pe a- cultural. Guvernul cehoslovac oraş milenar. Şi cu toate că au

rpipinlfo npmnnnmfp ftirmiri arhitecturii Pragăi de astăzi. această arteră sa terminat re- acordă o deosebită atenţie con- dispărut de mult acoperişurile

. , , , /' u Oraşul este scăldat în ver- construirea Bulevardului Revo- strucţiei de locuinţe. Aceasta

pragheze, formind împreuna cu j n timpul verii, de-a îuţiei şi s-a ridicat noul. pod este concentrată mai cu seamă

ele aspectul inimitabil al ora- lungul cheiului Vlatavei, pe in- „Ian Sverma" peste rîulVltava. în regiunile industriale de la aurite ale vechiului castel din

şuiul.- Sule, pe pantele abrupte ah Praga este aşezată. într-o re- periferia oraşului, uncie există Praga, oraşul continuă să fie

Hradul din Praga constituie dealurilor şi în alte părţi ale giune accidentată, cu diferen- spaţii libere adecvate construc- numit „Zlata Praga" ceea ce

un tezaur minunat dl culturii oraşului totul este verde, iotul te pronunţate de altitudine. In fiilor. Au apărut noi aşezări tnseam’nă Prasa - oraşul d>

naţionale rcneUhne Aa iincii, in sala ^Înflo?reşpteJ .ş.i ^râspîn^deşteînmires- tuLneleDepărţi ealeceaeati>ngp2e0n0{mde fml es-e vmicue>ncLitiobreenşti?ilaînStarlateşnpicăer,ţiVrăşole- aur. I, n,tr-a.dev*ăr n consti-

Praga

spaniola, au loc ceremonii cu pur- sţrAinse pitoresc deasupra junge dintr-un cartier al ora- Pragăi. iuie 'mima de aur a unui popor

prilejul decernării de decoraţii gazonului verde. Această al- şuiul în altul era uneori nece- Este caracteristică simplita- car° a luptat timp de secole

şi premii oamenilor de seamă cătuire liberă a zonelor de ver- sar să se facă mari ocoluri, tea arhitecturii noilor blocuri de pentru eliberarea sa.

Redacţia Şl administraţia ziarului str, $ M artie nr.9t Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 ?in 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.