Page 93 - 1957-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI ooooooooo<><><>o<><><><x>o<x><><><>o<c><><>o<c><>i^^
Anul Di. Nr. 689
IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI
Angajamentele
colectivului minei
Teliuc
In scopul creşterii continue
a p ro d u c tivităţii m uncii şi a
reducerii preţului de cost al
producţiei, colectivul de m unci­
tori, ingineri şi tehnicieni de la
exploatarea minieră Teliuc, în ­
truniţi în cadrul unei consfă­
tuiri de producţie, au analizat
posibilităţile pe care le au şi
în cinstea zilei de 1 M a i şi-au
luat următoarele angajam ente:
— Să realizeze producţia
globală în proporţie de 106 la
sută ;
— Să realizeze planul de
producţie în proporţie de 104,5
la sută ;
— Să depăşească planul de
liv ră ri cu 7 la sută fată de
plan ;
— Să mărească productivi­
tatea muncii cu 2 la sută faţă
de sarcina planificată ;
— Să reducă preţul de cost
ou 1 la sută fată de cifra pla­
nificată ;
— Să îmbunătăţească calita­
tea m inereului cu 1 la sută faţă
de sarcina planificată ;
— Să dea în folosinţă un
club muncitoresc şi un bloc cu
12 apartamente
In cadrul acestei consfătuiri,
colectivul minei Teliuc, a che­
mat la întrecere, în scopul spo­
ririi producţiei de m inereu de
fier şi a reducerii preţului de
cost al acestuia, toate exploa­
tările miniere din cadrul D i­
recţiei generale m ine fieroase
a Ministerului Minelor.
Cu 5 zile înainte
de termen
Constructorii şantierului I.A .,
din cadrul grupului de şantie­
re H . C F . Pe ştiş, conduşi de
meşterul Constantin T ru ţă , a
obtinut la 25 februarie o însem ­
nată victorie. E i au term inat la
această dată, construcţia unui
pod cu 5 zile înainte de ter­
menul iniţial. D a r pentru a
ajunge la acest rezultat, con­
structorii au m uncit cu m ultă
rîvnă chiar şi pe tim pul geros
de ianuarie, puţin favorabil lu­
crărilor de construcţii.
S-au rem arcat la executarea
acestor lucrări, echipa de fie-
rari-be to nişli, condusă de can­
didatul de palid G rig o re Iulia n,
echipa de dulgheri condusă de
Qctavian N o ja . mecanicii Ser-
giu Albu , Dum itru M anea, pre­
cum şi săpătorii T im o fte N a u rn ,
Va sile Iva n iu c şi Sim ion
GheorghevicE
MIHAI MOLDOVAN
corespondent
In cinstea alegerilor
organelor conducMoara
U. T. NI.
In adunarea generală a or­
g an izaţiei de b ază U .T .M . ce
a a vu t loc cu cîteva zile în ur­
m ă, utem iştii de la în trep rm -
derea „ 6 A u g u s t“'-sectorul H a ­
ţeg, au hotârît să întîm pine a-
legerea organelor conducătoa­
re, cu noi succese in munca lor.
Astfel ei au efectuat 40 ore
muncă voluntară pentru ame­
najarea unui teren de volei şi
baschet. P e lîngă aceasta ei
au strîns 1.500 kg. fier vechi.
To t în cinstea alegerilor, au
prim it 4 noi membri în organic
zatie.
Pentru îmbunătăţirea muncii,
s-a creat un post utem ist de
control, la care au fost aleşi
responsabili utemiştii Nicolae
Petrescu şi V a s ile Bidinescu şi
s-au în fiin ţa t două b rig ă zi de
tineret în secţiile tapiţerie şi
mecanică. D e rem arcat că cea
de a doua b rig a d ă, condusă dc
Carol N a g v , a obţinut deja fru ­
moase succese reducînd timpul
dc m ontare a unui arc de la 90
la 30 de m inute.
I. POPA
corespondent de pistoane complet finisate.
Constituirea comisiei
C itiţi în pag, IV - a : pentru pregătirea celui de
Joi, 28 februarie 1957 4 pagini 20 bani 0 Mesajul adresat de F. D. I. F. tuturor organizaţii­ al ll-iea f e s t i v a l
lor de femei.
al tineretului din regiunea
Dragostea, căsătoria şi familia în China Hunedoara
0 Activitatea duşmănoasă a S. (J. A. împotriva R. D. <> Ieri după amiază în sala Sfatului
Germane. popular al oraşului Deva a avut loc
şedinţa de constituire a comisiei re­
H Declaraţia premierului Cyrankiewicz. gionale pentru organizarea celui de al
II-lea festival al tineretului din regiu­
0 Colaborarea dintre franchişti şi Adenauer. nea Hunedoara. Printre cei aleşi în
comisie se numără tovarăşii: Petre
^000000<XXX><XX>0<><><><><><><><><>00<><K>00<><>C><>00<><><><00<X><><>0<>^ Dumitrescu secretar al Comitetului re­
gional de partid Hunedoara, Dumitru
Dejeu, preşedintele Comitetului executiv
al sfatului popular regional, loan
Veşti îmbucurătoare Şoferul sufamiist L Calificat la locul dc muncă, tovarăşul Costas Chirciuis sudor la uzina^ Raczek, prim secretar al comite­
Roşea Dorin tului regional U. T. M., Nicolae
de la Hunedoara % „Victoria" din Călan, se numără uzi printre sudorii fruntaşi. Aplicînd cu% Cătană director general al combinatu­
L-am căutat cîteva zile pe şoferul lui siderurgic din Hunedoara, Ştefan
Victoria furnaliştilor Dorin Roşea de la autobaza Deva. Abia O consecvenţă metoda de lucru Voroşin, realizează in mod continuu depăşiri^ Şoimoşi, prim secretar al Comitetului
am dat de el. Odată era plecat cu orăşenesc de partid Hunedoara, Wi-
n cadrul întrecerii socialiste ce se desfăşoară pentru a da patriei maşina Ia Simeria, alteori la Orăştie, o de plan cuprinse între 60—65 la sută. ^ liam Suder, director general al com­
Alba Iulia sau In alte părţi. Un prie­ binatului carbonifer din Valea Jiului,
1 tot mai multă fontă, furnalişIii Combinatului siderurgic din Hune­ ten de-al său, pe care l-am intllnit la R Iată-l în clişeu executînd sudura electrică a unei piese. Idf O Constantin Dumitrescu, secretar al co­
poarta garajului, mi-a sugerat ideea: mitetului regional U.T.M., loan Sîrbu,
doara au obţinut o nouă victorie în producţie. In dimineaţa zilei de 25 fe­ Fruntaşi la muncile agricole de primăvară redactor şef al ziarului „Drumul so­
bruarie, planul de producţie pentru luna februarie a fost îndeplinit pe în­ — Căutafi-l duminică acasă. Stă a- cialismului" din Deva, Emil Făgurel
treaga secţie furnale vechi. Echipele de topitori conduse de prim-furnaliştii proape de gară. T im p u l frum os este folosit ha teren pc care s-au transpor­ redactor şef al ziarului „Uzina noas­
Avram Culda. ioan Chiroşca şi loan Bîldea, de la furnalul nr. 1, care au cu chibzuinţă de ţă ran ii m u n ­ tat 42.840 tone gunoi de grajd. tră“ din Hunedoara şi alţii.
pornit la începutul anului iniţiativa de mărire a indicelui de utilizare a vo­ Duminica trecută l-am căutat acasă. citori din raionul A lb a . Pîn ă în
lumului util al furnalului cu cel puţin 10 la sută faţă de media anului tre­ Plecase Insă la garaj. M-arn dus acolo. ziu a de 25 februarie, ei au fă ­ In raionul Alba s-au mai în- Comisia şi-a ales un birou pentru
cut, şi-au îndeplinit planul lunar cu 6 zile înainte de termen. Astfel, la fur­ Era la rampa de spălare — îşi curăţa cut arături de prim ăvară pe o sămînţat 1.274 m. p. răsadniţe conducerea lucrărilor de pregătire a
nalul nr. 1, începînd cu ziua de 23 februarie se elaborează fontă în contul maşina. festivalului, format din 5 membri.
lunii martie. suprafaţă de 17 1 ha. şi au în- calde.
— Aveţi ceva cu mine? S-a întim- săm înţat cu grîu de p rim ăvară, Fruntaşi la muncile agricole Pentru buna desfăşurare a pregăti­
După succesele furnaliştilor de la furnalul nr. 1, locul doi în întrecere plat ceva? o rz şi o v ă z o suprafaţă de C0 rii festivalului s-a întocmit un plan
îl deţin echipele de furnalişti conduse de losif Cîndea, Nicolae Jeler şi Ma­ ha. de p rim ă va ră se situează gos­ de acţiune, repartizîndu-se sarcini fie­
rin Abei de la furnalul nr. 4, care au înregistrat de asemenea succese de Am auzit că aţi parcurs cu maşina podăriile colective din Cistei cărui membru al comisiei.
seamă. Şi în secţia furnale noi, planul perioadei de la 1—25 februarie a peste 140.000 km. echivalenţi, fără nici T o t pînă la aceiaşi dată, s-a şi Şard şi comunele In u ri, B er-
fost depăşit cu 288 tone fontă. o reparaţie. Cum aţi reuşit asemenea Festivalul tineretului din regiunea
perjormanţă ? îng răşat o suprafaţă de 2.193 g h in , Ig h iu şi altele.
La uzina cocsochimică Hunedoara se va desfăşura în mai
La început se codea să mă lămu­ Propuneri de care trebuie
Furnaliştii Combinatului siderurgic din Hunedoara au avut în cursul aces­ rească, spunînd că nu e nimic deosebit = să se ţină seama multe etape în diferite oraşe din re­
tei luni, sprijinul efectiv, al colectivelor care deservesc noile agre­ in asia, inirucit sînt şi alţii care au
gate de prelucrare a materiilor prime necesare furnalelor. Astfel, de la înce­ depăşit 100.000 km. fără nici o repa­ In urmă cu o săptăm înă, m ai degrabă deficienţele ce giune, iar festivalul regional va avea
putul lunii şi pînă acum, muncitorii şi tehnicienii uzinei cocsochimice au dat raţie. La autobaza Petroşani, şi chiar cooperatorii din satul După există în această privinţă. loc în oraşul Hunedoara.
furnalelor peste sarcina de plan 1.895 tone cocs, iar cei de la fabrica de Ia Deva, sînt mulţi din aceştia. Şi-apoi Piatră, raionul Brad, s-au în­
aglomerare au dat în plus 3.660 tone minereu aglomerat. de ce tocmai el să fie popularizat. trunit într-o adunare sătească. M ulţi cooperatori printre ca­ Cresc rîndurile partidului
In această adunare s-a dezbă­ re se num ără A v r a m L u p a ş ,
Cea de-a 159-a şarjă rapidă l-am cerut totuşi să-mi spună cum tut felul în care s-a preocupat Traían Hărăguş, Alexandru Tîmplarul Eugen Birtok a fost
îşi îngrijeşte maşina înainte şi după conducerea cooperativei de a- S tră u ţ şi a lţii, au făcut num e­
Primind la timp de la furnale, fonta necesară, oţelarii combinatului cursă, aşa, cu titlu informativ. provizionaraa filialelor în cursul roase propuneri de care consi­ primit în rîndul membrilor
obţin şi ei succese de seamă. Pe graficul de producţie al oţelăriei anului trecut. liul de conducere al cooperati­
se înregistrase în ziua de 24 februarie cea de-a 159-a şarjă rapidă. Şi de — Nu e mare lucru. Ceea ce fac eu vei şi sfatul popular com unal de partid
data aceasta locul I în întrecere pe întreaga secţie oţelărie îl deţin bri­ ştie orice şofer. Schimb şi complectez Num erqşi cooperatori au cri­ vor trebui să ţină seama.
găzile de tineret conduse de prim-to pitorii Aurel Stanciu, Gheorghe Chihaia la timp uleiul, curăţ periodic baia de ticat consiliul de conducere al 25 februarie 1957. L a între­
şi Alexandru Petrovici de la cuptorul nr. 4, care aii elaborat 80 şarje rapide. de ulei, schimb filtrele ori de cîte ori cooperativei din Buceş, pentru U n a din propunerile făcute prinderea interraională de indus­
De la începutul lunii şi pînă acum, oţelarii cuptorului nr. 4 au dat peste e nevoie. După cursă verific bara de lipsa de interes faţă de a p ro v i­ de ei este reconstruirea unei trie locală „1 M a i“ D e v a , are loc
sarcina de plan 888 tone oţel. direcţie, motorul, presiunea în cauciu­ zionarea filialei din satul După clădiri, lăsate în părăsire, în adunarea generală a organiza­
curi şi alte părţi ale maşinii. In tim­ P ia tră , cu sare, încălţăm inte care să funcţioneze m a g a zin u l ţiei de bază pentru discutarea
Şi la oţelăria specială a combinatului s-au dat în primele 24 de zile din pul mersului ţin cont de particularităţile de sezon, cuie şi alte m ă rfu ri. de desfacere al filialei din sa­ cererii de prim ire în rîndul m em ­
luna aceasta cu 12 la sută mai mult oţel special peste sarcina de plan. drumului, nu forţez motorul şi nu mîn Cooperatorii au cerut consiliu­ tul D upă P ia tră . b rilor de^ partid a to varăşulu i
cu viteză nebunească. Ceea ce consider lui de conducere să înlăture cît Eu g e n B irto k , fiu de m iner din
A. ZAHAR1A că măreşte viaţa maşinii mele intre două PETRU BIRNA Vulcan.
reparaţii, e faptul că nu las maşina
Laminate peste plan pe mîinile altora, fiindcă nu toţi o în­ corespondent Adunarea a început. Rînd pe
grijesc aşa cum trebuie. Vedeţi, nu e rînd membri' de partid iau cu-
Duduitul înfundat anunţă că lingoul de oţel a fost împins afară din v în tu l şi îşi spun părerea des­
cuptor. Braţul macaralei se lungeşte, îl prinde strîns în cleşte şi peste capul nici uh secret în toate acestea. pre tovarăşul B irto k , îi pun în ­
oamenilor, peste role, lingoul incandescent e dus spre cilindri. Scrîşnet, trebări şi îi fac recom andări.
seîntei. Intr-adevăr nu e nici un secret In
Lu înd cuvîntul, comunistul
In cele din urmă, încăpăţînarea oţelului e înfrîntă de cilindrii lamino­ ceea ce mi-a spus tovarăşul Dorin loan Brochin, care lucrează în
rului şi blocul din gros cum era la început, ia forma obişnuitelor ţagle ce echipa condusă de tovarăşul E u ­
iau drumul industriei metalurgice şi prelucrătoare. In ultimele zile în hala Roşea. Dar faptul că ţine la maşina gen B irto k , a subliniat fa p tu ' că
Iamionarelor din Combinatul siderurgic — Hunedoara, aceste operaţii sînt acesta ajută în muncă pe m u n ­
parcă mai dese, mai precise. Şi într-adevăr aşa e. pe care lucrează şi atunci clnd ştie citori, el însuşi dovedindu-se un
bun o rg a n iza to r al m uncii în e-
Confirmarea acestui fapt o aduc cele 361 tone laminate peste plan, date c-a rămas murdară merge în timpul li­ chipa sa.
de către harnicii laminatori hunedoreni. Lucrînd mai raţional, din cele 361
tone laminate peste plan, 243 aparţin schimbului condus de tovarăşul Petru ber s-o cureţe, demonstrează dragos­ Pu să la v o t, cererea de p rim i­
Constantin, fapt ce-i atribuie titlul dc schimb fruntaş pe secţie. re în rîndul m em brilor de p ar­
tea lui faţă de maşină şi meserie. tid a tov. Eu g e n B irtok a fost
aprobată în unan m itate de adu­
ADRIAN CONSTANTINESCU narea generală a organizaţiei
de b ază.
Furnaliştii şi turnătorii de la Călan lucrează in contul lunii martie
Utemistul Ladislau Csapo
Fu rn a liş tii de Ia u zin a „ V ic ­ fontă. Colectivul furnalului nr. cost operativ a fost redus cu Tractoarele S.M.T. au pornit pe ogoare
toria“ Călan, au obţinut un nou 2 şi-a realizat planul lunar în a devenit candidat de partid
succes în m u n c ă : realizarea aceeaşi zi şi la aceiaşi o ră , a- 0 ,8 lia sută, iar la furnalul nr. M e c a n iza to rii de la S .M .T . Zilele trecute, au plecat din
sarcinilor de producţie pe luna vînd date peste plan 33 tone 2 cu 3,23 Ia sută faţă de sar­ Miercurea au term inat repara­ staţiune 5 tractoare la gospo­ În aceeaşi z i, com uniştii de la
februarie cu 2 zile înainte de fontă. cina planificată. ţiile cu m ult înainte de data dăria colectivă din D aia Ro- întreprinderea interraion ală de
termen fixa tă . Aceasta le-a permis ca m înă, alte trei tractoare au industrie locală „1 M a i“ D eva
P e lingă că şi-au re a lizai In ziua de 25 februarie, orele acum, cînd tim pul a devenit plecat la gospodăria colectivă au discutat şi cererea de p rim i­
Colectivul furnalului nr. 1 înainte de termen planul lunar, 2 2 , cu o zi înaintea fu rn a liş ti­ frum os, să poată porni cu trac­ din Sebeş, trei tractoare au re în rîndurile candidaţilor de
şi-a term inat planul lunar în lor, turnătorii şi-au îndeplinit plecat la gospodăriile colective partid a utemisiului Ladislau
furnaliştii de la C ălan au re­ sarcinile de plan lunare la pro­ toarele la unităţile agricole so­ din G îrb o v a şi Reciu iar altele Csapo.
ziua de 26 februarie ora 6 di­ ducţia turnată, dînd peste pre­ trei la gospodăria colectivă din
dus în perioada 1— 25 februarie vederile planului 2 2 tone de cialiste pe oare le vor deservi M ie rc u re a . T o ţi cei care au luat c u v în tu l,
m ineaţa. T o t atunci ei aveau produse turnate care au şi in­ în acest an. printre care se num ără to va ră ­
şi preţul de cost al fontei. A s t ­ trat în m agazie. şii E le m e r Io h o m , Lu c re ţia B r o ­
date peste plan 11 tone de chin şi E u g e n P îr v u , au a rătat
fel, la furnalul nr. 1 preţul de că utemistul La d isla u Csapó, ca
şef al unei echipe de tîm p lari,
Razele de lumină pătrund D IN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI uă la 25 la sută decit al celor­ s-a dovedit a fi un m uncitor cu
prin ferestrele care ocupă a- lalţi muncitori. Iată foloasele o înaltă calificare profesională,
proape întreaga suprafaţă a pe­ Automatica la o uzină de motoare pe care le avem de la automa­ că ştie să o rg an ize ze bine m un-
reţilor şi se reflectă pe supra­ tizare. aa echipei, ceeia ce fiace oa
faţa mată a maşinilor înşirate mănunt destul de semnificativ. de V. PARAFEEV supraveghia. Intervenim numai echipa pe care o conduce să fie
pe două rînduri de-a lungul sec­ In timp ce acesta îmi explica cînd mica lampă roşie pe care Nu vă temeţi oare mereu fruntaşă în realizarea
ţiei. Liniştea nu este tulburată principiul funcţionării unui tri- sarcinilor de plan.
decit de duduitul monoton al or el scoase cu un gest mecanic o vedeţi aici se aprinde pentru că rămîneţi fără lucru ?
maşinilor-unelte, întrerupt la din buzunar un creion şi un In cuvîntul său tovarăşul N i­
intervale regulate de clinchetul carnet şi desenă în linii preci­ tenţionează să facă studii su­ a semnaliza o defectuozitate. Nu vă nelinişteşte oare dez­ . colae Stoica, candidat de partid
releelor. Nu se zăreşte nimeni. se schema maşinii. perioare. Fedotov şi Kukotelov, Atunci noi trebuie să interve­ voltarea extraordinară a auto­ şi secretarul o rg a n iza ţie i de b a ­
Numai din cînd în cînd în reglori şi ei, frecventează un nim cit mai repede cu putinţă. matizării ? Nu vă temeţi că ră- \ ză U .T .M . a arătat că num ai
dreptul unei maşini se vede a- El nu este un exemplu izolat. institut seral. Maistrul Simo- Pentru aceasta, desigur trebu­ mîneţi fără lucru ? — am pus după o lună de la angajare, da­
părînd un om în salopetă al­ Toţi muncitorii uzinei au te­ ie să cunoaştem maşina ca ce­ adeseori aceste întrebări mun­ i torită m uncii şi calificării sale
meinice cunoştinţe tehnice. In nov îşi termină studiile la In­ le cinci degete ale noastre. E- citorilor cu care am avut oca­ to v . Csapó a fost n u m it şef de
bastră care ascultă cu atenţie secţia nr. 18 un muncitor mî- stitutul de construcţii de maşi­ senţialul este că munca este zia să stau de vorbă, mai a- echipă, şi de atunci echipa lui
ritmul maşinii, controlează o nueşte ca un virtuos scula; el ni. les la uzina de motoare de mi­ nu a rămas niciodată cu sarci­
piesă şi îşi urmează mai de­ poate detecta şi îndrepta cu o- uşurată...". Apoi, după o cli­ că capacitate cilindrică din nile de plan nerealizate. D e ase­
parte drumul. chii închişi defectul la o maşină. Ulianovsk. Ei mi-au răspuns de menea, apreciindu-i calitatea
Ce dă muncitorilor pă de gîndire, adaugă: „In m uncii şi aptitudinile sale de o r ­
Ne aflăm la uzina de mo­ Acest nivel ridicat al pregătirii fiecare dată că nu numai că ganizator al producţiei, condu­
toare de mică capacitate cilin­ automatizarea tinereţe am umblat prin în­ acest lucru nu-i nelinişteşte ci cerea întreprinderii l-a însărci­
drică din Ulianovsk, în secţia profesionale se datoreşte con­ treaga ţară. Am lucrat la mai dimpotrivă, îi bucură sincer nat să conducă de la 1 m artie
nr. 18, ale cărei linii automate diţiilor de lucru. oentru că condiţiile de muncă o brigadă de tîm plari.
fabrică de mai mulţi ani pis­ Intr-o zi pe cînd schimbul de multe întreprinderi, pentru că sînt mult uşurate, iar situaţia
toane de automobil. Creatorii Mai mult încă, într-o secţie materială se îmbunătăţeşte. Adunarea generală a organi­
liniilor automate de fabricaţie automată aceste condiţii deter­ dimineaţă îşi terminase munca, tot ce era nou mă atră­ zaţiei de bază a hotărît ca to­
în lanţ — colaboratorii centru­ mină pe muncitori să-şi ridi­ Clnd l-am întrebat pe Feo- varăşul La d is la u Csapó să fie
lui de cercetări experimentale ce calificarea şi să se perfecţi­ am stat de vorbă în secţie cu gea. Am lucrat la rafină­ dorov dacă se gîndeşte cîteo- prim it în rîndul candidaţilor dc
pentru nlaşini-unette. metalurgi­ oneze, funcţiunile lor apropiin- dată la şomaj, el mi-a răspuns : Partid.
ce, au reuşit să combine opera­ du-se simţitor de acelea ale in­ reglorii Antonov şi cu Kuko­ rii, în uzine metalurgice şi „Nu, nu mă gîndesc şi nu cu­
ţiile prelucrării la cald şi la ginerului sau tehnicianului. încă o întovărăşire
rece a metalului şi să rea­ Aici dispare tot mai mult de­ telov care făgăduiserâ să-mi chimice, unde condiţiile de nosc pe nimeni care ar putea
lizeze controlul automat al pie­ osebirea dintre munca manu­ vorbească despre anumite me­ muncă erau pe vremuri cele să se gîndească la aşa ceva. Zilele trecute în salul Bă-
selor complexe. ală şi cea intelectuală. Feodo- canisme bazate pe folosirea e- mai primejdioase şi mai grele. Ar fi cu adevărat ridicol să te cîa, a luat fiinţă o întovărăşire
lectronicii. Ceva mai tîrziu dis­ Tocmai în acest domeniu a în­ nelinişteşti atunci cînd produc­ lagricolă (a doua în sat), în ca­
Lingoul de aliaj de aluminiu rov s-a înscris anul trecut la cuţia trecu de la chestiunile ceput să fie introdusă automa­ ţia sporeşte în uzină şi în în­ re 'au in tra t 25 de ţărani m u n ­
iese din aceste linii sub formă secţia serală a Institutului in­ pur tehnice la condiţiile de tizarea. Iar acum vin la rînd treaga ţară. Întreprinderea citori cu 3 5 ,7 7 ha.
dustrial din Kuibîşev. Anul tre­ muncă, operaţiile relativ mai uşoare". noastră trebuie să-şi mărească
cut reglorii Kondraşin, Loghi- de peste 2 ori producţia în de­ P rin tre prim ii oare s-au în ­
Fiecare linie în lanţ este de­ nov, Zotov, electricianul Vasili- Arătînd spre maşinile-unelte — Doriţi să ştiţi ce. ne aduce cursul cincinalului. Aşa stau scris în întovărăşire au fost ţă­
servită de 3 muncitori şi de lucrurile şi în mii de alte în­ ranii muncitori Eugen Semponi
un controlor. Ei asigură pro­ ev şi alţii au terminat studiile Antonov spuse: „Vedeţi aceste ¦automatizarea ? In secţia noas­ treprinderi. .şl S ilv iu M u n te a n u .
ducţia a mii de pistoane pe zi. lor medii şi unii dintre ei in-
freze ? Ele alcătuiesc un toi tră de exemplu, nu s-au produs Problema folosirii braţelor de
Automatizarea muncă nu se pune şi nu se
întreg şi funcţionează fără in­ niciodată accidente de muncă, va pune niciodată în U.R.S.S.
şi cunoştinţele tehnice tervenţia noastră directă. Vreau întotdeauna domneşte ordinea datorită faptului că prin natura
lui în statul Sovietic şomajul
Stînd de vorbă cu reglorul să zic prin aceasta că noi nu cea mai severă, curăţenia cea nu este posibil
Feddorov am observat un a-
executăm în cursul zilei mii de mai riguroasă. Aceasta înseam­
mişcări. Nu sîntem nevoiţi să nă că secţia este cea mai bună
luăm în mină piesa, să o ajus­ din punct de vedere sanitar. In
tăm, s-o fixăm etc. Toate a- afară de aceasta, ca muncitori
cu înaltă calificare, salariul
cestea le fac maşinile-unelte şi
noi sînlem scutiţi de orice efort
fizic. Rolul nostru constă în a nostru este mai mare cu 20 pi­