Page 95 - 1957-02

Nr. 689
Alegerea organelor conducătoare
ale U. I. ML în oraşul Deva
In baza instrucţiunilor C .C .
al U .T .M . privitoare la alegerea
noilor organe conducătoare
U .T .M ., Com itetul orăşenesc
U .T .M . D e va , a luat din vreme
m ăsurile cele m ai eficace pentru
buna pregătire şi desfăşurare a
acestora.
In urma instruirii activului
bugetar şi extrabugetar a com i­
tetului orăşenesc U .T .M ., cit şi
a prelucrării sarcinilor oare stau
în faţa tineretului din onaş, s-a
trecut la pregătirea adunărilor
de alegeri.
Pînă acum , în cadrul multor
organizaţii de bază U .T .M , s-au
desfăşurat atît adunările pregă­
titoare cît şi adunările de dări
de seamă şi alegeri.
In oadrul discuţiilor purtate de
utemiştii de la T .R .C .L .H ., între­
prinderea „Bam potoc“ , O .C .L . a-
limentana şi O .C .L . industrial,
au scos în evidenţă necesitatea
întăririi rolului brigăzilor de ti­
neret, pentru obţinerea de noi
rezultate la locul de producţie.
In alte organizaţii U .T .M ., ute-
rniştii au dezbătut necesitatea
întăririi vieţii interne de orga­
n iza ţie cît şi a m uncii cultu­
rale. In mod deosebit au fost
dezbătute problemele privind
conducerea U .T .M .-u lu i de că­
tre partid.
D in dările de seamă şi din
discuţii, a reieşit că tineretul în ­
cadrat în brigăzi de tineret a dat
Atenţie mai multă galetelor
Colectivul de redacţie al ga­
zetei de perete de la U .R .C .C .
D e va condus de tovarăşa O tilia
Pîrvu ic ă şi Septim ia R u sa n,
munceşte organizat, pe baza u-
nui plan de muncă pe care îl res­
pectă întocm ai. L a gazeta de pe­
rete sînt publicate cu regulari­
tate caricaturi şi articole care
fac de îndată cunoscut colecti­
vu lu i instituţiei lipsurile ce se
m anifestă. Aşa de pildă, într-un
articol, a fost criticat tov. Nico-
Lae E p u re a n u , oare lipsea în-
continu de la cursurile profesi­
onale. Arătîndu-se această lipsă
prin gazeta de perete tov. E p u ­
reanu s-a îndreptat şi priveşte
cu m ulta seriozitate problema
pregătirii lui profesionale parti-
cipînd regulaţ la cursuri.
L a gazeta de perete, apar în
acelaş timp şi articolele prin care
se fac cunoscute realizările ob­
ţinute de către lucrătorii din
cooperaţie, în lupta pentru în ­
deplinirea planului de achiziţii,
contractări şi desfacere.
D e rem arcat este faptul că co­
lectivul de redacţie sprijin it de
o rg an izaţia de bază a reuşit să
atragă în această activitate un
num ăr de peste 2 0 corespondenţi
voluntari care scriu articole pla­
nificate pentru fiecare ediţie.
Periodic, o rg a n iza ţia de bază
(secretar G h . Jiboteanu) anali­
ze a ză activitatea colectivului de
redacţie al gazetei de perete, in-
dicîndu-i asupra căror probleme
să se orienteze şi criticînd lip­
O pagină din lupta
pentru libertate a poporului
28 februarie 1785!
La Alba lulia, pe „Dealul fur­
cilor'', nobilimea feudală orga­
nizează un spectacol deosebii
de singeros: execuţia prin frîn-
gerea cu roata a căpeteniilor
răscoalei ţăranilor iobagi, Horea
şi Cloşca căci Crişan, hărţuit
şi copleşit de metodele rafinate
ale cercetărilor şi anchetelor în­
treprinse de organele adminis­
traţiei feudale, se spînzurase în
închisoare cu curelele de la o-
pinci.
In ziua aceea, la Alba lulia,
erau faţă in faţă două lumi în­
vrăjbite. două clase sociale duş­
mane : de o parte, nobilii îngîm-
faii şi trimişii împăratului de la
Viena, veniţi să privească exe­
cuţia şi să-şi potolească setea
de singe şi, de răzbunare şi de
altă parte, peste 2500 de ţărani
aduşi cu forţa de prin satele
Transilvaniei ca să se înspăi­
mânte şi să le treacă pofta de
a se mai răScula vreodată. După
fringerea oaselor cu roata, tru­
purile căpitanilor răscoalei sînt
tăiate în patru şi expuse în ora­
şele unde răscoala a fost mai
dină.
Despre răscoala ţăranilor io­
bagi din 1784—1785 cunoaştem
multe lucruri din actele şi docu­
mentele timpului. Din aceste do­
cumente — scrise de clasa exploar
iaioare feudală şi în folosul ei,
dovadă de m ultă conştiinciozi­
tate şi a obţinut rezultate deo­
sebite. P rin tre brigăzile frunta­
şe se num ără cele de la
T . R .C .L .H . conduse de Titus
S tră u ţ, cea de la O .C .L . alim en­
tara nr. 8 condusă de tovarăşul
Cornel Cornea şi altele.
In adunările generale, utemiş­
tii au propus oa organele con­
ducătoare U .T .M . să se preocu­
pe m ai m u lt de intensificarea
m uncii politice şi să se pună mai
m u lt accent pe ţinerea cu regu­
laritate a învăţăm întului politic
U . T .M .
In m ulte org an izaţii de bază
U .T .M ., s-a scos în evidenţă
preocuparea utem iştilor de a se
pregăti pentru a intra în rîndu-
rile candidaţilor ' ,; d. La
Gostranscoop de pildă, utemistul
Liv iu Irim ie, a prim it aprecierea
organizaţiei U .T .M . spre a intra
în rîndurile candidaţilor de par­
tid. P rin comportarea lui în pro­
ducţie şi în afara producţiei el
a da*t dovadă că m erită această
cinste,
Pentru ţinerea unor adunări
generale bune, a fost organizată
o adunare generală de alegeri
U .T .M . model la organizaţia
U ,T .M . a Sfatului popular regio­
nal unde au fost in vita ţi să p a r­
ticipe tovarăşii din activul buge­
tar şi extrabugetar al Com itetu­
lui orăşenesc U .T .M .
D în d dovadă de multă matu-
surile constatate în perioada
pentru care se a n a lize a ză .
O gazetă de perete
dată uitării
G azeta de perete a Sfatului
popular raionul A lb a , este aşe­
zată chiar la intrarea principală.
E ra de aşteptat ca această g a ­
ze tă , să aibă o activitate bună,
deoarece prin faţa ei trec de m u l­
te ori m em brii com itetului exe­
cutiv.
Realitatea ' este însă alta. L a
gazeta de perete se mai găseau
la data de 2 2 februarie articole
scrise din luna septembrie şi
octom brie anul trecut, cu totul
.departe de evenimentele interne
şi internaţionale ce s-au scurs
de la această dată.
Această nepăsare a biroului
organizaţiei de bază. atît de bă­
tătoare la ochi, îşi are explica­
ţia în faptul că de luni de-a rîn ­
dul, gazeta de perete nu mai are
un colectiv care să o conducă şi
că, atît biroul org an izaţiei de
b a ză , cît şi com uniştii ce trec
zilnic prin faţa ei, nu s-au gîn-
dit m ăcar odată că ar fi tim pul
să pună în picioare şi activitate.'
gazetei de perete.
Lipsă de preocupare
şi dezinteres
In tîm p lă tor am trecut pe la
staţia C .F .R . din D e va . A c i, în-
tr-unul din birouri, am zărit ga-
Prof TRAIAN BALAN
deoarece ţăranii iobagi nu ştiau
scrie şi nu aveau posibilitatea
să lase neamurilor viitoare alte
documente în afară de cele scri­
se cu singe şi foc — putem ur­
mări mersul răscoalei ca un fir
roşu prin satele şi oraşele Ar­
dealului şi putem studia în mod
cu adevărat ştiinţific cauzele şi
urmările răscoalei, spre deose­
bire de modul îngust şi şovin
cum au fost prezentate lucru­
rile de către istoricii burgheziei.
Aceste documente, majoritatea
scrise în limba latină şi maghia­
ră, se păstrează în arhive şi
muzee şi ele constituie izvoare
preţioase pentru cercetarea şi
cunoaşterea tradiţiei de lupta
pentru libertate a poporului nos­
tru.
Din aceste documente, studia­
te în anii din urmă, vedem că
în toamna anului 1784, nemai-
putînd îndura jugul crunt al io-
băgiei, ţăranii din Munţii Apu­
seni. iobagi ai fiscului, adică ai
monarhiei habsurgice, se răscoa­
lă şi îşi pun in gtnd să nimi­
cească pe toţi nobilii şi pe u-
neltele lor ticăloase pentru ca
astfel să isprăvească cu împi­
larea care apăsa de veacuri asu­
pra grumazului lor. Conducă­
tori îşi aleg pe Nicolae Ursu, zis
DRUMUL SOCIALISMULUI
ritate, utemiştii au ales în comi­
tetele org an izaţiilor U .T .M ., u-
temişti fruntaşi la locul de pro­
ducţie, exemplu de disciplină, ti­
neri ataşaţi p artid ulu i. Aşa de
pildă, la P .T .T .R , D e va a fost
ales tînărul; G o g u V a le a , iar la etapă a întrecerilor sportive din
întreprinderea „Bam potoc“ Dio-
nisie H e ljo n i, cărona li s-a în ­
credinţat munca de secretari ai
comitetelor o rg a n iza ţiilo r de
bază U .T .M .
S în t însă şi o rg a n iza ţii
U .T .M . din oraş unde munoa
s-a dovedit a fi nesatisfăcătoa-
re. La fabrica de teracotă, fabri­
ca de brichete şi I .A .R .T ., com i­
tetele o rg a n iza ţiilo r de b ază nu nergia“ Cugir.
se preocupă în suficientă măsură
de problema muncii de tineret.
Tovarăşii Teodor M a riş de la fa ­
brica de teracotă, M aría Sălă-
jan de la I .A .R .T . şi a lţi secre­
tari,'m anifestă multă comoditate
în m uncă.
Pentru a îmbunătăţi activita­
tea şi în aceste o rg a n iza ţii de
bază U .T .M ., Comitetul orăşe­
nesc U .T .M . D e v a , va trebui să
se deplaseze m ai m ult aa pînă
acum în org a n iza ţiile U .Ţ .M ., să
se apropie de tineri şi să le in ­
dice cele mai bune metode de
m uncă, să pună un accent deo­
sebit pe spiritul de iniţiativă al
utem iştilor. M un ca politică în
rîndul tineretului va trebui dusă
cu m ai m ultă perseverenţă, iar
educarea lor comunistă să fie la
loc de frunte.
de perete
zeta de perete a o rg an izaţie i de
b ază . E r a pictată frum os cu as­
pecte din munca feroviarilor.
C e folos însă că cele două spaţii
rezervate pentru lartiqol-e, erau
goale, Pe unul din ele, tov. I.
M unteanu responsabilul colecti­
vului de redacţie a afişat cu li­
tere de o şchioapă numele celor
din colectivul de redacţie, iar
celălalt spaţiu era complect alb.
Interesîndu-mă mai îndeaproape
de activitatea acestei gazete de
perete, am aflat lucruri nu toc­
mai de laudă. C olectivul de re­
dacţie munceşte la voia întîm -
plării şi fără un plan de m uncă.
In activitatea gazetei de perete
n-a fost atras nici un corespon­
dent. Acest lucru a făcut ca to a ­
te articolele apărute în trecut la
gazeta de perete să fie scrise
num ai de către to v. I, M u n te a ­
nu, I. H îrlău şau Elia s M o n i,
care fac parte din colectivul de
redacţie. Ceilalţi muncitori sînt
cu totul străini de activitatea g a ­
zetei de perete.
V in o va tă de activitatea slabă
pe oare o desfăşoară colectivul de
redacţie al gazetei de perete, este
în prim ul rînd o rg an izaţia de
bază P .M .R . (secretar Petre A n ­
gliei), care nu a analizat nici­
odată felul cum se munceşte în
această direcţie şi nu a tras la
răspundere pe cei care au sarci­
na să se ocupe de activitatea
gazetei de perete.
Horea, pe care nobilii, într-un
document, îl numesc „hoţ înve­
chit şi răufăcător sau impostor".
Noi ştim că totdeauna clasele
exploatatoare au poreclit aşa fi­
rile îndrăzneţe, revoluţionare ca­
re se ridicau să scuture jugul
exploatării 1
Lui Horea i se adaugă, în ca­
pul răscoalei, Cloşca, care-l în­
soţise în drumurile la împăratul
de la Viena, în speranţa că U
se va face dreptate împotriva
nobililor locali: grofi, conţi, ba­
roni, nemeşi etc. Speranţă deşar­
tă, căci după cum „corb la corb
nu scoate ochii'’, tot aşa el, îm­
păratul, care era cel mai mare
latifundiar din „prea sfîntul im­
periu al romanilor'', nu putea
să facă dreptate unor pîrlifi de
iobagi şi să lipsească astfel pe
nobilii feudali de mina de lucru
care le muncea pe degeaba mo­
şiile şi care avea numai datorii
de împlinit: slujbe, adică robo­
te, biruri şi taxe, dijme etc. şi
niciodată drepturi.
Alături de Horea şi Cloşca, al
treilea căpitan era Gheorghe
Crişan, căpitan împuternicit în
mod special cu regiunea Zăran-
dutui.
înarmaţi cu furci, coase, îm-
blăcii, lănci şi ici-colo cîte o sa­
bie, puşcă sau pistol, ţăranii
pornesc ca o avalanşă să pus-
tiască pe nobili şi bunurile lor.
Exploatatorii din Curechiu, Criş-
SpaHacfosada de iarnă a fînerefu
din raionul O răştie
Dum inică, în faţa unui mare
num ăr de spectatori, s-a desfă­
şurat la O ră ştie ,' cea de a doua
cadrul spartachiadei de iarnă a
tineretului. Cei 159 de concurenţi
s-au întrecut cu m ult entuziasm
la probele de gim nastică, şah,
tenis de masă şi trîn tă . L a în ­
cheierea com petiţiilor s-au stabi­
lit următorii în v in g ă to ri:
L a gimnastică băieţi, echipa
şcolii profesionale din C u g ir, iar
la fete, echipa colectivului ,,E -
L a şah băieţi, Valentin Bercea
de la colectivul sportiv „P r o g r e ­
sul“ din Orăştie, iar la fete, me­
ciul final s-a term inat rem iză în ­
Neglijerafă fafă de munca culturală
in oraşul Brad
Activitatea culturală din B ra d ,
este stînjenită din lipsa sălilor.
Tineretul, de aici nu are unde
juoa şah, tenis de m asă, şi nu
are unde face repetiţii, nici unde
să susţină diferite program e a r ­
tistice, întruniri tovărăşeşti, etc.
In looalul cu mobile de v în za -
re, este o sală în oare sînt depo­
zitate am balaje, un birou şi un
fotoliu. Ce părere are tovarăşul
Sim edrea de la secţia spaţiul lo ­
PromiSBurBS, cu carul
Locuitorii satului Baldovin
din naionul B ra d , sînt tare necă-
jiţi. Şi au de ce să fie. D e ani
de zile , tovarăşul D ra ia N . de la
P .T .T .R . B a ia de C riş , le tot pro-
mite radioficarea saţului. Oame-
n ii au cumpărat de toate şi a-
Felme perafru cei mici
In oraşul D e va , din două în
două săptăm îni, dum inica, au
loc la cinematograful „Filim o n
S îrb u “ , reprezentaţii şi film e pe
înţelesul celor mici. Acestea sînt
organizate din iniţiativa comi­
siei de femei de pe lîngă sfatul
popular orăşenesc. Direcţia re­
gională cinematografică din De-
' va, a sprijinit m ult această ini­
ţia tivă . A s tfe l, dum inică 24 fe­
O seft-une frumoasă
Este în obiceiul bunilor gos­
podari, ca odată cu venirea
p rim ă ve rii, să facă curăţenia şi
am enajarea gospodăriilor, să
le dea un aspect cît mai plăcut.
Ca buni gospodari, membrii
comitetului executiv al sfatului
popular din comuna M ărtineşti,
raionul O ră ştie , nu se gîndesc
numai la gospodăriile lor. E i
se interesează să dea un as­
pect plăcut şi com unei. C um
s-au ivit primele zile ale aces­
tei p rim ăveri tim p u rii, au şi
pornit la m obilizarea cetăţeni­
lor pentru a face prin contri­
buţie în muncă, şanţuri pe m ar­
ginea drum urilor. Această fru­
cior, Brad, Ribiţa, Mihăileni,
Băiţa, Brănişca, suferă urmările
furiei îndelung reţinute a celor
asupriţi: nobilii sînt ucişi, iar
castelele lor, cuiburi de desfrîu
şi trîndăvie, sînt date pradă flă­
cărilor.
Din Zărand, răscoala se în­
tinde ca pirjolul în Hunedoara,
Arad, Alba, Turda, Cluj.
O parte din ţăranii răsculaţi
hotărăsc să atace Deva, centrul
politico-administrativ al comi­
tatului. Aici, la adăpostul Cetă­
ţii, din înălţimea căreia nu a
pornit nici o rază de lumină sau
de alinare a suferinţelor ţărăni­
mii, ci numai împilare şi asu­
prire, se refugiase o mare parte
din nobilimea comitatului. Ţăra-
MOMENT
COMEMORATIV
nii, după cum ne spune un ra­
port al şefului depozitului de sa­
re din Şoimuş, Carol Bruneck,
se adună în număr de cîteva su­
te la ţărmul Mureşului, în Şoi­
muş. Printre ei se aflau şi mi­
neri din Sâcărîmb, Certej, Hon-
dol, care lucrau la minele de
aur ale statului austriac. Astfel
cunoaştem nume ca Anghel Mîr-
za din Hondol, care, împreună
cu fratele său Toader Mirza şi
cu alţi tovarăşi de ai lor, au un
rol mobilizator. Cel dinţii, era
iobag al „măriei sale", grofului
Barcsay de Bircea Mare şi spu­
ne că stăpînului său pămîntesc
i-a dat pînă acuma 500 de flo­
rini, ceeace reprezintă „rodul
muncii şi al sudorii sale". de a-
ceea cheamă să meargă din fie­
care casă cîte un om ca să lupte.
tre eleva Vio ric a M o g a şi P a u la
D in e u . C o n fo rm regnV m o n tu lu i
partida a fost cîştigată de către
cea m ai tîn ă ră , eleva Vio rica
M o g a de la Şcoala medie m ixtă
din Orăştie.
L a tenis de masă băieţi, pe
locul I s-a clasat G r . Cercel de la
coleotivul „ E n e r g ia “ C u g ir , pe
locul II N . D o rn ic de la colecti­
vul „E n e rg ia “ 108 C u g ir.
L a tenis de masă fete, locul I
a fost ocupat de către An e ta D o r ­
nic de la colectivul sportiv „ E -
nergia“ 108 C u g ir, iar locul II
de Felicia Josan de la „P ro g re ­
sul“ Orăştie.
GH. BALOGH
corespondent
cativ ? Această sală nu s-ar pu­
tea elibera ?
Tin e ri pricepuţi şi dornici de
activitate culturală sînt, iar lo­
cuitorii B ra du lu i, ar vrea să-i
vadă pe scenă.
Se im pune oa Sfa tul popular
din oraşul B ra d , să ia neîntîr-
ziat măsuri, pentru a soluţiona
această problemă.
CORNEL TUDORAN
corespondent
cum stîlpii putrezesc, sîrmele ru-
ginesc, difuzoarele le găuresc
şoarecii şi cetăţenii încă tot mai
aşteaptă.
Pînă cînd ?
M ICLEAN amplu articol în care comentea­
corespondent
bruarie, __la m atineu (în a ­
inte de începerea film ului cu de­
sene a n im a te ), copii de la g ră ­
diniţă au prezentat un frumos
program , ştîrnind hazul celor m i­
cuţi.
M am ele din oraşul D e v a , îşi
exprim ă m ulţum irea faţă de a-
ceastă frumoasă -iniţiativă a co­
misiei de fem ei,-
Un grup de mame şi gospodine
moasă şi lăudabilă acţiune a
sfatului popular a prins viaţă.
In satul Jeledinţi, pînă acum
s-ia săp-at şanţul pe o lungim e
de 7.000 m . Ţăra n ii muncitori
Samoilă Poşolea, Petru Ciocă­
nită, Ioan D iacon şi An to ne
N a g v, au răspuns printre pri­
mii la această acţiune
In M ărtineşti, s-au săpat
1.500 m . de şanţ. A c i, s-au e-
videnţiat utemiştii Nicolae Bo-
dea, Lucian Bunea, Ioan Io-
vescu şi a lţii.
Acţiunea de săpare a şanţu­
rilor. continuă.
I. .MOGA
corespondent
Mai aflăm că au luat parte şi
soldaţi din armata împărăteas­
că ca Mihai Muncelean şi alţii,,
care au fraternizat cu răsculaţii,
in lupta împotriva Devei.
Primul atac asupra Devei se
dă în 6 noiembrie 1784 şi se re­
petă cu mai multă furie în ziua
de duminică 7 noiembrie 1784.
Dacă la primul atac ţăranii
sînt puşi pe fugă, trăgîndu-se
salve în aer, la al doilea, arma­
ta împărătească şi nobilii înar­
maţi trag în plin. Intr-o singu­
ră luptă — spun documentele a-
mintite — cad peste două sute
de ţărani: ucişi, înecaţi în Mu­
reş ori prinşi şi închişi în for­
tăreaţa Devei.
Asupra celor prinşi şi închişi
se dezlănţuie a doua zi, cu toa­
tă furia, cruzimea nobililor. Du­
pă o judecată sumară, li se taie
capetele cu toporul, incit se spu­
ne că cei condamnaţi se îngră­
mădeau sub paloşul călăului ca
să scape de priveliştea înfioră­
toare a uciderii tovarăşilor lor.
Tradiţia ne spune că aceşti e-
roi, căzuţi în lupta de eliberare
a poporului, au fost înmormîn-
taţi în dosul Cetăţii.
După cele două atacuri nereu­
şite date asupra Devei, ţăranii
răsculaţi îşi trimit prin deputa­
ţii lor: Marcu Giurgea, luon A-
brudeanu din Crişcior şi Petru
Abrudean din Puda, condiţiile
căpitanilor răscoalei către întrea­
ga nobilime a comitatului. Con­
diţiile formează „ultimatum-ul
lui Horea", deoarece deputaţii
sînt trimişi de el. Condiţiile lor
cer textual: „oa nobilim e să nu
miai fie, ci fieoare să trăiască
din m uncă, nobilii să-şi ia tă l­
păşiţa de pe păm înturile nob ili­
I n Algeria colonialiştii francezi
ş i- a u intensificat represiunile
A L G E R 27 (Agerpres)
Ziarele algeriene au publicat
la 26 februarie detalii în legătu­
ră cu capturarea de către auto­
rităţile franceze din A lg e ria a 19
conducători ai mişcării de elibe­
rare naţională algeriană. P o tri­
vit agenţiei Reuter, autorităţile
militare din Alger au în vedere
arestarea unor fruntaşi algerieni
printre care cel puţin 10 perso­
nalităţi ale vieţii politice, eco­
nomice şi sociale din A lg e ria .
Conform datelor comandamen­
tului m ilita r fra n c e z, la 25 feb­ luntari (din rîndurile colonia­
ruarie au fost ucişi în cursul
luptelor 150 de insurgenţi. In
cadrul operaţiunilor care au a-
vut loc în apropierea oraşului
Blida, trupele franceze au folosit
helicoptere. A u fost ucişi 16 a l­
gerieni, iar alţi 3 au fost luaţi
Noi acţiuni crim inale ale
rasiştilor am ericani
N E W Y O R K 27 (Agerpres)
La Am eiicus (Statul Geor-
gia) a avut loc o reuniune pu­
blică la care au participat 150
membrii ai K u -K lu x -K la n u lu i
care au discutat măsurile pen­
tru lichidarea fermei Koinonia,
o aşezare la care lucrează în
cea m ai deplină arm onie m u n ­
citori albi şi negri. Pasto rul
Naples, care a , vorbit la reu­
niune, a spus că „D u m n e ze u
ne-a dat legile de segregaţie
rasială şi noi ca am ericani pur
Imperialismul — singurul pericol care ameninţă popoarele
Orientului mijlociu
Ziarele egipfene eomenfează nefavorabil
ultimul discurs al lui Eisenhower
C A IR O 27 (Agerpres) —
La 26 februarie, ziarul egip­
tean „ A l Saab“ a publicat un
ză în mod nefavorabil ultimul
discurs al preşedintelui E is e n ­
hower cu p rivire la situaţia din
Orientul Mijlociu. Autorul ar­
ticolului, exprim înd punctul de
vedere a numeroase cercuri ara­
be, neagă afirm aţia cercuri­
lor conducătoare din S .U .A .
cu privire la existenţa u-
Populaţia Arianului de Vest luptă pentru
alipirea la Indonezia
D J A K A R T A 27 (Agerpres).'
După cum anunţă agenţia
Antara, populaţia Irianului de
Vest desfăşoară o .largă mişca­
re pentru alipirea la In d o n e zia .
Detaşamente de răsculaţi acţio­
nează aproape pe întregul te­
ritoriu al Irianului de Vest.
A rm a ta olandeză este stăpînă
numai pe oraşele m ari. Cele
La Budapesta 10.000 de loeumţe au fost reparate
şi date în folosinţă
B U D A P E S T A 27 (Agerpres)
După cum relatează ziarul
„S epszabadsag“ , un num ăr de
1 0.000 locuinţe, avariate în
timpul luptelor care au avut
loc la Budapesta în lunile oc­
tom brie şi noiem brie 1956, au
tare pentru to td e a u n a ; toţi să
plătească im pozjte ea poporul
contribuabil de rînd şi ca p ăm în ­
turile nobilitare să se îm partă
între popoarele de rîn d “ .
Pentru timpul lor socotim a-
ceste condiţii ca unele dintre ce­
le mai revoluţionare revendicări
formulate, deoarece ele cuprin­
deau desfiinţarea nobilimii ca
clasă socială şi, odată cu aceas­
ta, desfiinţarea tuturor privile­
giilor care formau apanajul a-
cestei clase suprapuse, apoi îm­
părţirea pămînturilor nemeşeşti
la întreg poporul, adică înfăptui­
rea reformei agrare.
Dacă nobilii vor primi condi­
ţiile propuse, va fi pace şi, ca
semn al păcii, cer să se ridice,
atît pe Cetatea Devei, cît şi în
alte părţi ale oraşului, steaguri
albe, pe prăjini cît mai înalte.
Răspunsul nobilimii este aştep­
tat pînă în seara zilei de 14
noiembrie, la Popa Dănilă din
Crişcior, iar, în caz contrar, ei
ameninţă cu un nou atac asu­
pra Devei, de astă dată mai ma­
siv, ca să nimicească localitatea.
Evenimentele însă se precipită
şi intervine armistiţiul de la 77-
bru şi sfîrşitul răscoalei, deoa­
rece ţărănimea, de altfel slab
înarmată, nu a avut un condu­
cător firesc — muncitorimea —
care s-o organizeze şi s-o con­
ducă în luptă.
Răscoala ţăranilor iobagi din
1784—1785 este înfrîntă şi înă­
buşită în sînge de către armata
împărătească, aliată cu nobili­
mea feudală.
Ea nu se sfîrşeşte însă prin
martiriul de la Alba lulia al că­
pitanilor răscoalei. Sîngele văr­
sai de ţăranii eroi, care au căzut
Pag. 3
prinzonieri ; pierderile trupelor
franceze nu sînt anunţate.
Trupele franceze şi-au intensi­
ficat represaliile îm potriva po­
pulaţiei algeriene. Num ai în cur­
sul zilei de 24 februarie în ora­
şul A lg e r şi în îm prejurim ile sa­
le au fost arestate 400 de per­
soane.
L a 25 februarie „Jo u rn a l O f f i ­
ciel“ a publicat un decret care
dă dreptul rezidentului general
francez din Algeria . Lacoste, să
formeze detaşamente „de auto­
apărare locală“ formate din vo ­
liştilor francezi — N . R ) . Co^
m entatorii consideră că această
măsură urmăreşte intensificarea
luptei îm potriva participanţilor
la mişoarea de eliberare n a ţi­
onală.
sînge trebuie să le su sţin e m ".
După reuniune membrii K u-
K lu x-K lan u lu i, îmbrăcaţi în
robe negre, s-au dus cu auto­
mobilele la ferma Koino nia,
pentru a încerca să „co n vin g ă “
pe m em brii acestei aşezări să
vîndă ferma.
In ultimul timp ferma K oino­
nia a fost ţinta mai m ultor ata­
curi cu bom be, arm e de foc, în ­
cercări de incendiere şi a boi­
cotului economic din partea ra ­
siştilor.
nui pretins pericol din par­
tea „com unism ului interna­
ţio n a l“ , ,,A 1 Siaab“ afirm ă că
singurul pericol care ameninţă
popoarele Orientului mijlociu
este im perialism ul. „Popoarele
Orientului mijlociu scrie „ A l
S a a b “ , au luptat şi luptă pen­
tru libertatea şi progresul lor
şi ele nu-şi vo r putea realiza
intru totul aspiraţiile lor paşni­
ce decît prin eliberarea defini­
tivă de im p e ria lism ...".
mai influente organizaţii pa­
triotice din Irianul de Vest
s în t: „M işcarea pentru elibe­
rarea Iria n u lu i In d o n e zia n “ şi
„Partidu l eliberării Irianului“ .
In tr-o serie de regiuni au
loc ciocniri între detaşamen­
tele de răsculaţi şi unităţi ale
armatei olandeze.
fost reparate şi date în fo lo sin­
ţă.
In prezent la Budapesta se
lucrează la repararea unui nu­
măr de alte 3.000 de locuinţe.
Principalele străzi ale B u d a ­
pestei vor fi complect refăcute
anul acesta.
la atacul asupra Devei, cît şi al
celor măcelăriţi de către nobilii
feudali în alte părţi ale Ardea­
lului şi ale ţării noastre întregi,
ca şi sîngele căpitanilor frînţi
cu roata şi spintecaţi în patru
la 28 februarie 1785, de la care
se împlinesc astăzi 172 de ani,
este generator de noi lupte pen­
tru libertate.
Aşa cum spune tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej: „Istoria ţării
noastre a fost străbătută de fo­
cul frămîntărilor şi răscoalelor
ţărăneşti împotriva jugului cla­
selor exploatatoare".
„Neuitate sînt în amintirea
poporului nostru răscoala de la
Bobîlna din 1437, cea a lui
Gheorghe Doja de la 1514, răs­
coalele conduse de Horea, Cloş­
ca şi Crişan la 1784 în Ardeal,
de Tudor Vladimirescu la 1821
în Oltenia şi Muntenia, mişcă­
rile ţărăneşti din 1888—1892 şi
m.arile răscoale din 1907".
In toate luptele sale, revendi­
cările ţărănimii au fo st: pămînt,
dreptate socială, egalitate în toa­
te sectoarele vieţii, libertate.
înfăptuirea acestor revendi­
cări ale ţărănimii s-a putut rea­
liza numai după 23 August 1944.
Numai clasa muncitoare, aliată >
cu ţărănimea muncitoare, a pu­
tut să creeze un stat în care
masele populare se bucură de
cele mai largi drepturi garantate
prin Constituţia P.P.R, şi in ca­
te mijloacele de producţie sînt
bunuri ale întregului popor, iar
roadele muncii revin celor ce
muncesc.