Page 94 - 1957-02

Pag. 2
Protl eme actuale ale intelectualităţii
000000000000000000000000000000000000000000000000>0<^0000000<X>000000000000000<X>
* C o nfrihujia noastră
P rin tre oamenii muncii din este de neconceput fără aportul
patria noastră se nu m ără şi in ­ ştiinţei, artei, cu ltu rii, deci de
telectualitatea. Această pătură neconceput fără aportul preţios
socială a fost supusă în vechiul al intelectualităţii. Acesteia îi
regim unui lun g şir de um ilinţe
fiind condam nată la o viaţă de
suferinţă şi nu rareori la şom aj.
C h ia r şi puţinele exemple ce le
îngăduie succintul articol ne sînt
edificatoare. M izeria în care a
m urit Em in e so u , defăim area şi
neîndreptăţirea pictorului Octav
Băncilă, moartea timpurie cau­
zată de munca istovitoare a com­
pozitorului Ciprian Porumbescu,
desconsiderarea şi um ilirea m a-.
relui V laicu , prigonirea savantu­
lui V icto r Babeş sînt doar cîteva
din multiplele dovezi acuzatoare.
Şi toate acestea pentru m otivul
că cei a m in tiţi, alături de alţi
fii credincioşi ai patriei au în ­
cercat ca intelectuali să-şi slu­
jească poporul şi să spună des­
chis adevărul.
Ia tă însă că aceluiaş M ih a il
Sadoveanu căruia i s-au ars în
pieţele publice lucrările i se ti­
păresc astăzi în mii şi m ii de
exemplare. Tudor Arg h ezi, în­
chis pentru în d ră zn ea la sa de
pam fletar, este în prezent un
maestru al poeziei noi. S a v a n tu l.
P a rh o n , m u ltă vrem e u rm ărit şi ale poporului, a le îm părtăşi ce­
p rig o n it, se bucură în regim ul
dem ocrat-popular de aprecierea
întregului popor, după cum tot
aşa pictorul Iser, suspectat pen­
tru activitatea sa democratică,
are în prezent reputaţia de m a ­
estru al plasticii. T o t ceea ce în
regim ul trecut era interzis şi
pedepsit cu asprim e, astăzi se
manifestă în toată plenitudinea.
'E s te vo rb a de slujirea sinceră
a popo rului, de răspîndirea a-
devărurilor incontestabile ale
succeselor patriei noastre, a per­
spectivelor ce se întrezăresc. D e
altfel Le n in arăta că socialismul
D e la 28 februarie la 4 m ar­
tie a,c., pe ecranul cinematogra­
fului „Filim o n Sîrbu“ din D eva,
va rula film ul tehnicolor „ Ţ a r şi
dulgher“ — o nouă producţie
a studiourilor „D e fa “ — Berlin.
F ilm u l, este o adaptare liberă
pe ecran a operetei comice cu ia-
celaşi nume de Lo rtzin g . Este o
povestire am uzantă, a unor pa­
gini din viaţa ţarului Petru al
Rusiei şi anum e, din tim pul pe
care acesta şi-l petrecea ia Sa a r-
dam în O ia n d a. Ţaru l Petru ve­
nise incognito în portul Saar-
dam , ca să înveţe pe şantierul
naval — construirea navelor.
F ilm u l e a m u za n t, spum os, cu
o acţiune vie, cu m ulte glum e,
încurcături şi cu m ultă m uzică.
F ilm u l încîntă şi dispune spec­
tatorul şi prin coloritul încîn -
tător. P rin tre protagonişti, se
remarcă în deosebi Van Bett
(artistul W . A . K le in au ) r oare a-
re o creaţie deosebit de reuşită.
Sînt savuroase încurcăturile
ce se ivesc, în urm a confuziilor
dintre chipeşii lucrători ruşi P e ­
tru M ih a ilo v si P e tru Iva n o v.
Ce va aduce economiei naţionale
chimizarea agriculturii
4000 kg . g rîu la hectar....
1 0 .0 0 0 kg. porum b boabe la
h e c ta r .. 60.000 k g . roşii la !sec­ 1 la mie din nevoile agricultu­
tar. .. — Obţinerea unor astfel
de producţii pe suprafeţe în ­
tinse în ţara noastră este pe
deplin posibilă în condiţiile
noastre de sol şi clim ă, dacă
rodniciei păm întulu i şi hărn ici­
ei oam enilor m uncii din a g ri­
cultură vom adăuga şi cele mai
noi cuceriri ale ştiinţei.
P e n tru a îndestula nevoile de
consum ale populaţiei şi a asi­
gura industriei materiile prime
vegetale şi anim ale pentru spo­
rirea producţiei bunu rilor de
la rg consum , plenara C .C . al
P .M .R . din 27-29 decembrie
1956 a atras în mod deosebit
atenţia asupra importanţei unei
grabnice ridicări a producţiei
agricole. Dezvoltarea sectorului
socialist în agricultură, meca­
nizarea principalelor munci a-
gricole şi chim izarea a g ricu ltu ­
rii sînt factorii principali ai
unui rapid avînt al agriculturii
noastre
In trecut, în vremea cînd mo­
nopolurile stăpîneau viaţa eco­
nomică a Rom îniei, industria
noastră chimică — aflată în
marea ei m ajoritate în stăpî-
nirea capitaliştilor străini — se
afla la un nivel foarte scăzut.
In acel tim p producţia de în ­
revine o singură sarcină, dar
p rincip ală, şi anum e aceea de a
asigura pătrunderea culturii şi
ştiinţei în straturile adinei ale
poporului.
A p a re deci ca o datorie sfîntă
pentru toţi cărturarii, de la scrii­
tor pînă la micul funcţionar al
regiunii noastre servirea cu rîv-
nă şi abnegaţie a intereselor
poporului. Pentru realizarea a-
cestei sarcini .ni se cere în prim ul
rînd ea să studiem , să ne pregă­
tim temeinic neprecupeţind nici
un efort pentru aceasta şi apoi
să ne obligăm a pune întreg con­
ţinutul cunoştinţelor noastre în
slujba maselor dornice de cultu­
ră. Şi sarcina am intită o putem
realiza chiar în funcţiile ce le
înd ep linim , ca educator în şcoa­
lă, conducător tehnic în produc­
ţie, m înuitor al condeiului, ju ­
rist, funcţionar, actor etc. Şi nu
putem spune că datoria noastră
de a dezvălui comorile culturale
lor ce muncesc, a fost pe deplin
realizată.
Orăştia a fost cîndva un viu
centru de activitate culturală,
um brit însă de unele acţiuni ale
luptelor politice de neagră pro­
pagandă şovinistă. Cunoscînd
creaţiile valoroase ale trecutului,
intelectualii acestui raion trebuie
să le dezvolte ridicîndu-le pe noi
trepte. N u se poate trece cu ve ­
derea faptul că astăzi în O răş-
tie sînt oameni ca profesorul
Ioachim Rodeanu care şi-a în­
chinat cu m ultă dăruire de sine
puterile sale m uncii, că în pre­
zent acest oraş adăposteşte căr­
turari harnici şi modeşti ca dr.
Ioan V . Todea, ori avocatul Gelu,
Jar şi dulgher
Lu m e a aflase că unul dintre ei,
a r fi ţarul Rusiei şi de aici se
trag toate peripeţiile. Am basa­
dorul A n g lie i şi cel al Fra n ţe i, M ihailov). Prim arul „diplom at“ ,
oaută să descopere care dintre
cei doi dulgheri este ţa ru l, pen­
tru 'a încheia un tratat (fieoare
pentru ţara . U jQ . Ţarul Petru,
oare luora pe'şantier sub numele
de P e tru M ih a ilo v, prin am iralul na tratatul conridcrînd bolboro­
rus L e fo rt, pentru a scăpa de
cei doi diplo m aţi, cere g u v e r­
nului olandez din Am sterdam ,
să evacueze pe toţi străinii din
port.
G u ve rn u l este de acord şi p ri­ că nici ea nu ştie oare dintre ei
marul oraşului Van Bett, un a-
devărat prim ar de operetă, plin
de el şi În realitate un mare
g u g u m a n , primeşte ordinul să
evacueze străinii. L a o petrecere
dată la prim ărie, prim arul este
gata să-i aresteze şi pe cei doi
Petru, oare însă în învălm ăşea­
lă reuşesc să dispară prirţtr-o
fereastră.
In urm a „petrecerii“ ?amba­
sadorul Angliei îi promite pri­
m arului 5.000 de galbeni, dacă
reuşeşte să-l facă pe Petru Iva-
g răşăm inte chimice era de circa
1 0 0 0 tone şi nu reprezenta nici
rii romîneşti. Pentru a justifi­
ca această înapoiere, anum iţi
„teoreticieni“ susţineau chiar
că, dată fiind rodnicia păm în­
tului rom înesc, şi îndeosebi a
celui din B ă răg a n , în Rom înia
nici nu sînt necesare îngrăşă-
mintele chimice. Absurditatea
unor asemenea teorii este do­
vedită de faptul că ţări cu un
sol m u lt mai puţin fertil ca al
Rom îniei, de pildă Cehoslova­
cia, obţineau în anii dinaintea
celui de-al doilea război m on­
dial producţii de aproape două
ori mai m ari la grîu şi porum b
de cît producţiile din R o m în ia în
primul rînd datorită faptului
că în acea ţară se foloseau pe
scară largă îngrăşăm inte chi­
mice.
După unele aprecieri făcute
de agronom ii din ţara noastră,
sporurile de recoltă la hectar
în urma folosirii îngrăşăm inte­
lor chimice se ridică la 500 kg.
la porum b şi 300 kg . la g rîu .
Trebuie menţionat însă faptul
că în num eroase ca zu ri, aceste
sporuri de recoltă sînt mult
mai mari.
Plenara C .C , al P .M .R din
27-29 decembrie 1956 a fixat
industriei chimico sarcini de
mare răspundere în sporirea
care muncesc însufleţiţi pentru
m uzeul raio nal, d otîndu-1 şi or-
g a n izîn d u -1 piesă cu piesă, că
la casa de cultură prin vrednicia
unui inim os colectiv a fost pre­
gătită opereta „C r a i nou“ , că
la staţia de radiofioare ca un
adevărat p ropagator al noului şi
frum osului, munceşte profesorul
loan D um itru etc. Iată oameni
ai intelectualităţii care prin fap­
tele lor dovedesc că îşi înţeleg
pe deplin m enirea. Cu toate aces­
te exemple demne de u rm a t, sînt
totuşi încă prea puţini intelec­
tuali care s-ar putea m îndri cu
elaborarea şi ţinerea unor con­
ferinţe. Şi cîte iniţiaţive nu pot
fi în c h e g a te : sprijinirea căm i­
nelor culturale, expoziţii, iniţie­
rea şi susţinerea de cercuri lite­
rare, sprijinirea unor organizaţii
şi societăţi culturale, S .R .S .C ..
Societatea de filologie şi istorie,
A .R .L .U .S ., Casa de creaţie etc.
Chemarea intelectualilor din
H a ţeg , răspunsul celor din O -
răştie şi din alte raioane desi-
R u r_că-şi vor aduce contribuţia
pozitivă în această bătălie a cul­
turii noi. Este un adevăr incon­
testabil faptul că num ai făcînd
acte de curaj devii curajos ceea
ce înseam nă că num ai desfăşu-
rînd^o bogată activitate intelec­
tuală devii un adevărat om al
culturii, intelectualitatea regiunii
noastre va trebui să se pătrundă
şi mai m u lt de m isiunea im po r­
tantă ce-i revine în direcţia rid i­
cării continuie a nivelului cul­
tural al celor ce muncesc şi în ­
sufleţită de ritm u l năvalnic al
dezvoltării noastre spre socia­
lism , ea trebuie să se dovedeas­
că demnă de încrederea şi pre­
ţuirea ce-i este dată.
Prof. DOINA ILIESCU
Orăştie ţii s în t: transportul fără
n o v să semneze tratatul cu A n ­
glia (am basadorul credea că ţar
este P e tru Iva n o v şi nu Petru
nici el nu-şi dă seama de în ­
curcătură şi vorbeşte cu Pe tru
Iv a n o v . Acesta neştiind nici el
că prietenul său P e tru M ih a i­
lov este ţa r, prom ite că va sem­
seala lui V a n B ett, oa o închi­
puire.
Pe M a ria , tînăra fată blondă,
o iubesc am îndoi prietenii P e ­
tru. D a r însăşi fata mărturiseşte
am îndoi îi este mai drag .
In acest tim p, evenimentele în
Rusia se precipită şi ţarul P e tru ,
este anunţat să se întoarcă neîn-
tîrziat în Rusia, deoarece în lip­
sa lu i, ţarina So fia , îi uzurpă
tronul şi caută să provoace o
răzm eriţă.
Film ul are un deznodămînt
plăcut, com ic, fiind v izio n a t cu
plăcere, peste tot, de către ori­
cine şi la orice vîrstă .
producţiei de îngrăşăm inte chi­
mice şi alte m ateriale necesare
agriculturii. N ivelul producţiei
de îngrăşăm inte chimice stabi­
lit pentru a nul 1960 via permite
ingrăşarea a 2 .0 0 0 .0 0 0 ha. de
păm înt cultivate cu porum b şi
1.0 0 0 .0 0 0 ha. cultivate cu g rîu .
Aceasta va însemna un spor
total de recoltă de 1 .0 0 0 0 0 0
tone porum b şi 300.000 tone
grîu. M a rile avantaje ale folo­
sirii îngrăşăm intelor chimice
rezultă şi d in lr-u n calcul sim ­
plu, gospodăresc : costul în g ră ­
şăm intelor pentru 3.000.000 ha.
g rîu şi porum b este de circa 370
m ilioane lei, în tim p ce sporul
de recoltă esle evaluat la 1.650
milioane iei.
In agricultură, îngrăşăm in-
tele chimice se îm p a rt în trei
categorii de bază : azotoase,
fosfatice şi potasice. Fa ţă de
condiţiile de sol ale Rom îniei,
agricultura noastră are nevoie
în primul rînd de îngrăşăm in­
te azotoase. Tocm ai în p ro d u ­
cerea acestor îngrăşăm inte
ţara noastră dispune de o bază
deosebit de largă de materie
primă — gazul metan. Merită
a m in tit faptul că pentru prim a
oară în lum e, în R o m în ia , la
Tîrn ă ve n i, s-a fabricat din g a­
zul metan amoniacul, care con­
stituie baza producţiei îngrăşă­
mintelor azotoase. Cu mijloace
DRUMUL SOCIA il W ’LUI
attflHmiinUfnmnUNr 0
A doua recoltă
de ceapă verde
din acest an
L a cantina m uncitorilor de
la U . M . C u g ir , prim ele k ilo ­
gram e de ceapă verde în acest
an, au sosit încă la 1 ianua­
rie. Atunci, gospodăria anexă
a u zin e i, care îşi are sediul şi
terenul în O a rda de jos, raio­
nul A lb a , a dat prima recoltă
de ceapă' verde.
A l doilea transport de cea­
pă verde, a pornit din O arda
de jos, spre C u g ir, la 2 2 fe­
bruarie. La aceeaşi dată, gos­
podăria anexă a U .M .C ., a li­
v ra t la A p r o z a r , pentru oamenii
muncii din Alba Iu lia ,, 200 kg.
ceapă verde, iar pentru spital
şi restaurantul din aceeaşi lo ­
calitate, 60 k g . Aceste cantităţi
sînt din cea de a doua recoltă
de ceapă verde din acest an.
Gospodăria anexă mai are
60 m . p. straturi de ceapă şi
s-au însăm înţat în răsadniţe
297 m .p. cu roşii, vinete, ardei
şi alte culturi tim p u rii.
Obţinerea celor două recolte
de ceapă verde şi realizarea în-
săm înţărilor am intite , se da-
toresc stăruinţei m aistrului le­
gum icol Ca rol N e d o f şi in g i­
nerului Augustin M icu, con­
ducătorul acestei gospodării a-
nexe.
„TRANSPORTUL MINIER“
de A. O. SPIVAKOVSKI
In lucrare se exam inează
m aşinile de transport m i­
nier : construcţia lor, teoria
şi metodele de calcul, insta­
laţiile şi sistemele complexe
de transport m inier, carac­
teristicile lor comparative
tehnico-economice, domeniul
de u tilizare , organizarea
conducerii şi exploatarea lor.
Pă rţile principale ale căr­
şine (transportul în aba ta j),
transportul pe şine, instar
laţiile de transport pentru
depozitare şi încărcare ^ la
suprafaţă şi în exploatările
la zi.
Carie a esle alcătuită în
conformitate cu program a a-
nahtică a cursului de „T ra rv
'--¦ort m inier“ pentru studen­
ţi, de la Facultatea . el?,ctro-..
mecanică • i i >f r t t P f t t r * t r ţ p ; - •(
„ÎNDREPTAR
pentru fabricarea
cărămizilor şi ţiglelor“
de A. BţJLAVIN -
P. D. GONCEAR
Acest îndreptar este desti­
nat lucrătorilor şi tehnicieni­
lor de la fabricile de cără­
m idă şi ţigle din industria
locală şi tratează despre
metodele de fabricaţie şi
utilajul folosit la fabrici
m ici, cît şi metodele m o d e r­
ne de fabricaţie m ecanizată
care trebuie să-şi găsească o
largă aplicare în fabricile
industriei locale.
In lucrare sînt date nu­
meroase tabele cu indici teh
nologici.
proprii au fost realizate în ţara
noastră în ultimii ani două in­
stalaţii pentru producerea a-
m oniacului şi este în curs con­
struirea altei instalaţii cu o ca­
pacitate de 2 0 .0 0 0 tone anual
Producţia de îngrăşăm inte
azotoase va cunoaşte o mare
dezvoltare datorită colaborării
frăţeşti cu marea U niu ne S o ­
vietică. Cu ajutorul Uniunii So­
vietice, la R o zn o v a început
construcţia unei m ari fabrici de
îngrăşăm inte azotoase, care va
produce anual 100 0 0 0 ^ tone
amoniac.
P rin creditul industrial acordat
de U n iu n e a Sovie tică, care ne
va livra proiecte şi u tila j, se
va construi o altă fabrică cu o
capacitate de 2 0 0 .0 0 0 tone a-
mcniac. Astfel, în scurt tim p,
prin construirea acestor fabric'
şi dezvoltarea celor existente,
oroîucţia de îngrăşăm inte a zo ­
toase se va ridica la 1.0 0 0 .0 0 0
tone. Se cuvine m enţionat fap­
tul că noile fabrici de în g ră şă ­
m inte azotoase se construiesc
pe baza tehnologiei celei mai
moderne. Trebuie de asemenea
a răta t oă plata creditului in ­
dustrial obţinut din Uniunea
Sovietică se va face în produse
ale fabricii, cu începere de la
intrarea ei în funcţiune, într-o
perioadă de 10 ani, ceea ce
este deosebit de avantajos pen-
tiu economia noastră naţiona­
lă. B a za largă de m aterii p r i­
me a ţării noastre va permite
în urm ătorul cincinal construc­
ţia de noi unităţi pentru pro­
ducţia de îngrăşăm inte azotoa­
se destinate e xpo rtulu i.
A lte îngrăşăm inte chimice cu
largă întrebuinţare în tara
Nr. 689
•S3
Leontin Draia din IIia a distribuit pe vremea cînd era
secretar cu problemele de propagandă la Comitetul U.T.M.
raional, insigna „Prietenii cărţii“ nu celor care au îndepli­ j rH. o . . . ! A lo ...!
nit normele prevăzute de concurs, ci după anumite cri­
terii personale. Aşa, de pildă, a înmînat insigna tovarăşei Alo centrala... Rog te e zonă de refugiu
învăţătoare Ana Crişan pentru că a promis că va organiza să-mi daţi secţia Dru­ pentru aceştia. Cum ?...
un ansamblu artistic, tovarăşului Puiu Varvar pe motivul muri a Sfatului popular Ce spui ?... E o atitudine
că este muzicant şi l-a ajutat adeseori în muncă etc. al raionului Orăştie. A- condamnabilă ? I... Păi
lo /... Secţia Drumuri ? vedeţi, tocmai de-asta
U n c itito r: Eu cînd (i-am cerut insigna, nu Daţi-mi pe tovarăşul Va- erau mîhniţi, ba chiar
tni-ai dat-o, deşi am citit cărţile prevăzute în re­ sile Sumneac I Cum ?... disperaţi bieţii iepuri.
gulament. Ai zis că n-ai şi acum pentru ei văd Nu mai lucrează la dum­ Se gîndeau că de acum
că ai găsit. neavoastră ?,.. Atunci cu venirea dumneavoas­
daţi-mi pe tovarăşul Eu­ tră în calitate de şef al
Tovarăşul Draiia : Ei, ce ie pricepi d-ta ? Cu ei gen Ilieasâ. Aloi... To­ secţiei drumuri, o să fie
e altceva... ei mă ajută în muncă. varăşul Ilieasâ ?... Vă puşi la regim. Noroc în­
salut, tovarăşe Iliesă, să că nu s-a întîmplat
k aici rubrica de satiră şi chiar aşa. De altfel tra­
Gheorghe Petcu din Bretea Mureşană, raionul llia, obiş­ umor a ziarului „Dru­ diţia e tradiţie. De ce
nuieşte să iqstalşze becurile pe care le ridică pentru ilu- mul socialismului". Iar- să nu fie respectată. Ba
ruinarea satului, doar pe strada pe care locuieşte el. tă-mâ că te-am deran­ să fie. Aşa că foarte bi­
jat, dar ţineam să-ţi ex­ ne aţi făcut că aţi lăsat
Gheorghe Petcu : Itm!... să mai spună cineva prim neapărat marea re­ puieţii în iarna asta tot
că nu sînt un om... luminal I cunoştinţă pe care ţi-o nelegaţi. Gîndiţi-vă, bie­
poartă iepurii!... Ei lasă, ţii iepuri, ce s-ar fi fă­
nu te face că nu ştii !... cut ?... Aşa, au mai a-
Aloi... Tovarăşe Ilieasâ... vut şi ei ce ronţăi¦ Ori­
tovarăşe- Iliasă !... Acum cum, au şi ei suflet să­
de ce te superi?... Dar racii. Că au fost distruşi
nu glumesc deloc, tova­ peste 800 de puieţi, as-
răşe Ilieasâ /... Cum ca­ ta-i altă treabă, iepurii
re iepuri ?... Iepurii de să trăiască!... Alo!...
pe hotarul comunei Ro- Cum ?... Sfatul popular
mos. Ştiţi că tovarăşul din Romos?... Aloi...
Semneac le-a purtat o Ce-i cu sfatul ?... E vi­
grijă deosebită. In fieca­ novat ?... Cum vinovat,
re toamnă planta pe de ce ? Pentru hrana ie­
marginea drumului ce purilor ?!... Cum, nrau
duce din şosea pînă în fost puieţi de calitate bu­
Romos, puieţi de pomi pe nă, n-au conţinut o hra­
care însă uita întotdeau­ nă consistentă ?... Nu-i
na să-i lege, sau mai nimic, asemenea greşeli
precis să-i apere de roză­ se pot îndrepta. Puieţi
toare. Aşa că înţelegeţi repara lucrurile la anul,
ei serveau numai bine cînd o să faceţi o nouă
pentru hrana de iarnă a plantare.
iepurilor, mai ales că pe
hotarul comunei aminti­
1*1' Cîleva ,urzici", în... Buruiene E3
Pălfim ida nepăsării datorii. D e aceea probabil, grafică n-ar uita, că ţăranii
la B u iu je n e , Iştoc P e tru , con­ muncitori din Buruiene n-au
U n grup de fete şi feciori, tabilul cooperativei, tot promite uitat.
trecînd prin sat, cîntau ceva, bibliotecii com unale — de a-
N e -a m o p rit, am ascultat şi proape un an— un dulap (din Alt... proverb
vă reproducem un fragm ent fondul cultural).
din textul cîntat. pe fondul Bătrînii spun : „Niciodată
unei vechi romanţe : Credem că ar fi bine, să se nu e bine să te sprijini de
modifice proverbul a s tfe l: — stîlpi putrezi“ . Tovarăşul Re-
Iată anul a trecut „ A prom ite, nu-i politeţe ci mus Bodea, secretarul U .T .M .
Baia tot nu s-a făcut datorie“ 1 şi respectarea unei tot din Buruiene, încearcă lo­
B e rze v in , berze se duc d atorii, e sarcină ce nu suferă tuşi să dem onstreze că pro
D orind baia, mă usue... am în ări. verbul nu-i chiar adevărat. E l
ln te re sîn d u -n e , iam iafhat că — cînd e vorba de munca cub
este vorba de baia populai ă Şi... ultimul turală — se sprijină nu pe
din comuna Buruiene, pe care stîlpi p u tre zi, ei pe „m o tiv ă ri
sfatul popular respectiv, nu a „O c h ii care nu se v ă d , nem otivate“ ceea qe de fapt
pus-o în funcţie, deşi a pro­ se u ită “ . O fi oare aşa e tot una,
mis de acum un an. num ai că uneori faptele de­
monstrează altceva. De pildă, I-o fi zicînd comunei B u ­
E vorba de un proverb locuitorii comunei Buruiene, ruiene şi poate mai sînt prin
deşi n-au v ă zu t caravana ci­ ea ceva brusturi ori şcaieţi...
U n vechi proverb spune nem atografică de un an, nu D a r să spui că în ea n-or fi
că : „a prom ite, e politeţe, a au uitat-o şi încă o a ş te a p tă .. tineri cu care să se facă o b ri­
respecta prom isiunea, e no­ B ine ar fi dacă .aici to v . N i- gadă artistică de agitaţie, asta
bleţe“ . E l nu spune nimic însă colae Sormeschein de la între­ n-o poate crede decît to vară­
despre „nerespectarea“ unei prinderea regională cinemato­ şul Bodea
CULAI D. VEANU
noastră sînt cele fosfatice, ba­ sebite dau m icroîngrăşăm in- triva dăunătorilor, trebuie ară­
za te , ca m aterie p rim ă , pe aci­ tele. C u 1 kg . de m icroîngrăşă- tat că fiecare leu cheltuit pen­
dul şulfuric produs în ţară şi m inte, de p ildă , se obţine un tru substanţe insectofungicide,
apatite sau fosforite importate spor de 15.000 k g . sfeclă de duce la un spor de recoltă de
din U R .S .S . Producţia de în ­ za h ă r la hectar. Acest sector al 2 0 lei.
grăşăm inte fosfatice a fost sim ­ îngrăşăm intelor va fi de ase­
ţito r sporită prin construcţia şi menea puternic d e zvo ltat fti In ultim ii ani, chimia a înre­
dezvoltarea fabricilor de la V a ­ actualul cincinal. g istrat succese im portante şi
în realizarea unor produse me­
lea Călugărească şi T îrn ă v e n i. Num eroase alte produse ale nite să înlocuiască una din
O mare însemnătate pentru industriei chimice vor fi folo­ m uncile agricole cele mai g re ­
sporirea producţiei de îngrăşă­ site pentru a ajuta la strînge- le, m unca de întreţinere a cul­
minte chimice o are construcţia rea de recolte bogate. In fiecare turilor. In ultimii a n i, în mai
noii fabrici de la N ă vo d ari în an, recoltele suferă pierderi m ulte gospodării agricole de
D o b ro g e a , care va produce cît mari de pe urma dăunătorilor stat ia fost experim entat i-erbi-
toate fabricile existente acum. din agricultură. Calculele unor eidul 2,4 D . Acest produs, îm ­
specialişti evaluează aceste prăştiat sub form ă de praf din
To ate acestea vo r face ca pierderi num ai la porum b şi avion sau prin alte mijloace,
producţia de îng răşăm in te chi­ grîu la uriaşa sumă de 4 m i­ are proprietatea de a stimula
mice să crească de la 4.058 to­ liarde lei anual. D ă u n ă to rii pot creşterea griului şi a altor pă-
ne în 1950 la 111.0 0 0 tone în fi com bătuţi prin numeroase ioase şi de a distruge b uruie ­
1957 si la peste 500.000 tone în produse chimice deosebit de nile ş: îndeosebi rapiţa sălba­
1960. ' eficace, cum sînt hexacloranul, tică. Astfel, ierbicidul înlocuieş­
D D T şi altele. In 2-3 ani, două te plivitul m anual. In curînd,
Ingrăşăm intele potaâice, ce­
rute în cantităţi mai mici în uzine m ari, în construcţie la va intra în funcţiune o instala­
agricultura noastră, se im portă T u rd a şi B o rze ş ti, alături de ţie care va produce un alt ier-
din U niu ne a Sovietică şi R e p u­ produsele fabricilor chimice e- bicid 2, 4, 5 T care, folosit la
blica Dem ocrată G erm ană. xistente, vor acoperi în între­ culturile de porum b, înlocuieş­
gim e nevoile tării în ce p rive ş­ te prăşitul. D u p ă cum se ştie
Insuşindu-şi procedee m o­ te produsele îm potriva dăună­ prăşitul este lucrarea care ne­
derne. industria noastră chimi­ to rilo r, asigurînd chiar şi can­ cesită cel mai m are vo lu m de
că trece totodată la producerea
de îng ră şă m in te complexe (în ­ tităţi importante pentru export. muncă la cultura porum bului.
grăşăm inte care conţin mai M ateriile prime necesare aces­ D ezvolta rea producţiei de în ­
muite elemente necesare plan­ tor produse le avem în cantităţi grăşăm inte chimice, de insecto-
telor). Astfel, chiar în acest tri­ mari în ţară, ele rezultînd din fungicide şi alte produse chi­
m estru, la C o m b in a tu l chimic prelucrarea sării şi a produse­ mice necesare m uncilor de pe
n r. 1 se construieşte o staţie lor petrolifere. ogoare, folosirea lor în mod
pilot pentru realizarea îngrăşă­ Industria chimică va furniza chibzuit, unite cu celelalte m ă­
mântului denumit nitrofos care astfel agriculturii substanţe ne­ suri preconizate de partid, dez­
conţine azo t şi fosfor. Staţia cesare pentru stîrpirea şoareci­ voltarea m arii producţii socia­
pilot va permite însuşirea expe­ lor de cîmp şi şobolanilor, a liste în agricultură, m ecaniza­
rienţei necesare pentru darea insectelor, ciupercilor, produse rea m uncilor agricole vor con­
în producţie în 1959 a unei fa­ antimălu-rice, contribuind astfel tribui la creşterea producţiei a-
brici de nitrofos cu o capacitate la o sporire sim ţitoare a recol­ gricole şi pe această b a ză , la
de 30.000 tone/an. telor de cereale, fructe, legume sporirea considerabilă a pro­
Pentru o serie de culturi, etc. Pe ntru a ne da seama de ducţiei m ărfurilor de larg con­
cum sînt sfecla de za h ă r şi le­ importanţa asigurării cantităţi­ sum, la ridicarea nivelului de
gum ele, precum şi pentru pro­ lor necesare de produse îm po ­ trai al oamenilor m uncii,
ducţia 'livezilor, rezultate d e o ­