Page 96 - 1957-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 689

*»/— /—1/—»/—¦»/

l1Grădina botanică]

t din Sofia
c

I" Noua grădină botanică din Sofia ^

Cu prilejul zilei Activitatea duşmănoasă a S. U. A. COLABORAREA Lucrările Seimului R. P. Polone [ este traversată de canalul navigabil -j
L al barajului Stalin. Grădina este j
de 8 Martie
i plantată cu pomi, tufişuri şi !lori )
Mesajul adresat
împotriva R. 0. Germane dintre franchişti Declaraţia premierului Cyrankiewicz ^ multianuale, cu diferite plante de- ^
de F . 0 . 1. F . tuturor şi Adenauer ^ corative. Ea va contribui la munca
B E R L I N 27 (Agerpres) — dum în legătură cu amestecul
organizaţiilor de femei l de cercetări ştiinţifice, experimen- j

B E R L I N 27 '(Agerpres).- V A R Ş O V I A 2 7 Coresponden­ a a ră ta t că cursul evenim ente­ u ială şi pedagogică. Grădina botanică I
Cu prilejul Zilei internaţionale
a femeii, 8 M artie 1957 Federa­ A .D .N . anunţă : Statelor U n ite ale Am ericii în H A M B U R G 27 (Agerpres)'. tul Agerpres a n u n ţă : lor din G e rm a n ia occidentală, j- va fi înzestrată cu o bază de cer- -j
ţia D em ocrată Interna ţion ală ia
Fe m e ilo r ia adresat un mesaj tu ­ L a 26 februarie a a vu t loc la treburile interne ale Republicii După cum relatează revista In şedinţa din 26 februarie a unde este reîn viat m ilitarism u l ^ cetări ştiinţifice, o bază de produc- ]
tu ro r organizaţiilor de femei din Berlin o conferinţă de presă o r­ Dem ocrate G erm a n e şi că ia p ro ­ S eim ului R . P . P o lo n e , I. Cyrian- germ an cu tendinţele sale im pe­ (_ ţie In sere, un lac şi un alpineum. 1
lum e. ganizată de Departam entul pre­ pus să trim ită la N e w Y o rk un vest-germ ană „ D e r Spiegel“ ca­
D e cînd a fost proclam ată, în sei de pe ling ă p rim ul m inistru reprezentant al R . D . Germane re apare la H a m b u rg , cercuri kiew icz, preşedintele Consiliului rialiste revanşarde, scoate în re­ j- Grădinile botanice din alte ţări ^
1910, Ziua internaţională a fe­ al Republicii Democrate G erm a­ care să poată explica C o m ite tu ­ din cadrul falangei — partidul de M in iş tri, a făcut o declara­ lief im portanţa fundam entală pe
meii a devenit un prilej pentru ne şi de secţia presei a M in is te ­ lui politic al O .N .U . conţinutul de guvernăm înt din Spania — ţie în oare ia prezentat program ul care o prezintă pentru Polonia ^ au trimis peste 2000 de ţeluri de ¦)
ca femeile să-şi exprim e n ă zu ­ rului Afacerilor Externe al R . D . memorandumului. Departam en­ duc tratative pentru stabilirea şi com ponenţa guvernu lui R . P . alianţa oare uneşte această ţară
inţele şi să-şi m anifeste voinţa G erm ane . tul de stat al S .U .A . însă i-a re­ unui strîns contact cu U n iu n e a Polone. de lagărul socialist şi în prim ul (. seminţe. Au !ost sădiţi circa 15.000 1
de a obţine egalitate deplină. creştin-democnată, partidul lui rînd de Uniunea Sovietică. V o r ­
Credincioasă nobilelor tradi­ L a conferinţa de presă, S . H e i- fuzat v iza de intrare. Adenauer. Intr-un viitor apro­ L C yra n k ie w ic z a declarat ca bitorul a subliniat’ apoi im por­ t de diferiţi copaci, tufişuri şi flori. 1
ţii din trecut, mişcarea femeilor piat, urm ează să aibă loc la principala sarcină a guvernului tanţa Pactului de la Varşovia
se m îndreşte cu num eroase v ic ­ m ann, şeful secţiei presei a M i­ constă în realizarea sub controlul pentru apărarea independenţei L Au sosit seminţe din 11 oraşe ale ^
torii obţinute pînă în prezent şi Seim ului, a program ului electo­ ţării.
cu contribuţia pe oare au adus-o ral al Frontului U nităţii N a ţio ­ ^ Uniunii Sovietice, 16 oraşe din Ger- -j
femeile în toate domeniile de nale, program de construire a Apoi Cyrankievicz a declarat
viaţă ale societăţii. A n de an un socialism ului, form ulat de P a r ­ că relaţiile Po loniei cu Iu g o sla ­ [ mania, 6 oraşe din Franţa şi din ^
num ăr tot mai m are de femei tidul Muncitoresc U n it Polonez, via au fost n o rm a liza te , că ele
’devin m ai conştiente de forţa în colaborare şi cu sprijinul au un oaracter prietenesc şi că L alte 31 de ţări, printre care Argen- j
lo r, de capacitatea lor de a in ­ partidelor frăţeşti — Partidul colaborarea între cele două ţări
fluenţa evenimentele internaţio­ nisterului Afacerilor Externe al In acest memorandum al gu­ Bonn un schimb de păreri între Ţărănesc U n it şi P a rtid u l D e ­ se de zvo ltă în m od fa vo ra b il. j- tina, Uruguay, Paraguay, Mexic, )
nale. Este deosebit de im portant mocrat — program acceptat de
faptul că în u ltim ul tim p m ili­ R . D . G erm ane, a făcut o de- vernului R . D . Germ ane, al că­ reprezentanţi ai U n iu n ii oreştin- masele largi ale poporului. Continuîndu-şi expunerea, C y ­ l Cuba, Brazilia, Portugalia, Finlan- 1
oane de femei s-iau a lă tu rat olaraţie în legătură cu a c tivita ­ rui text a fost difuzat partici­ democrate şi partidului fa la n - ra n k ie w ic z a declarat că g u ve r­ i da, China, Japonia etc. Se vor plan- !j
luptei popoarelor lor pentru in­ tea duşmănoasă a S .U .A . îm po­ panţilor la Conferinţa de presă gist din Spania. Sarcina imediată a guvernului, nul polonez sprijină guvernul j- ta colecţii ca, de pildă, o sută de j
dependenţa naţională, pentru triva R . D . G erm ane şi a unei precum şi în fotocopiile a dife­ a declarat C yra n kie w icz, este a- revoluţionar muncitoresc ţără­
progres şi pace. serii de alte ţări. sigunarea îndeplinirii planului e- nesc al U n g a rie i şi consideră i ţeluri de arţari, azalee, rododen- j
Cu prilejul Zilei internaţio­ conomiei naţionale şi a bugetului just program ul acestui guvern.
nale a femeii din 1957 femeile şi E l a subliniat că guvernul R e ­ rite documente, anexate la me­ Poporul japonez cere de stat pe anul curent. t droni, caciaşi, se va crea un den- 1
m am ele, adînc preocupate de re­ publicii Democrate Germane dis­ m orandum , se arată cum S .U .A ., interzicerea C ynankiew icz ia subliniat că jr drariu (o colecţie de diferite esenţe 1
centele evenimente internaţiona­ pune de num eroase dovezi oare cu ajutorul a numeroase oentre C yra n k ie w ic z a subliniat că Polonia urmăreşte cu îngrijorare
le, îşi vo r manifesta hotărîrea bugetul pe anul 1957 este carac­ rezultatele politicii imperialiste, ^ arborescente), rozarii (plantaţii de
lor neclintită de a apăra pacea. terizat printr-o sporire a cheltu­ datorită căreia R . P . Chineză în ­
F .D .I .F . îşi exprim ă încă odată ielilor pentru scopuri sociale şi că nu a ocupat locul ce i se cu­ trandafiri). j
dorinţa sa de colaborare cu to a ­ culturale şi, pe de altă parte, vine la O .N .U ., insula Taivia-n nu
te o rg a n iza ţiile de femei, fiind dem onstrează că S .U .A . 'desfă­ de agenţi din Germ ania occi­ experienţelor cu arma printr-o reducere a cheltuielilor ia fost realipită la patria chineză, t In noua grădină botanică creşte -J
convinsă că strîngerea leg ătu ri­ şoară o activitate duşmănoasă dentală şi din B erlin ul occiden­ termonucleară m ilitare precum şi p rin ti-S re d u ­ unificarea Coreei a fost îm piedi­
lor poate fi acum m ai eficace îm potriva R . D . G erm a ne şi a tal şi cu a ju to ru l postului de cere a surplusului de personal- cată, acordurile de la Geneva j: planta „liriodendron tuliptfera", care
ca oricînd pentru consolidarea celorlalte ţări de democraţie radio american „R ia s “ , desfă­ T O K IO 27 (Agerpres), adm inistrativ. relative la unificarea Vietnam u­
succeselor obţinute pînă în pre­ populară. şoară o sistematică aotivitate de După cum anunţă ziarul J- este pe cale de dispariţie, cu frun- )
zent şi pentru realizarea cît mai subminare îm potriva Republicii „H okka ido Sim bun“ , secretarul ( ze în formă de liră şi cu flori ase- ]
grabnică a ţelurilor noastre co­ S . H e im a n n a a n u n ţa t că la
mune : fericirea copiilor, egali­ 21 decembrie 1956 g uvernu l L mănătoare cu Laleaua. Se fac inccr- J
tate în drepturi, o viaţă demnă şi f cări pentru înmulţirea plantei „as- ^i
pacea.
( Iragalus fisucaliax" prin înnobila- -j
Creşte extracţia
R . D . G erm a ne a trim is lui Dem ocrate G erm ane , precum şi general al Consiliu lui naţional [ rea ei cu o altă varietate şi prin
de cărb•u« Vn<•eV*•
din Ungaria Ham m arskjoeld, secretarul ge­ îm potriva Republicii Populare de luptă pentru interzicerea ar­ L buiăşire. Această plantă creştea sub j

neral al O .N .U ., un m em oran- P o lone, Republicii Cehoslovace mei atomice şi cu hidrogen, L cer liber pe colinele din Plovdiv. 1

^ Din nouă asemenea plante a rămas ^

şi îm p o triva alto r ţă ri. Kaoru Yasui, a făcut o vizită t In grădină numai una singură. )

In încheierea conferinţei de la am basada engleză şi a pro­ s. N
presă a luat cuvîntul F . B eyling, testat îm potriva intenţiei A n ­
Noi proteste ale opiniei şeful Departam entului presei de gliei de a face experienţe cu jc Preţioase descoperiri
pe lîngă prim ul m inistru. N o i, arma termonucleară în insulele Referindu-se la problemele de lui au fost violate, iar problema ]
publice franceze a subliniat B eyling, cerem înce­ Christm as, din Pacific. Yasui politică externă C yra n k ie w ic z a G aşm iru lui este folosită pentru l arheologice
tarea activităţii de subm inare a com unicat că mişcarea din
împotriva numirii lui Speîdel desfăşurată de S .U .A . Cerem ca Japonia pentru interzicerea ex­ !arătat că F ro n tu l U n ită ţii N a ţio ­ presiuni din ce în ce mai brutale [ Cu prilejul săpării fundaţiei pen- 1
S .U .A . să nu se amestece în perienţelor cu arma cu hidro­ nale a proclamat principiile fun­ asupna Indiei.
în conducerea N, A. T. O. treburile interne ale R . D . G e r­ gen a devenit o mişcare a în ­ C Tu o clădire publică în apropierea
m ane şi ale celorlalte ţări de de­ tregului popor şi a cerut ca
P A R IS 27 (Agerpres). acest lucru să fie adus la cu­ damentale ale politicii externe a In încheiere I. C yra n k ie v ic z C oraşului Stalin s-a făcut o preţioasă
U n m are grup de cunoscuţi
activişti pe tărîm obştesc şi oa­ Po lon iei. Scoţînd în evidenţă s-ia referit la stadiul actual al L descoperire arheologică. Aici s-a gă- ~]
meni politici din Fran ţa — foşti creşterea im portanţei Poloniei pe relaţiilor cu S .U .A ., cărora P o ­ ^ sit o placă reprezentînd monumen-
luptători din rezistenţă — au arena in te rn a ţio n a lă, C y ra n k ie ­ lonia le-a propus negocieri pen­ [ tul funerar al fiicei tracului Kse- j
w ic z a subliniat că im portanţa tru reglem entarea problem elor în t tianclra Blosti, din iimpul dominaţiei "]
internaţională a Po loniei depin­ litigiu şi cu F ra n ţa cu oare P o ­ L romane (secolul II—III al erei 1
dat publicităţii o declaraţie în mocraţie populară. noştinţa guvernului britanic. de de legăturile ei cu celelalte lonia duce tratative în vederea ^ noastre). Lîngă sicriu s-a găsit o ^
oare insistă ca guvernul fra n ­
ţări socialiste, cu forţele socia­ prom ovării unor re la ţii-d e prie­ ( mare bucată de calcar indicînd lo- -j
cez să-şi revizuiască poziţia în tenie. V o rb ito ru l a subliniat de
problema num irii fostului gene­ In Cipru autorităţile engleze continuă lism ului din întreaga lum e şi a asemenea îmbunătăţirea relaţii­ t cui mormîniului. 1
ral hitlerist Speidel într-un post acţiunile represive împotriva populaţiei a dă ug a t că toate planurile a vîn d lor polono-britanice.
de com andă în cadrul N .A .T .O . drept scop îndepărtarea Poloniei ^ De curînd, în satul Dobromirţî, J
Am intind crimele bestiale să-
Referindu-se la relaţiile eco­ t regiunea general Toşev, s-a găsit o 3

de pe drum ul colaborării cu fo r­ C sculptură în marmoră reprezentînd -j
ţele socialism ului sînt sortite nomice cu ţările capitaliste C y ­ L un cap de bărbat cu barbă. Este 1
vîrşite de Ocupanţii germiano- N IC O S IA 27 (Agerpres). T o t la 26 februarie tribunalul eşecului. N o i, a declarat C y r a n ­ nankiewicz a arătat că în acea­
fascişti în Finanţa, autorii decla­ Ştirile sosite din insulia C i­ special din Nicosia a luat în kie w icz, vom întări alianţa şi stă p rivinţă Po lonia se călăuzeş­ ^ probabil chipul unui împărat roman. 1
raţiei subliniază că num irea lui pru arată că autorităţile b rita ­ discuţie procesul a doi membri [ S-au găsit de asemenea diferite o- J
Speidel în postul de com andant, nice continuă să aplice măsuri ai poliţiei cipriote acuzaţi de a prietenia cu U n iu n e a Sovietică te de necesităţile economiei sa­ (. biecte din lut, rămăşiţe de pereţi ^
căruia îi' vor fi subordonate for­ de represiune în care încearcă să fi avut în posesia lor arm e de le, de recunoaşterea reciprocă a'
î-nfrîngă lupta pentru libertate a pe baza principiilor egalităţii în principiului egalităţii în drepturi L şi monede daiînd din timpul doini- -j
drepturi, su veranităţii şi neam es­ şi a va nta je lo r reciproce.
tecului în treburile interne. Vo m [ naţiei romane. ]

ţele m ilitare franceze, poate ca­ populaţiei cipriote. A g e n ţia Reu- foc, lucru interzis în baza' a ctua­

B U D A P E S T A 26 (Agerpres) duce un prejudiciu moral arm a­ ter anunţă că la 26 februarie lelor legi excepţionale introduse întări colaborarea cu ţările de MAGAZIN
M .T .I. anunţă : tei şi n a ţiu n ii“ y de autorităţile britanice. democraţie populară precum şi
10 avocaţi de seamă din oraşul colaborarea, în special economi­ VINERI 1 MARTIE 1957
P în ă Ia 26 februarie, 9 mine R ezo lu ţia ă fost semnată de Po trivit declaraţiilor secreta­ că, cu toate ţările, indiferent de
activişti aparţinînd diferitelor Lim a sso l, printre care şi prim a­ rului de stat parlam entar brita­ orîndufrea lor socială. Unitatea
din departamentul Borsod şi-au partide politice printre care De- rul oraşului, au fost trim işi în nic pentru problemele coloniilor, ţărilor socialiste, prietenia noas­
faţa tribunalului special din lo­
term inat planul de extracţie pe calitate sub a cu zaţia de a fi în--

luna februarie şi au dat pînă în b u-B ridel şi Le o H a m m o n , m em ­ călcat prevederile unei legi in­ în întreaga insulă în perioada tră cu U niunea Sovietică, cu R e ­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
prezent 20.000 tone cărbune pes­ bri ai Consiliului Republicii, de­ stituite de autorităţile britanice, dintre decembrie 1955 şi februa­ publica P o pula ră C h in e ză şi cu
te plan. P o triv it prevederilor putaţii Pierre Villon, Petit, M a- participînd la o grevă de pro­ rie 1957 au fost condam naţi la celelalte ţări de democraţie popu­ DEVA: Ţar şi dulgher (film ger­ rul (film italian); ORAŞTIE: Ţar şi
producţia industriilor locale va lieret-Joinviile şi D e B re n d it, test care a a vut loc anul trecut temniţă 166 de ciprioţi, in m o­ lară constituie premizia funda­ man); HUNEDOARA: Dreptul de a te dulgher (film german colorat); BARU
depăşi anul acesta cu 10 la sută Franchón, secretar general al în Lim a s s o l. E i sînt pasibili de mentul de faţă se mai află în mentală a politicii externe a gu­ naşte (film cubanez) CALAN: Caravana MARE: A 12-a noapte (film sovietic);
producţia din anul 1966. Confederaţiei Generale a M uncii. a fi condam naţi la închisoare închisori, aşteptînd să fie jude­ vernului. (film chinez); HAŢEG: Dreptul de a ALBA' IUL1A: Mexicanul (film sovie­
pînă la 6 luni. cate, 837 de persoane. te naşte (film cubanez); PETROŞANI: tic); SEBEŞ: Poveste? neterminată
In continuare I. Cyrankiew icz Aida (film italian); ZLATNA: Mîine (film sovietic); SIMERIA: Dansează

> iv va fi prea tîrziu (film italian); ILIA: mică Doamnă (film englez); TEIUŞ:

Poporul chinez a trecut prin­ presc femeia acasă. Am să ajung^ Chitarele dragostei (film german): Chitarele dragostei (film german);
de rîsul lumii". După aceea însă APOLDU DE S U S : Pe răspunderea LONEA: Brigada de tanchîşti (film
Dragostea, căsătoriatr-o perioadă lungă de asuprire a hotărît să participe şi el la mea (film romînesc); BRAD: Ferovia­ sovietic).

feudală. In ajunul eliberării ţă­

rii domina încă feudalismul. De şi familia în China activitatea raionului. SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
pe urma jugului sistemului feu­ In 1951 cînd la raion a înce­
Programul I. 6,00 Jocuri populare care a vieţii şi carierei artistice a ma­
dal de căsătorie sufereau în spe­ put discutarea legii căsătoriei, romîneşti; 6,45 Emisiunea pentru co­
pii : „Vine primăvara"; 9,00 Muzică de relui actor dispărut; 21,35 Muzică uşoa­
cial femeile. Căsătoria forjată, i- fel, cunoscuta dramă „Li San- „sărmanii munteni". Deoarece s-au transformat treptat în fa­ Miu Ieh-lan şi-a spu s: „Ca ac­ estradă; 9,30 „Un tăciune şi-un căr­
negalitatea în drepturi a femeilor, cio şi Ciu In-lai” ciută dragos­ majoritatea fetelor din acest sat milii democratice, iubitoare de tivistă în raion şi ca membră a bune“ : „De ce cîntă privighetoarea ră ; 22,30 Muzică populară din diferite
poligamia şi interesele neluate tea a doi tineri care se iubesc voiau să se. căsătorească cu ti­ pace şi fericite, în care bărbaţii conferinţei reprezentative a fe­ mai frumos decit celelalte păsări“ —
în seamă ale femeilor şi copii­ atit de mult incit ei preferă să nerii din vale, iar fetele din vals şi femeile sînt egali în drepturi, meilor eu trebuie să ajut pe oa­ basm de Viorica Huber; 10,00 Melodii regiuni ale ţării. Programul II. 14,03
lor constituiau elementele de ba­ moară decit să fie despărţiţi. populare romîneşti executate la diferi­
refuzau să se căsătorească cu ti­ bătrînii sînt respectaţi, iar tine­ meni să înţeleagă şi să aplice le­ te instrumente; 10,30 Moda de pri­ Concert de prînz; 15,40 Cîntă Emil
ză ale acestui sistem. Pe vremea Anul 1949 este anul victoriei nerii de la munte, în cele 90 de rii înconjuraţi de grijă. m ăvară; 11,03 Muzică uşoară; 11,50
gea căsătoriei, să-şi îmbunătă­ Din viaţa de concert a Capitalei; 12,35 Gavriş; 16,20 Muzică uşoară; 16,45
aceea, tinerii nu aveau libertatea revoluţiei populare chineze. Sub familii din sat se numărau peste Miu Ieh-lan, deputată din raio­ ţească relaţiile în familie. Dar, Din muzica popoarelor; 13,10 Arii şi
alegerii în căsătorie; căsătorii­ conducerea clasei muncitoare a 70 de celibatari în vîrstă. In nul Ciun Ven din Pekin, este în primul rînd, eu trebuie să-mi duete din operete; 14,45 Concert de O sută douăzeci de ani de la naşterea
le erau contractate din ordinul fost construită o Chină nouă, a 1954 locuitorii din acest sat au o gospodină harnică. Ea este ajut soţul să progreseze şi să estradă; 16,15 Emisiunea pentru copii
părinţilor ca ajutorul peţitorilor. fost construită Republica Popu­ înfiinţat o cooperativă agricolă foarte respectată de vecinii ei îmbunătăţesc relaţiile în fami­ şi tineret; „Iubiţi cartea": „Clopote­ lui Ion Creangă; 19,50 Jocuri popu­
Căsătoriile contractate fără dra­ lară Chineză. Curînd după aceea, de producţie. Viaţa a început să pentru devotamentul ei neţărmu­ le" de Dickcns; 16,45 Cîntă Ioana
goste au pricinuit mii de trage­ in întreaga Chină au fost înfăp­ se îmbunătăţească. In scurt timp rit faţă de muncă. Acasă ea este lia noastră". înainte de a pleca Radu; 17,19 Muzică uşoară de Ştefan lare romîneşti; 23,15-24 Concert de
la întrunire ea făcea ţoală gos­ Kardoş; 17,40 Concert de muzică popu­ noapte.
dii familiare. tuite reforma agrară şi multe „satul cerşetorilor" a devenit un o bună gospodină, o mamă şi o podăria pentru ca familia să nu lară romîncască ; 19,10 Emisiunea „Me­
ridiane"; 19,30 Muzică uşoară; 20,00 Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
Femeile erau vîridute ca mar­ alte transformări democratice. sat de munte bogat. Fetele au noră bună. Familia trăieşte în aibă motiv să se plîngă de ea, Cîntă Dorina Drăghici; 20,15 Teatru
fă. Moşierii şi funcţionarii bo­ Pe baza acestor transformări e- început să respecte pe munteni înţelegere deplină şi dragoste iar după ce se întorcea acasă, la microfon: Nicolae Bălţăţeanu. Evo­ 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
gaţi aveau adeseori cîteva soţii conomice şi politice radicale sînt şi să aprecieze munca lor grea. perfectă.
întemeiate marile schimbări în La început această familie nu ea povestea soţului tot ce învă­ In fo rm aţii 22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00;
căsătorie şi în viaţa de familie Iată, de pildă, pe Lei To-han — prea era fericită. Miu Ieh-lan fu­
şi concubine. Pe de altă parte, a poporului. unul dintre membrii cooperati­ sese căsătorită de părinţii ei la ţase. întreprinderea regională „Combusti­ 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00 şi 23,00
un mare număr de muncitori vei, care înainte trăia în sărăcie. vîrsta de numai 15 ani după bilul“ distribuie prin unităţile sale de (programul 11^
săraci nu se puteau căsători sau La începutul anului 1950j gu­ Toţi credeau că fiind urît, el nu meşteşugarul Cea Min-cin. De­ Intre timp, Cen Min-cin a în­ desfacere concomitent cu raţiile de
erau nevoiţi să-şi vîndă casa, pă- vernul popular a promulgat le­ se va căsători niciodată. După oarece familia soţului era nume­ ceput să înveţe. El a început să lemne cuvenite pe bonul nr. 1 şi raţii­ LOTO
mintul şi întregul avut ca să- gea căsătoriei, prin care siste­ înfiinţarea cooperativei, Lei To- roasă, soacra a lăsat treburile gindească : ..Nu trebuie s-o jig­ le cuvenite pe bonul nr. 2 din aceste
şi cumpere o soţie, sărăcind ast­ mul feudal de căsătorie este li­ han s-a dovedit a fi atit de ca­ gospodăriei cu totul pe seama ti­ nesc, ea şlie intr-adevăr mai tichete. Nu uitaţi! Azi, e ultima zi
fel şi mai mult. Fă. oftau şi spu­ chidat şi se introduce noul sis­ pabil incit Lin Iu-in, o tînâră nerei soţii. Pentru fiecare trea­ multe decit mine!" In cele din cînd mai puteţi cumpăra bile­
neau adesea : „înainte de căsă­ tem democratic de căsătorie. In foarte frumoasă, membră activă bă nesatisfăcătoare, Urniră căsă­ urmă soţul tui Miu a fost atit Distribuirea cotelor de lemne de tul la „Loto Central" pentru
torie, suferea unul singur, după Constituţia Republicii Populare a Uniunii Tineretului Democrat torită era bătută şi insultată. So­ de emoţionat de grija şi ajuto­ foc pe bonul nr. 2 a început la data tragerea de mîine, 1 martie,
căsătorie — suferă doi, după Chineze se spune că „în Repu­ Chinez, s-a îndrăgostit de el. Ea lul lui Miu avea şi el concepţii rul soţiei sale, incit a începui de 21 februarie în următoarele centre:
naşterea copilului — suferă trei". blica Populară Chineză femeile a refuzat categoric să se căsă­ feudale şi soţia era obligată să-l să se poarte cu ea ca şi cu un Deva, Simeria, Călan, Petroşani, Lu- Tragerea Mărţişorului
In aceste familii nefericite, în se bucură de drepturi egale cu torească cu uri. tînâr făcînd parte servească pînă şi în treburile cele egal. peni şi Brad.
afară de faptul că femeile erau bărbaţii în toate' domeniile vie­ dintr-o familie, bogată din vale mai mărunte. El o certa totdea­ Participanţii, în afara
supuse ca şi bărbaţii dominaţiei ţii politice, economice, culturale, cu care o logodise iatăl ei, ci una şi nu era niciodată mulţu­ In China înţelegerea recipro­ ? premiilor obişnuite în bani, pot
regimului feudal, bătrinilor şi sociale şi de familie. Statul ocro­ şi-a ales ca soţ pe Lei To-han. mit de ea. Timp de 16 ani Miu că, dragostea şi respectul între Un cadou frumos şi util pentru pi­ cîştiga şi premii suplimentare
puterii politice, ele trebuiau să teşte căsătoria, familia, mama şi II iubesc pe Lei To-han pentru a îndurat zi de zi aceste umi­ onieri îl constituie pliantul conţinînd în obiecte c a ;
suporte în plus asuprirea soţilor copilul". hărnicia lui — spune Liu. îmi linţe. membrii familiei au luat locul timbre filatelice, la preţul de 5 lei
şi a bătrinilor. Lipsite de drep­ place satul nostru Ceau Mai- vechilor relaţii feduale, bazate pc bucata. — motociclete I.J. 350 cmc.
turi. in familie, femeile sufereau, Guvernul popular şi diferitele Ciuan pentru viitorul lui lumi­ După eliberarea ţării, în 1949, superioritatea bărbatului asupra Pentru felicitarea fruntaşilor în — aparate televizoare ;
mult mai mult dccît bărbaţii. organizaţii sociale au lămurit pe nos". Miu Ieh-lan a început să parti­ femeii. Familia lui Miu ieh-lan muncă din industrie şi agricultură, în­ — aragaz cu trei ochiuri şi
Potrivit obiceiurilor feudale, vă­ larg noua lege a lâsătoriei. cipe la activitatea socială şi cul­ constituie numai un exemplu din­ treprinderile pot procura cărţi poşta­ butelie;
duva nu avea drept să se recă­ In China au avut loc schim­ tre miile de alte familii care au le ilustrate, la preţul de un leu bu­ — răcitoare electrice;
In provincia Şansi există un trecut de la viaţa asuprită din cata. — haine de blană, vulpe,
trecut la viaţa nouă. Ambele tipărituri sînt editate de import;
Direcţia generală a Poştelor şi se pot — ceasornice de aur şi ni­
sătorească şi nici o femeie nu pu­ sătuc îndepărtat de munte — bări importante şi în ce priveşte turală a raionului. Pe vremea a- In China au început să se în­ procura de la oficiile poştale. chel :
tea să ceară divorţul, oricit de Ceau Mai-Ciuan — unde pămîn- situaţia femeii in societate şi fa­ ceea, cu toate că Cen Min-cin temeieze un mare număr de fa­ — maşini de cusut;
rău ar fi fost tratată in căsnicie. tul este puţin roditor şi viaţa milie. Pornind de la principiile începuse să înţeleagă că bărba­ milii socialiste. Noul contract — aparate de. radio;
Poporul chinez a luptat neo­ nu prea uşoară. Oamenii dea- moralei socialiste noua atitudi­ ţii nu trebuie să-şi asuprească de căsătorie ca şi viaţa de fa­ —- maşini de spălat rufe;
bosit ca să scuture lanţurile sis­ bia îşi mai aminteau de adevă­ ne faţă de căsătorie şi familie soţiile, el continua încă să gîn- milie fericită şi sigură, ajută — acordeoane cn 80 b a şi;
temului feudal de căsătorie. A- ratul nume al satului, pentru că devine o parte integrantă impor­ deascâ „Unde s-a mai pomenit oamenilor să înfăptuiască cu mai — stofe de lină;
ceste lupte au fost minunat o- el era numit de mult „satul cer­ tantă din viaţa oamenilor. Multe ca femeile să cutreiere drumu­ mult avînt uriaşele sarcini ale — patefoane cu 10 discuri
glindite în creaţia populară. Asi- şetorilor", iar locuitorii lui — familii feudale de modă veche rile ? Iar eu nu pot să-mi o- construirii socialismului. etc. etc.
Detalii se găsesc în prospec­
tul tragerii, care se distribuie
gratuit la toate unităţile de
vlnzare a biletelor „Loto Cen­
tral".

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Mărite nr,9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.